2,129 matches
-
găsi peste trei zile. Cosmin Oană 15 iulie 1476, ora 14.00, Piatra Șoimului, pe Valea Bistriței Cosmin, Îi scriu acum prietenului, nu căpitanului. Am o veste tristă, pe care tu vei hotărâ cum și când i-o vei da domniței Erina. Tatăl ei, logofătul Litovoi, a căzut În luptă, apărând, cu o mână de oameni, retragerea mea În susul Bistriței. Au pierit și alți boieri vechi, credincioși ai mei Încă din primele zile de domnie. Dar moartea lui Litovoi mă Îndurerează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
poartă titlul de voievod și vocabula IO, de la Ioan „grație lui Dumnezeu”. Alexandru a avut o curte separată de dregători și slujitori proprii. Dar nu și o cancelarie proprie. La 7 martie 1490, murea la Moscova Ivan cel Tânăr, soțul domniței Elena, fiica lui Ștefan cel Mare. O dispariție ce avea să ducă la sfârșitul tragic al domniței. La 6 aprilie 1490 înceta din viață, la Viena, Matei Corvin. Lăsa în urma sa un fiu, bastard, pe care competitorii la tronul Ungariei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
separată de dregători și slujitori proprii. Dar nu și o cancelarie proprie. La 7 martie 1490, murea la Moscova Ivan cel Tânăr, soțul domniței Elena, fiica lui Ștefan cel Mare. O dispariție ce avea să ducă la sfârșitul tragic al domniței. La 6 aprilie 1490 înceta din viață, la Viena, Matei Corvin. Lăsa în urma sa un fiu, bastard, pe care competitorii la tronul Ungariei l-au înlăturat. Cei trei competitori, care și-au disputat tronul Ungariei, erau: Ioan Albert, fiul regelui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lor, Ștefan cel Mare a cerut îngăduință ducelui ca solii săi să meargă la Moscova „la marele cneaz Ivan Vasilievici, ca să se încredințeze de sănătatea fiicei sale, a mari cneaghine și a nepotului său”. Se cunoaște răspunsul emoționant pe care domnița Elena l-a trimis tatălui său. Printre cei care au depus jurământul pe unul din documentele din 1496 se numără și Alexandru, fiul lui Ștefan cel Mare. Acesta moare înainte de târnosirea bisericii de la Războieni, ridicată în vara acestui an. A
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ai împăratului (ieniceri). Așa cum îi scria sultanul hanului „Dacă tu vei ține Valahia, noi vom putea merge liberi oriunde în lume” (ad omnes partes mundi). În anul 1502 se încheie drama trăită de fiica lui Ștefan cel Mare la Moscova. Domnița Elena și fiul său Dimitrie cad în dizgrația lui Ivan al III-lea. Acesta îi ia lui Dimitrie demnitatea de mare cneaz al Moscovei și Vladimirului (14 aprilie 1502) și o dă lui Vasile, stabilindu-le un domiciliu forțat Elenei
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Banu; 18.III.1910, Poiana Sibiului, j. Sibiu - 28.XI.2004, Bacău), prozatoare. Este fiica Evei (n. Albu) și a lui Constantin Banu al Lesii de pe Vlașini, staroste al curelarilor sibieni. Învață la Institutul Călugărițelor Ursuline (1917-1920) și la Liceul „Domnița Ileana” din Sibiu (1920-1928). S-a înscris la Facultatea de Litere din Cluj, însă după doi ani (1928-1930), căsătorindu-se, se transferă la Facultatea de Litere din București, dar renunță la studii. În perioada 1940-1944 a deținut funcția de secretar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
obiceiuri străvechi pentru a participa la festivalul obiceiurilor de iarnă din Piața Civică și la Casa de Cultură a reședinței de județ. Am cunoscut atunci țărani cu suflet frumos, tradiții locale, am auzit povești cu zâne și cu feți-frumoși, cu domnițe furate și cu fii de împărat. Ca prin minune, acei oameni reci, distanți, de care îmi era teamă, au devenit calzi, primitori, parcă mai tineri și mai apropiați 59 sufletului meu. De mulți ani nimeni nu se mai interesase de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
