KorAP: Find »[drukola/base=dogmă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...152 >

3,782 matches

Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521

hristificarea lui ontologică, și nu se reduce la simple imperative categoriale etice. Iisus Hristos nu este pentru om „un principiu exterior” de care omul atârnă arbitrar, relativ și obiectiv, ci este în mod real și adevărat Principiul lui ontologic. În conformitate cu dogma de la Calcedon, Hristos nu este un prototip etic, ci Adevărul ființial al Dumnezeirii Care Și-a asumat natura omenească în întregime. Urmează abordarea subcapitolului despre Experiența Harului Părintesc ce implică trăirea într-o relație duhovnicească căci “Spiritualitatea ca paternitate are

PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
acompaniază această patimă: „Le cunoști numele: mânie, descurajare, râvnă, dispute, calomnii, minciuni, decepții, ipocrizii, comploturi, dușmănie negândită... adulări servile, complezențe interesate, dispreț pentru săraci, josnicii față de bogați” Despre slava deșartă în viața necreștinilor și „Cum creștinismul își reclamă dreptatea în dogmă și într-o viață sfântă, ei se tem, spune Hristos, de a se converti la noi, pentru că nu vor să arate lumii o viață dreaptă...” Vom afirma că într-o operă în care milostenia față de aproape ocupă un rol principal

PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
într-adevăr de curaj sau forță în fața muncilor virtuții și care până la ultima suflare țin să rămână scufundați în perversitate, fără a se îndepărta niciodată de ea; pe aceștia îi atacă Iisus Hristos aici. Cum creștinismul își reclamă dreptatea în dogmă și într-o viață sfântă, ei se tem, spune Hristos, de a se converti la noi, pentru că nu vor să arate lumii o viață dreaptă... Se întâmplă azi să auzim mulți greci spunând că nu vor să acceadă la credința

PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525

metodologic, nu trebuie să ne împiedice deloc să păstrăm unitatea lor de viață, organică. În special distingerea dogmaticii de morală, ce se face iarăși din motive metodologice și pedagogice, nu trebuie să ne conducă la nici o separare esențială a lor. Dogma și etosul, teologia și liturghia, credința și viața, mărturisirea și praxis-ul nu se separă în creștinism. Iisus Hristos nu a fost un simplu învățător, ci Arhetipul Mântuirii, Însuși Mântuirea. „Iisus Hristos nu este pentru om un principiu exterior de

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
Sfânta Euharistie avem condiția, întregirea și desăvârșirea vieții creștine , „Α și Ω învățăturii dogmatice și morale . De aceea și dacă examinăm tradiția noastră creștină, vom constata că toate elementele ei esențiale se referă la ea în final sau o presupun. Dogmele și simbolurile, rugăciunea și cultul Bisericii, educația și canoanele ei au esențial o relație euharistică. Desigur în ultimă analiză și întreaga lume are un sens euharistic, fiindcă și Euharistia este taina reînnoirii ontologice a cosmosului. Însă, o astfel de considerare

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
în timp ce alții că trebuie să-i învețe cum să devină oameni buni. În programa analitică de Gimnaziu în Grecia scopul lecției de religie în clasa a treia (clasa a IX-a în România) este: Să-i inițieze pe adolescenții în dogmele fundamentale ale Credinței Ortodoxe, ca să învețe ce trebuie să creadă. Să fundamenteze teoretic și teologic comportamentul moral al omului și-n special al creștinului ortodox. Să dea răspuns la problemele practice fundamentale ale instrucției morale a omului Să arate legătura

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
Să fundamenteze teoretic și teologic comportamentul moral al omului și-n special al creștinului ortodox. Să dea răspuns la problemele practice fundamentale ale instrucției morale a omului Să arate legătura directă a credinței și vieții credinciosului cu Cultul ortodox. b. Dogmele credinței ortodoxe: revelații ale vieții Din cauză că scopul se leagă direct cu conținutul lecției, nu e posibil să dăm corect conținutul, dacă nu pornimde la scopul corect. Și din cauză că scopul, cel puțin așa cum este formulat în programa analitică, e destul de discutabil

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
destul de discutabil, vom începe de la observațiile noastre despre el. Ca prim scop în parte al predării lecției de religie în clasa a treia a Gimnaziului se prezintă ca „să-i inițieze pe adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani în dogmele fundamentale ale Credinței Ortodoxe, ca să învețe ce trebuie să creadă”. Însă adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani, ce trăiesc în societatea secularizată de azi, unde dogmele credinței sunt considerate teme ale clericilor și teologilor, nu au de obicei de la

