1,677 matches
-
lui H. Anderson asupra frustrației și agresiunii, următoarele critici întemeiateă: „Jalonul acestei scheme îl constituie, după cum putem observa, atitudinea fața de dominare sau față de autoritate în societate, fără a se face diferențierile necesare în privința tipului de societate, de autoritate și dominare. Dacă ne-am situa pe poziția autorului, atunci, de pildă, toți revoluționarii și luptătorii pentru independență și libertate națională vor sta mai jos decât aceia care se supun în mod pasiv unei orânduiri nedrepte. Nu putem fi de acord nici
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
adaptare. 1) La nivelul biofiziologic de adaptare, „fenomenul de frustrației” exprimă un conținut psihologic sărac și o funcție cu finalitate negativă. Astfel, sub raportul conținutului, el desemnează, la acest nivel, blocarea în primul rând a satisfacerii unor trebuințe biologice, semnifică dominarea stărilor și reacțiilor afective primare, precum și folosirea mecanismelor homeostatice de adaptare. Sub raportul finalității, - deoarece la acest nivel predomină forma pasivă de adaptare, caracterizată prin păstrarea acelorași mijloace de adaptare (prin care se manifestă fenomenele de automatism rigid), - fenomenul de
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
în domeniul fenomenelor nevrotic sau patologic, dar poate fi întâlnită adesea și la oamenii normali, în condițiile obișnuite ale activității, mai ales atunci când nu este suficient dezvoltat spiritul de discernământ al influențelor exterioare, când lipsește capacitatea stăpânirii de sine (a dominării mai ales a trăirilor afective intense), sau când, datorită unei înzestrări a psihicului individual cu o sensibilitate mai mare, tensiunea afectivă, născută în „situația de frustrare”, determină o conștientizare excesivă a „pericolului”, fapt care duce la agravarea pericolului real și
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
tendință activă de a domina „agentul frustrant” prin înfrângerea lui, fie o tendință defensivă de a se retrage, de a se refugia din fața realității și chiar de a se autoînvinui. Primului tip de reacții, celor legate de tendința activă de dominare și revendicare, le corespund trăiri emoționale caracteristice: accese de mânie, furie, impulsivitate, iritabilitate, crize de violență etc.; aceste reacții se întemeiază pe un mod de interpretare caracteristic a „situațiiei frustrante”: astfel, privațiunea este apreciată ca arbitrară, nejustă, răuvoitoare. Celui de-
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de genul: „emotivitatea”, „activitatea”, „secundaritatea”, „dispoziția”, vor imprima comportamentului la frustrare un caracter mai mult sau mai puțin „subiectiv”, „afectiv”, sau unul „obiectiv”, „integrat”. De asemeni, însușiri ca: simțul răspunderii, capacitatea de înfrânare/de inhibiție, perseverență, curajul, fermitatea, tendința spre dominare sau supunere etc. explică, în mare măsură, diferențele individuale în reactivitatea față de agenții frustranți. Personalitățile care aparțin timpurilor „extreme” (antagonice), care prezintă fie o hipertrofie a personalității (ca în sensul megalomaniei, al supraestimării), fie o depresiune a personalității (ca în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care îi permiteau supravegherii să se focalizeze pe un teritoriu insular este însoțită de generalizarea „controlului”, termen substitutiv avansat de Deleuze. Controlul este „continuu” și „nesfârșit”, el este „nicăieri și pretutindeni prezent”, ca să cităm termenii care defineau odinioară poziția de dominare a lumii deținută de Dumnezeu. (De altfel, sateliții care se învârt în jurul Pământului nu reprezintă unul dintre instrumentele privilegiate ce permit tocmai exercitarea generalizată a controlului?) Totul atestă astăzi acest control, el se anonimizează și se eternizează, este permanent activ
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
