6,873 matches
-
energic din cap și eliberă resortul mecanismului. Axul dințat Începu să se rotească, la Început lent, iar mai apoi din ce În ce mai iute. Își apropie ochiul de gemulețul din partea opusă celei cu lampa. În jur strălucea haloul de lumină, Însă În deschizătură domnea Întunericul cel mai deplin. Bonatti se apropiase și el de punctul de observație, Îndepărtându-se mai apoi cu o expresie de batjocură. - Privește bezna care Îți pedepsește ignoranța, messer Alighieri! strigă el disprețuitor. Cunosc prea bine natura acestei drăcovenii, Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
era întinsă pe pat, palidă și cu buzele încă și mai palide. Pierduse mult sânge și mâinile ei strângeau pântecul ca și cum ar fi încercat să nască singură pruncul pe care-l purtase în ea atâtea luni. Dezordinea cea mai mare domnea în jurul ei, iar asta m-a făcut să-i înțeleg sforțările, căderile, efortul. Nu reușise să deschidă fereastra pentru a striga după ajutor. Fără îndoială, nu îndrăznise să coboare scările de teama că va cădea și va pierde copilul. Până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
până când camera s-a umplut parcă de ele, briza sărată și umedă i-a udat părul, iar briciul lunii a tăiat bolta, făcând draperiile să ia o Înfățișare Întunecată, spectrală. A adormit. Când s-a trezit, era foarte târziu și domnea liniștea. Pătura Îi lunecase parțial de pe umăr și când și-a atins pielea cu mâna, a constatat că era umedă și rece. Apoi a auzit niște șoapte Încordate la nici trei metri de el. - Să nu faci nici un zgomot! Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
După-amiaza a descrescut de la binele purificator al orei patru la frumusețea aurie a orei cinci. După aceea Amory a mers prin durerea surdă a soarelui scăpătat, când până și norii parcă sângerau, și În amurg a ajuns la un cimitir. Domneau acolo un miros greu, visător, de flori, duhul lunii noi pe boltă și umbre pretutindeni. A simțit imboldul de a Încerca să deschidă ușa unei cripte de fier, construită pe versantul unei coline, o criptă curățată de ploaie, năpădită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
și alte planuri pe ziua de azi, la care nu va mai avea nevoie de cei doi frați. Gemenii intră din nou în cotidian și închid ușa după ei. # Iată apartamentul și iată‑i și pe părinți. O liniște monotonă domnește înainte și după fiecare tâlhărie. Pe nesimțite, copiii au alunecat din rolul copilului în cel al adultului, cu obligațiile sale. Însă cei doi nu‑și îndeplinesc aceste obligații. În jurul vechii locuințe sărăcăcioase se înalță bătrânul oraș imperial întruchipat de nenumăratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ale artei, fiindcă arta este artă tocmai prin faptul că nu ascultă de legi. Rainer a ajuns singur la această concluzie. Oamenii, pe de altă parte, sunt supuși regulilor, căci altfel ar însemna să fie toți împotriva tuturor, adică să domnească anarhia. Asta o spune mama lui Rainer tatălui lui Rainer, și tatăl lui Rainer, mamei lui Rainer. Rainer, dimpotrivă, are o slăbiciune pentru anarhie tocmai pentru că știe care sunt regulile conviețuirii reglementate și, ca atare, le disprețuiește. Trebuie să distrugi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Sophie. Anna s‑a atașat de Hans tocmai pentru că acesta a citit mai puține cărți decât alții și e mai degrabă trup, în timp ce ea e toată numai simțire, motiv pentru care i‑au pierit și văzul și auzul. În amândoi domnește o confuzie de sentimente caracteristică oamenilor tineri, care nu s‑au găsit încă pe ei înșiși și nici nu și‑au găsit un loc în economia modernă. Hans deține totuși un asemenea loc de mai multă vreme. Locul se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în pace. Conversație în franceză și în engleză. Hans își mușcă buza de jos cu incisivii, mai are puțin și o să‑și facă o gaură acolo, ceea ce e oricum preferabil unei prăpăstii de principii, căscată dinaintea ta. Totuși, în principiu, domnește înțelegerea între el și Sophie, care soarbe cu paiul o limonadă. Mama ei a avut din nou o criză de isterie azi‑dimineață, înainte de a pleca la banca ei personală unde avea ceva de rezolvat. Hans își etalează mușchii, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ele gândite. Anna, pe jumătate mută, se duce să cânte muzică de cameră, pentru ca, astfel, sub degetele ei să se înalțe un edificiu luminos de tonuri, pe care gura arareori le poate emite cu o asemenea densitate. În mintea ei domnește întunericul faptelor inspirate de răul absolut, doar limba nu prea răspunde deocamdată comenzilor. Anni slăbește din ce în ce mai mult și ochii îi strălucesc întunecat pe fețișoara ei vrăjită, cum a citit Hans într‑un roman bogat în învățăminte. Dar câteodată te apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