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
ca „să-i inițieze pe adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani în dogmele fundamentale ale Credinței Ortodoxe, ca să învețe ce trebuie să creadă”. Însă adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani, ce trăiesc în societatea secularizată de azi, unde dogmele credinței sunt considerate teme ale clericilor și teologilor, nu au de obicei de la început nici un interes special de a fi inițiați în aceste dogme. Astfel teologul se află în dificultatea de a găsi puncte de contact cu elevii lui în

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
Însă adolescenții neliniștiți în vârstă de 15 ani, ce trăiesc în societatea secularizată de azi, unde dogmele credinței sunt considerate teme ale clericilor și teologilor, nu au de obicei de la început nici un interes special de a fi inițiați în aceste dogme. Astfel teologul se află în dificultatea de a găsi puncte de contact cu elevii lui în încercarea lui de a-i introduce în acestea. Când însă nu-și pune ca țel al predării faptul de a învăța elevii ce trebuie

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
ce trebuie să creadă, ci de a vedea ce orizonturi li se deschid, - orizonturi pe care oamenii le-au avut și au continuat să le păstreze, pe care le cred și le trăiesc - lucrurile se schimbă radical. În acest caz dogmele nu apar ca un ansamblu de noțiuni subtile, greu de înțeles sau și neînțelese pentru elevii de Gimnaziu, ci ca mesaje și perspective ale vieții. Se prezintă ca revelații ce răspund la problemele directe și fierbinți ale vieții lor. Revelația

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
conțin esențial toată teologia ei. Aceste simboluri, precum de altfel toate simbolurile, cu toată simplitatea și generalitatea lor, sunt în măsură să ofere mesaje foarte clare și să cultive trăiri adânci” . În final nu trebuie să se uite faptul că dogma creștin ortodoxă nu constituie un adevăr teoretic simplu, pur speculativ, fără legătură cu omul și viața lui. De atunci de când Dumnezeu S-a făcut om, ca să-l îndumnezeiască pe om, nu există nimic dumnezeiesc, care să nu aibă legătură cu

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
omul și viața lui. De atunci de când Dumnezeu S-a făcut om, ca să-l îndumnezeiască pe om, nu există nimic dumnezeiesc, care să nu aibă legătură cu omul, precum nu există nimic omenesc care să nu aibă legătură cu Dumnezeu. Dogma mai teoretică, cum o consideră mulți, cea Treimică, are un raport atât de direct și de esențial cu omul, încât constituie scopul vieții lui în comuniune; „ca toți să fie una precum noi” . Creștinii primelor secole au preluat, păstrat și

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
atât de direct și de esențial cu omul, încât constituie scopul vieții lui în comuniune; „ca toți să fie una precum noi” . Creștinii primelor secole au preluat, păstrat și formulat adevărul acesta pe baza comuniunii și unirii euharistice. În continuare dogma Treimică, ca și orice altă dogmă, a constituit începutul sau axioma pentru învățăturile teologice roditoare. Aceste învățături au avut întotdeauna ca temelie și garanție viața euharistică a Bisericii, care a format și modelat conștiința chinoviară și enorială. Astăzi această situație

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
cu omul, încât constituie scopul vieții lui în comuniune; „ca toți să fie una precum noi” . Creștinii primelor secole au preluat, păstrat și formulat adevărul acesta pe baza comuniunii și unirii euharistice. În continuare dogma Treimică, ca și orice altă dogmă, a constituit începutul sau axioma pentru învățăturile teologice roditoare. Aceste învățături au avut întotdeauna ca temelie și garanție viața euharistică a Bisericii, care a format și modelat conștiința chinoviară și enorială. Astăzi această situație s-a slăbit complet. Baza experimentală

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
a Bisericii, care a format și modelat conștiința chinoviară și enorială. Astăzi această situație s-a slăbit complet. Baza experimentală ce o avem la dispoziție nu este duhul comunitar, ci individualismul și scindarea socială ce ne duc în impas existențial. „Dogma Treimică nu se oferă poate acum ca punct de plecare a învățăturii, se oferă însă ca răspuns la căutarea sau așteptarea oamenilor epocii noastre. De aceea și rămâne mereu actuală. Astfel, toți câți trăiesc impasul scindării, nu vor disprețui această

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
Treimică nu se oferă poate acum ca punct de plecare a învățăturii, se oferă însă ca răspuns la căutarea sau așteptarea oamenilor epocii noastre. De aceea și rămâne mereu actuală. Astfel, toți câți trăiesc impasul scindării, nu vor disprețui această dogmă, ce este totodată kerygma unității și a iubirii. Câți o vor căuta, se vor bucura de ea. În sfârșit, toți câți au eventual depoziții duhovnicești necesare sau vreo experiență în relație cu ea și o trăiesc, nu se vor păgubi