cu boierii. După el vine Petru (linie neligitimă), acesta domnește în două rânduri și are multe rivalități de învins. Fiul său Ilie se turcește. Ștefan e ucis de boieri sub corturile de la Țuțora și din vița Mușăteștilor nu rămâne decât domnița Ruxanda. Urme de legitimism par a fi fost rămas și atunci, căci cel care ia mâna domniței o ia împreună cu tronul - Alexandru Lăpușneanu. De la stingerea progeniturei bărbătești a neamului domnesc, de la stingerea matcei în roiul Moldovei datează căderea Moldovei. Domnii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de învins. Fiul său Ilie se turcește. Ștefan e ucis de boieri sub corturile de la Țuțora și din vița Mușăteștilor nu rămâne decât domnița Ruxanda. Urme de legitimism par a fi fost rămas și atunci, căci cel care ia mâna domniței o ia împreună cu tronul - Alexandru Lăpușneanu. De la stingerea progeniturei bărbătești a neamului domnesc, de la stingerea matcei în roiul Moldovei datează căderea Moldovei. Domnii pe care îi alege întîmplarea și intriga mor mai toți de moarte nefirească, boierii sunt toți aspiranți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Galino și ce ceilalți și să studieze în singurătate câteva role ce-i convin din piesele mai bune, pentru a-și crea un capital de roluri și a-și adânci talentul său. Se zice că dna....... a debutat în rolul Domniței....... Această împrejurare știm s-o considerăm, de aceea numai câteva cuvinte. Să se știe că este diferință între naiv și copilăros. Copilăroșia este afectarea naivității, naivitatea reală consistă în necunoștința greutății vorbelor și a simțămintelor pe care un om le
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe geamul deschis, două glasuri care se certau, ah, ce se mai certau! prin ușa bucătăriei de vară..., ce bucătărie, domnule? Șandramaua aia, de care e Criminalul de Ghiță așa de fudul. Două voci... Și, ce spuneau, ce spuneau vocile, Domniță? moare de curiozitate, aparent, Dănuț. Păi..., una era a sărăcuțului de Horus. Care zicea, textual, vă rog să mă iertați: "Băga-mi-aș scula în capul tău, de găozar prost! Neamul lui Manivelă!" Drăgălașul de el! Ailaltă, răgușită, era a
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de găsit. Păsări, pescăruși, poate și coțofene. Au intrat în mașina aflată în parcarea spitalului, au intrat prin geamul spart. Coțofenele au mâncat tot ceea ce detectivul numește dovezi de țesut moale. Oasele probabil că le-au dus cu ele. Știți, domniță, zice el, ca să le spargă de stânci. Pentru măduvă. În carnețel, cu creionul, scriu: ha, ha, ha. Sari cu puțin înainte să-mi fie date jos bandajele, când o logopedă zice că ar trebui să cad în genunchi și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
al limuzinei tale. Ediția inedită a feței tale. În spatele unui văl bun ai putea fi oricine. O vedetă de film. O sfântă. Un văl bun zice: N-am fost prezentați așa cum se cuvine. Ești premiul din spatele ușii numărul trei. Ești domnița ori tigrul. În lumea noastră în care nimeni nu mai poate ține un secret, un văl bun zice: Mulțumesc că n-ai spus nimănui. Nu te îngrijora, zice Brandy. Or să umple ceilalți spațiile goale. La fel cum fac cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
și a coborît ca orice alt pasager ocazional. A coborît, mi-a spus un „mulțumesc“ scurt și cam Înțepat, apoi s-a adresat celuilalt pasager ocazional: — La revedere, domnule... — Pablo! a spus acesta. Numele meu e Pablo Cârlan. Sărut mîna, domniță! Să aveți o zi bună! — La revedere, domnule Pablo - și a trîntit portiera. Am Înțeles perfect totul. De altfel, nici nu era prea greu de Înțeles. Nu am pornit imediat, ci mi-am aprins o țigară și am privit cîteva