dăduse pendulau și cheile unui Jaguar. Am zărit caroseria sexy a Ferrari-ului GTO, parcat cu un aer impozant exact În locul În care Îmi spusese compozitorul că se afla. Când am deschis ușa, m-a izbit un miros de piele. Înăuntru domnea un talmeș-balmeș de nedescris: mucuri de țigară, ghemotoace de hârtie, cutii goale de casete. M-am uitat mai atent și am observat că geamurile și caroseria nu erau prea curate. În toată dezordinea asta se simțea ceva din adevărata natură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
pe care o simțisem În New York părea să se fi adunat În această bucată de hârtie. Preț de-o clipă am fost tentat să sun la acel număr Încă de cum am ajuns În Narita, Însă am renunțat din cauza gălăgiei care domnea În aeroport. Pe urmă am trecut pe la birou ca să verific starea casetelor video și acolo, Încă o dată, am simțit impulsul de a pune mâna pe telefon, dar, Întrucât era un du-te-vino permanent În birou, am renunțat din nou. Se făcuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de evrei. — Să zicem doar că nu mă dau în vânt după legea linșajului și domnia gloatei. De-asta m-am făcut polițist. — Ca să aperi justiția? Dacă vrei să îi zici așa, da. — Te păcălești singur. Forța este cea care domnește. Voința umană. Și ca să construiești voința aia colectivă, trebuie să i se ofere un scop precis. Ceea ce facem noi nu e mai mult decât ceea ce face un copil cu o lupă când concentrează cu ea lumina soarelui asupra unei bucăți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
potecile năpădite de iarbă, unde ochiul nu se descurcă bine, mirosul nu înșală: urme de urină, de excremente, de glande marcatoare de teritorii, tot atâtea semne și semnale pentru a-ți găsi și ocupa locul într-o lume în care domnește violența și în care moartea pândește permanent, în virtutea logicilor de prădători din ordinea naturală. Mai târziu, când se ridică, încetează să mai meargă în patru labe și devine biped, strămoșul omului își eliberează mâinile, își dezvoltă creierul și adaugă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și Meneceu. Ceea ce nu putea intra în creierul unui grec obișnuit din vremea aceea, convins, ca toți masculii cu fruntea îngustă de pe planetă, că genul feminin și filosofia viețuiesc pe două planete definitiv străine. -16- Puteri ale contractului hedonist. Ceea ce domnește în Grădină, dar și în relațiile dintre indivizi, fie că fac parte sau nu din comunitate, este contractul. Trei Maxime capitale vorbesc de el, altfel spus o cantitate ridicol de mică de cuvinte, și totuși un tezaur. Filosofia politică epicuriană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ne învață și ne arată natura, să studiezi în mod rațional, să procedezi conform ordinii bine cumpănite a rațiunilor, să extragi principiile, să expui toate aspectele și contextul unei cauze materiale, imanentă fiecărui efect, oricare ar fi el. Acolo unde domnește misterul, rațiunea are cuvântul ei de spus pentru a risipi tenebrele și a elimina indefinitul. Epistemologia lucrețiană vizează îndepărtarea fricii. Legile naturii, imuabile, asigură derularea armonioasă a tot ceea ce se întâmplă. Nu zei, nu forțe oculte sau puteri întunecate, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
comunitar pentru întreaga societate, iată o magistrală sinteză a tendințelor contradictorii ce-i animă pe epicurieni timp de patru secole... De fapt, spre sfârșitul acestui scurt tratat asupra afecțiunilor și acțiunilor, Diogene face un tablou idilic al timpurilor viitoare: dreptatea domnește în mod absolut, iubirea reciprocă triumfă, fortificațiile cetăților nu mai au nicio utilitate, nu mai e nevoie nici de legi, nici de obiecte concepute, gândite, elaborate împotriva semenilor - armele, de exemplu. Agricultura produce cele necesare traiului, nu este nevoie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
păcatele de somn, prostie și îmbuibare, nu purtați vrăjmășie fiului! Negația celui dintâi trebuia, pentru fapta omului de astăzi, să se înalțe în toată cuviința. E timp să vă bucurați prin mila scrisului său. Un act de mare iubire și domnească dărnicie răscumpărară cetatea voastră din păcate grele și vechi. Veți ști de azi înainte să dezgropați învățături mai limpezi bătrânelor ei ziduri. Căci spiritul acestor locuri a fost numit: înnoptata arătare a precupeței Pena, ridicată prin arsele vămi ale pătimirii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