este determinată de trăsături fizice și de personalitate, de gradul de deschidere comunicativă și de sociabilitate. Pauzele din vorbirea persoanelor dau indicații legate de competență, credibilitate, adaptare la interlocutor, procese cognitive, emoții. Durata vorbirii dă indicații legate de tendințele de dominare și influențare ale vorbitorului, despre stabilitatea emoțională, competența vorbitorului, trăsături de personalitate (introvertit/extravertit). Toate aceste variabile contribuie la gestionarea propriei imagini de către vorbitor, determinând anumite reacții din partea interlocutorului și contribuind la stima de sine a individului. 3.2. Particularitățile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
temelor abordate de interactanți și prin profunzimea cu care sunt acestea discutate (vezi supra, 2.2, Teoria penetrației sociale). Este influențat de disponibilitatea interlocutorilor de a se autodezvălui și de a-și baza relația pe reciprocitate și mutualitate. Puterea și dominarea sunt exercitate de indivizi prin limbă (vezi supra, nota 10). Dorința individului de a avea putere este determinată de nevoia personală de superioritate în plan social, prin influențarea deciziilor celorlalți. În cadrul relațiilor interpersonale există o corelație pozitivă între gradul de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individului putere. Relațiile dintre indivizi aflați în interacțiune sunt de trei feluri: simetrice (indivizii ocupă poziții de putere simetrice), complementare (între interlocutori există diferențe maxime de putere), tranzitorii (interlocutorii negociază relațiile de putere, având pe rând acces la poziții de dominare). Puterea deținută de individ în cadrul interacțiunii se reflectă în limbă. Astfel, persoanele care dețin puterea (sau care doresc să o dobândească) sunt asertive și argumentative, încearcă să convingă prin argumente logice, au tendința de a critica persoanele superioare ierarhic, au
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
viață, în timp ce indivizii orientați spre incertitudine acceptă elementele incerte și dezvoltă tehnici de reducere a incertitudinii. Dimensiunea masculinitate-feminitate se reflectă la nivelul persoanei prin rolul psihologic de gen. Rolul psihologic de gen masculin cumulează trăsături stereotipe ca agresivitate, tendință de dominare, spirit de competiție, iar rolul psihologic de gen feminin cumulează trăsături stereotipe cum ar fi: compasiune, sensibilitate, căldură. Astfel, s-a propus următoarea tipologie: (i) indivizi cu identitate de gen masculin (masculinitate puternică, feminitate slabă); (ii) indivizi cu identitate de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în situații de conflict: evitarea conflictului (individul evită discutarea deschisă a problemei), cedarea (individul acceptă nevoile celuilalt), compromisul (individul negociază pentru găsirea unei căi de mijloc), integrarea (individul încearcă să integreze toate informațiile primite pentru a găsi o soluție nouă), dominarea (individul se angajează într-o competiție cu interlocutorul, pentru a câștiga), exprimarea emoțională (individul își exprimă emoțiile și sentimentele), agresiunea pasivă (individul încearcă să impună în mod indirect o anumită soluție), solicitarea unui mediator (părțile solicită ajutorul unei persoane externe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
părțile solicită ajutorul unei persoane externe). Culturile colectiviste favorizează evitarea conflictului, cedarea, compromisul și medierea conflictului de către o persoană cu reputație, respectată, pe care persoanele implicate în conflict o cunosc din interacțiuni anterioare. Culturile individualiste favorizează exprimarea emoției, agresiunea pasivă, dominarea și, uneori, medierea conflictului de către un mediator independent. Americanii, chinezii, taiwanezii preferă stilul dominant într-o mai mare măsură decât japonezii și coreenii; japonezii recurg la stilul de integrare într-o mai mică măsură decât americanii, chinezii sau taiwanezii; chinezii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de integrare într-o mai mică măsură decât americanii, chinezii sau taiwanezii; chinezii și taiwanezii recurg mai frecvent decât americanii, coreenii și