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
sau Dobrevici, din București, în ale cărui însemnări de cronică se găsesc invective și blesteme la adresa inovatorilor care strică tradițiile. Capitala dobândise trei clădiri „moderne“ pe care acest mahalagiu ursuz le condamna cu indignare: teatrul, „capiștea dumnezeilor elinești“, datorat inițiativei domniței Ralu Caragea, „un clup și un bal, unde își schimbă chipurile cu măscări și îmbrăcăminți drăcești și noaptea fac mascaralâcuri în tot chipul, mai rău decât limbile păgâne“66. Ceea ce nu s-a observat este că criticile cele mai înverșunate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
evocare a istoriei Moldovei din vara anului 1476, toate apărute la Editură Danaster, precum și românul în trei volume Sub sabia cu straja-n cruce, publicate în perioada 2003. Alte române au fost publicate în perioada 2006 2009: Acvila Neagră (Nuntă domniței Olena) - român (Ed. Danaster, 2006), Taină Stejarului - român (Ed. Danaster, 2006), Osânda și izbândă - român (Ed. Danaster, 2007), Sub sabia cu straja-n cruce, III (Bătălia de la Codrii Cozminului) Războiul de 13 ani - român (Ed. Danaster, 2008), Dafina Doamna român
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
că este iubită. Atât Dulcineea del Toboso cât și d-na T. s-ar încadra perfect în toposul "nu știe că nu știe." Asocierea se susține și din perspectiva unei aserțiuni aparținând lui Miguel de Unamuno: "Și după asta caută domnița pe care s-o îndrăgească. Și imaginea Aldonzăi Lorenzo, țăranca tânără și foarte chipeșă de care el fusese o vreme îndrăgostit, deși fata, se înțelege, habar n-avusese vreodată și nici nu-l băgase în seamă, deveni pentru el întruchiparea
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
dintâi ființe omenești de care dădu în lume fură două tinere, din cele cunoscute sub numele de <<femei de stradă>>; cu două biete prostituate i-a fost prima întâlnire și eroica sa aventură. Dar lui i se părură două încântătoare domnițe sau două jupânițe gingașe, ieșite în poarta castelului căci drept așa ceva luă hanul ca să se desfete."195 De aceeași insanitate dă dovadă Ladima, percepând-o pe Emilia ca pe o creatură serafică, trăind într-o cameră ce strălucește de curățenie
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Moskova, nr.1, ian.-feb. 1974, p.19-25], PredLLR 4, 1975, 197-206. 1976 [1] ALECU, VIOREL; JEMĂNEANU, NINA; LĂZARESCU, GHEORGHE, Activitați practice pentru formarea deprinderilor specifice la limba și literatura româna, învLicTehn,25, nr.8, 1976, 18+20. [2] ALEXANDRU, DOMNIȚA; COMAN, ILEANA; GRECU, DOINA; NICOLESCU, CARMEN, Exerciții pentru laboratorul lingvistic, I. Fonetica. Coordonator: V. Șerban, Timișoara, TUT, 1976, 48 p. (Universitatea din Timișoara, Facultatea de filologie-istorie, Colectivul de școlarizare a studenților străini). [3] ANDREI, ALEXANDRU, Mijloacele audio-vizuale - material didactic auxiliar
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ALBU, MIHAELA, Predarea diatezelor la studenții anglofoni, PredLRSS, 2, 153-160. [2] ALBU, MIHAELA; DEACONESCU, ION; LOHON, OCTAVIAN, Considerații privind locul și rolul textului literar artistic în manualul de limba română pentru studenții străini, în: PredLRSS, 3, p. 5-10. [3] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Elemente ale limbii române vechi vorbite în predarea ei studenților străini, AUT, 17, 1979, 189-193. [4] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Metoda directă și analiza erorilor în predarea limbii române, PredLRSS, [1], 27 36. [5] ALLA, SARA, RĂCĂȘAN, LIVIA; SIMON, JOLAN, Limba română