se poate închipui nici o formulă care să exprime numărul prim. După judecata noastră, însă, adevăruri de acest fel trebuiesc extrase mai mult din noțiuni decât din rotațiuni" (n.a.). Noether (Teoria abstractă a idealelor) între anii 1910- 1926. Ea continuă să domnească netulburată până spre mijlocul decadei a treia. Cu elevii lui Emmy Noether această algebră abstractă, creată pentru a face inteligibile anume capitole de teoria numerelor, se constituie autonom. Scheme din ce în ce mai cuprinzătoare (grupuri abstracte, semigrupuri, grupuri cu operatori, inele, ideale, structuri
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
prin aprecierea multinaționalismului și prin erudiția sa, el era în mod evident membrul unei elite imperială. Cu dispariția sa, epoca acestei elite se stinge, iar locul ei, în cel mai bun caz, este luat de elitele naționale. Singurul Împărat care domnește în prezent este cel al Japoniei, deși țara sa nu se mai numește Imperiu... Aventurierul: La 2 martie 2011, ultimul succesor al unei alte monarhii unice trecea în neființă. Este vorba de Sir Anthony Walter Dayrell Brooke, cunoscut și ca
Monarhiile secolului XXI: Adio împăraţilor şi aventurierilor, bun venit monarhiilor populare () [Corola-journal/Journalistic/69420_a_70745]
-
cu un spirit foarte dezvoltat al administrării profitabile a unei afaceri. În 1841, când James Brooke a ajuns prima oară în Sarawak, provincia era în haos. Revoltele eliminaseră practic administrația Sultanului din Brunei (care este, geografic, destul de departe), și nelegiuirile domneau. James Brooke a ajuns la o înțelegere cu Sultanul ca, în schimbul instalării sale ca Rege, să pună capăt rebeliunii și să organizeze administrația Sarawak-ului pe baze moderne. Acest lucru l-a făcut, repede și eficient, aducând funcționari bine pregătiți din
Monarhiile secolului XXI: Adio împăraţilor şi aventurierilor, bun venit monarhiilor populare () [Corola-journal/Journalistic/69420_a_70745]
-
putem oare uită clipele de iubire, De durere, de alint, de tristeți și suferinți? De ce oare nu putem uita fiorul care ne învăluia, Când adolescenți fiind, ne temeam și ne rușinam, sa gandim și să simțim că iubim? De ce oare domnea teamă în noi să lăsăm libertatea cuvintelor să zboare și a versurilor pline de candoare. Care ne făcea inima să se înalte Ca un porumbel în largul cerului? Oare ce înseamnă acest tumult sufletesc Când cu inocentă, cu iubire și
ŞOAPTELE SFINTE ALE NOPŢII (POEME) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364282_a_365611]
-
țăranul. Când am venit în țară nu mai cânta nici cucul Țara era condusă de Ilici zăbăucul! Când am venit în țară nu cred că era iarnă Căci vara dispăruse și nu era nici toamnă. Când am venit în țară domnea o letargie, Parcă-nviase moartea și stăpânea pe glie. Lumea îmbătrânită și îndobitocită Se ducea des la popă, cu viața arvunită. Au șters din calendare luna de primăvară, Au desfi ințat spitale căci erau o povară Doar cârciumi la tot
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Orizont > Portret > DOMNITĂ IERNII .. Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului După un munte de zăpadă.. Muntele Gingășiei... Oceanul alb a apărut cu o zăpadă moale, După un trunchi eu dragă te-am văzut Și
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
nume de care să fi mândră și pentru al tau am să fac tot posibilul, am să te susțin!!~ Cum ma mângâiai tu încântată, de parcă nimeni nu mă mai susținuse atâta..tu Frumoasă, rumena, Gingașa, Scumpă, respirând profund.. Referință Bibliografica: Domnită iernii .. / Valerian Mihoc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1836, Anul VI, 10 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DOMNIŢA IERNII .. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1836 din 10 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364450_a_365779]
-
frumoase. Diferența dintre noi și casele acelea este că ele vor trece "cu foc și troznet", atunci când întregul pământ va trece "cu foc și troznet", așa cum spune Biblia. Va fi un cer nou și un pământ nou, în care va domni neprihănirea.[...] Pentru că cerul dintâi și pământul dintâi pieriseră și marea nu mai era" În schimb nouă, oamenilor, "Dumnezeu ne-a dat viața veșnică și această viață este în Fiul Său. Cine are pe Fiul, are viața, cine n-are pe
CE RAMANE DUPA NOI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364576_a_365905]