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
o vor căuta, se vor bucura de ea. În sfârșit, toți câți au eventual depoziții duhovnicești necesare sau vreo experiență în relație cu ea și o trăiesc, nu se vor păgubi cu nimic” . Același lucru este valabil și pentru prezentarea dogmei Hristologice cu toate acele sensuri greu de înțeles ale lui „neconfundat, neschimbător, neîmpărțit etc.” . Deci prezența și opera lui Iisus Hristos în lume au o relație directă cu omul și viața lui. Smerenia, ascultarea, nădejdea, iubirea, și toate virtuțile creștine

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
neîmpărțit etc.” . Deci prezența și opera lui Iisus Hristos în lume au o relație directă cu omul și viața lui. Smerenia, ascultarea, nădejdea, iubirea, și toate virtuțile creștine sunt adevăruri ce se conexează (unesc) direct cu Iisus Hristos și cu dogma Hristologică. Fiecare virtute evanghelică este după arhetipul lui Iisus Hristos, desăvârșit dumnezeiască și desăvârșit omenească, este darul Sfântului Duh și fructul participării la harul Acestuia. Dogma Hristologică poate fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
virtuțile creștine sunt adevăruri ce se conexează (unesc) direct cu Iisus Hristos și cu dogma Hristologică. Fiecare virtute evanghelică este după arhetipul lui Iisus Hristos, desăvârșit dumnezeiască și desăvârșit omenească, este darul Sfântului Duh și fructul participării la harul Acestuia. Dogma Hristologică poate fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în Gimnaziu și să fie predate în Liceu. „În general dogma Hristologică poate fi caracterizată ca indicatorul virtuții enipostatice, ce

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
darul Sfântului Duh și fructul participării la harul Acestuia. Dogma Hristologică poate fi predată treptat cu criteriul problematicii și receptivității copiilor. Astfel anumite elemente dogmatice pot fi trecute cu vederea în Gimnaziu și să fie predate în Liceu. „În general dogma Hristologică poate fi caracterizată ca indicatorul virtuții enipostatice, ce se oferă simțual credinciosului prin Sfânta Euharistie. Pe aceasta se vor sprijini credincioșii pentru cultivarea virtuții și pentru a lupta cu păcatul” . Desigur și noțiunea păcatului răsună puțin ciudat în epoca

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
esențial despre religie, precum și pentru învățarea adevărurilor fundamentale. Pe de altă parte iconografia și arhitectonica naosurilor, simbolurile liturgice și latreutice, tradițiile și obiceiurile religioase, ca concretizări ale vieții creștine, ce conțin material dogmatic bogat, pot forma începuturi perfecte pentru învățarea dogmei ortodoxe. c. Educația ortodoxă: deplinătatea adevărului și a vieții Ca al doilea scop al lecției este definit faptul „de a fundamenta teoretic și teologic comportamentul moral al omului și-n special al creștinului ortodox”. Aici se pune următoarea întrebare. Care

PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555

Autun, apoi Toma d`Aquino, Bonaventura, franciscani ca Dionysius Carthusianus, Gabriel Biel, episcopul anglican Wescott ș.a. Rezumativ, Florovsky afirmă că Taina Întrupării nu e un„miracol metafizic”, ci este o „afirmare existențială” ce ține de Biserică și este exprimată prin dogmele Bisericii. Întruparea este plinătatea Revelației și Evanghelia este o „historia sancta”. Moartea pe Cruce este o manifestare absolută a lui Dumnezeu, Pogorârea la iad fiind revelarea adevăratei naturi a Domnului nostru Iisus Hristos, Florosky făcând trimiterea la Cina cea de

CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
Degeaba Biserica definește adevăruri de credință dacă poporul nu-și aduce ascultarea și împlinirea. Este ca și agricultorul care strânge în hambare rodul muncii lui, dar nu se atinge niciodată de roade. Ce câștigă Biserica dacă adună în vistierul dogmatic dogme de mare rafinament teologic, dacă credincioșii nu le respectă?Sau ce înseamnă pentru poporului lui Dumnezeu secretele dogmatice, căci ele devin la urma urmei dogmele încifrate în cuvinte și nu în fapte, dacă pentru el dogma nu reprezintă nimic sau

CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
dar nu se atinge niciodată de roade. Ce câștigă Biserica dacă adună în vistierul dogmatic dogme de mare rafinament teologic, dacă credincioșii nu le respectă?Sau ce înseamnă pentru poporului lui Dumnezeu secretele dogmatice, căci ele devin la urma urmei dogmele încifrate în cuvinte și nu în fapte, dacă pentru el dogma nu reprezintă nimic sau și mai rău dacă nu are habar de ea? Problema Sinodului este apoi amplu prezentată de autor prin prisma viziunii teologului rus. Ultimul capitol al

CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]