japonezii la cedare; chinezii recurg la evitarea conflictului mai mult decât taiwanezii; turcii preferă stilul integrativ celui de dominare, stilul compromisului și al dominării celui al evitării, stilul evitării celui al cedării; iordanienii preferă colaborarea și nu compromisul, compromisul și nu adaptarea, evitarea și nu dominarea. Un amalgam de strategii de conflict și de evitare a conflictului apare în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mică măsură decât americanii, chinezii sau taiwanezii; chinezii și taiwanezii recurg mai frecvent decât americanii, coreenii și japonezii la cedare; chinezii recurg la evitarea conflictului mai mult decât taiwanezii; turcii preferă stilul integrativ celui de dominare, stilul compromisului și al dominării celui al evitării, stilul evitării celui al cedării; iordanienii preferă colaborarea și nu compromisul, compromisul și nu adaptarea, evitarea și nu dominarea. Un amalgam de strategii de conflict și de evitare a conflictului apare în cultura mexicanilor. În același timp
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
la evitarea conflictului mai mult decât taiwanezii; turcii preferă stilul integrativ celui de dominare, stilul compromisului și al dominării celui al evitării, stilul evitării celui al cedării; iordanienii preferă colaborarea și nu compromisul, compromisul și nu adaptarea, evitarea și nu dominarea. Un amalgam de strategii de conflict și de evitare a conflictului apare în cultura mexicanilor. În același timp, pentru membrii culturilor individualiste primează asumarea individuală a conflictului, gestionarea lui în baza opiniilor personale, în timp ce în culturile colectiviste sunt favorizate, pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
să protejeze relațiile sociale Strategii ale politeții negative, ale menținerii imaginii publice personale, ale obținerii acordului din partea interlocutorului Strategii ale politeții pozitive, ale păstrării imaginii publice a interlocutorului, ale susținerii lui, ale adeziunii la punctul lui de vedere Tendință de dominare a interlocutorului Tendință de subordonare față de interlocutor Tendință de implicare în conflicte verbale Tendință de evitare a conflictelor verbale Strategii de rezolvare a conflictelor orientate spre rezultate Strategii de rezolvare a conflictelor orientate spre relații Strategii ale negocierii bazate pe
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
prost; Sunt eu nebun, atunci). Dintre stilurile de conflict, cele mai frecvente, adoptate în funcție de context, sunt: evitarea conflictului (de obicei, în situații asimetrice de comunicare, cel aflat în poziție de inferioritate evită angajarea în conflict: „Nu mă pun cu el”), dominarea (apare de obicei în relațiile dintre egali: „Care pe care”), exprimarea emoțională (apare atât în situațiile simetrice, cât și în situațiile asimetrice de comunicare, ca o formă de evaluare afectivă a problemei și a situației), solicitarea unui mediator (acesta este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
mitul lui Samson, înseamnă a pierde energia. Dacă părul lung, des și lăsat liber exprimă forța sălbatică, părul coafat și strâns înseamnă controlul voluntar sau impus al energiei. Ritualurile de tundere și coafurile (coadă împletită, coc etc.) semnifică stăpânirea simțurilor, dominarea pulsiunilor, uneori renunțarea la sexualitate, sau sunt semnul ascultării absolute și al abandonării definitive în mâinile lui Dumnezeu (tundere religioasă) sau ale țării sale (tunsoarea strictă a militarilor). Coada de cal, codițele, elasticele, panglicile au aceeași semnificație, dar trimit și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
reprezentarea cea mai spirituală; - ca trofeu, simbolizează victoria, recunoașterea curajului și a meritului, consacrarea eforturilor. Este interesant de observat că în anumite situații e simbolul autorității, în aceeași măsură poate să dezvăluie o situație de supunere, de constrângere sau de dominare. A scuipa, a lăsa bale, a saliva În plan simbolic, saliva este învestită cu numeroase puteri și funcții. În vis, este interpretată în funcție de scenariul oniric. Aspectul pozitiv se regăsește în salivare, echivalent simbolic al dorinței fizice (acțiunea fiziologică a salivării