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
privind locul și rolul textului literar artistic în manualul de limba română pentru studenții străini, în: PredLRSS, 3, p. 5-10. [3] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Elemente ale limbii române vechi vorbite în predarea ei studenților străini, AUT, 17, 1979, 189-193. [4] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Metoda directă și analiza erorilor în predarea limbii române, PredLRSS, [1], 27 36. [5] ALLA, SARA, RĂCĂȘAN, LIVIA; SIMON, JOLAN, Limba română. Clasa a III-a școli și secții cu limbile de predare ale naționalităților conlocuitoare. Vocabular romângerman. București, EDP
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și verbale și predarea limbii române la străini [résumé français], Bulșt, Pitești, 1980, 95-100. [2] ALEXANDRU CONSTANȚA, îmbogățirea, precizarea și activizarea vocabularului elevilor mici, în Rev. de Ped., București, an 29, nr. 8, aug., 1980, p. 42/46. [3] ALEXANDRU DOMNIȚA, Analiza unor erori frecvente de sintaxă și de lexic în învățarea limbii române de către vorbitori cu altă limbă maternă, în “Limbă și literatură”, București, vol. 3, 1980, p. 484-488. [4] ALEXANDRU GH., Folosirea diagramei în procesul de predare-învățare, în Revista
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
diagramă - experimental la clasele mici care ridică curba progresului școlar obținut în ceea ce privește deprinderea de citire cursivă corectă, conștientă și expresivă la elevi). [5] ALEXANDRU, CONSTANȚA, îmbogățirea, precizarea și activizarea vocabularului elevilor mici, Rped, 29, nr. 8, 1980, 42-46. [6] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Analiza unor erori frecvente de sintaxă și de lexic în învățarea limbii române de către vorbitori cu altă limbă maternă, LL, 3, 1980, 484-488. [7] ALEXANDRU, SANDU, însemnări de la o oră de limba română [de gramatică], Cutezătorii, 14, nr. 14, 1980
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
străini). [3] ALECU, VIOREL; LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Limba și literatura română (clasa a X-a), RPed, 30, nr.11, 1981, 61-62. [4] ALEXANDRESCU, ECATERINA, Locul sintaxei într-un curs intensiv de limba română. Probleme practice ale predării, LMO, 23-28. [5] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BOCA BORDEI, RAMONA, ILEANA COSTE, FLORENTINA FRĂȚILĂ, ION VLĂDUȚU, VIOREL BOLDUREANU, HORIA AVRĂMUȚ, Coordonator: dr. Emil Ghițulescu, Limba română. Manual pentru studenții străini. Profil tehnic, București, 1981. M.E.î. în: LM, p. 277-278. [6] ALEXANDRU, JULIETA; ANDREESCU, FLORICA, Dezvoltarea vorbirii
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Editura Universității “Al. I. Cuza”, 1981, p. 138-145. 1982 [1] AGAFIȚA, MARIA, Analiza gramaticală - o modalitate de recapitulare, Tribșc, 26, nr. 238, 1982, 4. [2] ALBU, MIHAELA, Ordinea obiectivă și subiectivă în propoziția românească, LM, 1982, 132 137. [3] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Traducerea-spontană în însușirea limbii române de către străini, LM, 23S 242. [4] ALEXANDRU, DOMNIȚA, VLAD, FELICIA, De la competența lingvistică la competența comunicativă [rez.], ContrPLM, 1-2. [5] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BALEA, ADRIANA; COSTE, ILEANA, FRĂȚILĂ, FLORENTINA, Mic dicționar explicativ de orientare generală tehnico
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]