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
cineva să aibă grijă de el. Sclavul reia, accentuându-le, semnificațiile atribuite servitorului. Nefiind retribuit, el simbolizează dorința unei protecții gratuite, adică dispoziția (fără îndoială inconștientă) de a primi sau de a da în schimb. El exprimă o pulsiune de dominare ce ar putea merge până la a-l înjosi pe celălalt, a-l supune trup și suflet, a-l poseda total. A dormi, somn Somnul simbolizează, în vis, îngroparea potențialităților, neexploatarea sau nerecunoașterea resurselor. Indică în plus absența conștientizării. Este simbolul
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
efortului (pentru a-l relua mai susținut odată recreația încheiată); dacă elevii sunt așezați pe rânduri, atunci se recomandă rigoarea: cel ce visează trebuie să fie disciplinat și organizat în acțiunile sale. A strivi În inconștient, strivirea este legată de dominare și opresiune. Sensul dat depinde de cine strivește și de cine este strivit: - când cel ce visează strivește un animal sau un pieton, este pusă în discuție exercitarea autorității sale. Este prea directiv și sfârșește prin a-i împiedica pe
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
vis deosebit de puternic și de curajos și confruntat cu un pericol este expresia eliberării și a exploatării resurselor nebănuite. Cel ce visează este mai înarmat decât crede. Are în el capacitatea de afirmare, dar trebuie să o utilizeze în realitate. Dominarea pulsiunilor și dificultăților nu trebuie să aibă loc cu duritate, ci prin folosirea inteligentă a energiei sale. Durere, suferință Trebuie să facem diferența între durerea fizică de suferința morală. În vis, o durere resimțită la nivelul unui membru sau al
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Alexandru; Alin; aproape; aproapele; apropiat; artist; ascultător; atrăgător; barbă; un băiat; băiatul; un bărbat; bărbătesc; bărbăție; bogat; boier; boss; bravo; brunet; tot ce e mai bun; bunătate; caracter; cowboy; celălalt; cinstit; cîntă; competiție; cum?; Daniel; deștept; devenire; dînsa; dînsul; dobitoc; dominare; domnitor; Domnul; duce; se duce; dușman; și ea; emoții; nu există; face; fecior; fericire; gen masculin; gingaș; gînd; him; ideal; important; indiferent; indiferență; inimă; inteligent; isteț; iubesc; el nu iubește; iubi; iubind; iubirea eternă; iubitul meu; încercare; însuși; se joacă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); admirație; ager; agresiv; ambiție; animal fioros; animal sălbatic; animale; antilopă; argint; aristocrație; Aslan; autoritar; balanță; bancnote; bărbăție; berbec; biliard; bine; blană; blînd; bogat; cal; carnivor; cec; cerb; de cinci; ciocolată; circ; cîine; coamă frumoasă; cuceritor; cunoștință; curg; dictator; dictatură; dominare; domnitor; dur; dușman; elefant; falnic; fecioară; flămînd; flocos; foc; fratele; frumos; furie; galben; gălăgios; gheară; gîndaci; gras; grav; hîrtie; Iisus; imens; impunere; inimă; înfricoșător; înțelepciune; lege; leu; leuț; mamifer; măreție; de o mie; moldovenesc; mulți; murdar; natura; neînfricare; neînțeles; nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
atitudine; atribuit; avarism; a avea; baros; batală; bază; băiat; Băsescu; bătaie; bilă; bou; boxer; brad; brățară; bucurie; cai putere; cai; caracter; cocaină; confort; constrîngere; convingere; creștin; culturism; curajos; cuvînt; dar; declin; deplină; deplinătate; deschis; determinare; dictator; dimineața; director; divin; dîrz; dominare; domnie; dumnezeiască; dușmănie; eficiență; efort; egalitate; enervant; enormă; erou; facere; familie; fără; financiară; fizică; fudul; gladiator; glas; glorie; grad; gras; gura tîrgului; guvern; harnic; hărnicie; hoție; ignoranță; iluzie; indestructibil; indulgentă; inima; interesant; izbîndă; înălțător; înălțime; încredere în sine; încrezător; îndrăzneală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]