49,733 matches
-
de iubire. Dorința nepotolită a miresei după unirea cu Mirele ei la Sfântul Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum Introducere În debutul cărții In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie ne propune o sinteză a diverselor etape ale vieții spirituale în funcție de ideea dorinței de Dumnezeu<footnote J. Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique. Essai sur la Doctrine spirituelle de Saint Grégoire de Nysse, Aubier, Editions Montaigne, Paris, 1944, p. 291. footnote>. În prima omilie a cărții In Canticum canticorum, Sfântul Grigorie ia în discuție
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
participarea la fericirea absolută, cea a lui Dumnezeu; a se vedea Marie-Josèphe Rondeau, „Exégèse du Psautier et anabase spirituelle chez Grégoire de Nysse”, Epektasis, p. 517; cf. Chișcari Ilie, Concepția despre epectază a Sfântului Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței -, disponibil on line la: http://www.romanialibera.com/articole/images/80405400f4 Ilie%20%20Epectaza%20la%20Sf.%20Grigorie%20Ny ssa.pdf p. 21, p. 7. footnote>. Obiectul Proverbelor este de a trezi această dorință de Dumnezeu, revelând prețul bunurilor duhovnicești. Este sensul
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
a Sfântului Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței -, disponibil on line la: http://www.romanialibera.com/articole/images/80405400f4 Ilie%20%20Epectaza%20la%20Sf.%20Grigorie%20Ny ssa.pdf p. 21, p. 7. footnote>. Obiectul Proverbelor este de a trezi această dorință de Dumnezeu, revelând prețul bunurilor duhovnicești. Este sensul iluminării, principiu al vieții spirituale, Și pe care viziunea Rugului arzând din De vita Moysis o reprezintă. „Învățătura Proverbelor începe prin a descrie Înțelepciunea, explicând într-un mod divers Și multiform Șarmul
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
De vita Moysis o reprezintă. „Învățătura Proverbelor începe prin a descrie Înțelepciunea, explicând într-un mod divers Și multiform Șarmul frumuseții de nedescris, în măsură de a ridica spre participarea (μετουσία) la bunătăți, nu prin necesitate Și teamă, ci prin dorință (πόθῳ) Și atracție (ἐπιθυμίᾳ)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P.G. XLIV, col. 768C; cf. Jean Daniélou, op. cit., p. 310. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P.
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât Și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964. footnote>. Acestei prime etape succede Ecclesiastul, care eliberează sufletul de atașamentul față de lumea vizibilă: „aprinzând prin aceste lucruri dorința sufletului încă adolescent (νεάζοντος) după omul interior ..., ea face să-i succeadă filosofia Ecclesiastului, care purifică inima de atașamentul față de aparențe”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P.G. XLIV, col. 769C. footnote>. Atunci sufletul este introdus în sanctuarele
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
înaltă poezie, dacă poezia se străduiește să exprime ceea ce nu poate fi deplin exprimat”<footnote Nota explicativă nr. 24, PSB 29, p. 124. footnote>. Astfel, dacă Proverbele, „își îndreaptă cuvintele spre cel ce e încă prunc”, este pentru a deștepta dorința, prin descoperirea bunurilor spirituale pe care le poate dobândi credinciosul: „(Învățătura Proverbelor) începe prin a descrie înțelepciunea, tâlcuind în chip felurit Și în multe feluri strălucirea frumuseții negrăite, pentru ca nu de frică Și de nevoie, ci din poftă (πότω) Și
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
descoperirea bunurilor spirituale pe care le poate dobândi credinciosul: „(Învățătura Proverbelor) începe prin a descrie înțelepciunea, tâlcuind în chip felurit Și în multe feluri strălucirea frumuseții negrăite, pentru ca nu de frică Și de nevoie, ci din poftă (πότω) Și din dorință (ἐπιθυμία) să urce spre împărtășirea (μετουσία) de bunuri. Căci descrierea frumuseții atrage oarecum pofta tinerilor spre ceea ce se arată, mișcând pornirea spre împărtășirea de strălucirea ei”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P.G. XLIV, col. 768 B; cf.
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
o cale continuă<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 864C. footnote>. Rolul principal al Sfintei Scripturi este însă ca, după ce ne-a făcut cunoscut pe Dumnezeu, să nască în noi dorința vederii Lui descoperite, față către față, sau «de a vedea soarele în aer liber», cum spune Sfântul Grigorie. Pentru aceasta ni se cere însă desăvârșirea vieții, apoi ni «se arată lumina adevărată ...,prin unirea cu firea noastră»<footnote Ibidem, col
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
a nu fi înțeles ce este Și că toată însușirea înțeleasă a Lui devine o piedică în aflarea Lui pentru cei ce-L caută”<footnote Ibidem, P. G. XLIV, col. 893B. footnote>. S-ar părea că prin acest nou urcuș dorința lui după Dumnezeu a fost împlinită. Dar nici aceasta nu-l satisface deplin, întrucât sufletul, „după ce le-a obținut acestea, spune Sfântul Grigorie, Și a pătruns cu gândul Și mai înăuntru (ἐπί τό ἐνδότερον) celor negrăite (τῶν ἀπορρήτων), cere să
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Dumnezeu prin activitățile/energiile/lucrarea divină. Astfel, cunoașterea de Dumnezeu, prin revelarea de Sine a lui Dumnezeu, nu este niciodată completă sau perfectă; rămâne mult mai mult de cunoscut decât ceea ce va fi cunoscut vreodată. Αγάπη [agape] Și ἔρως [eros]. Dorința nepotolită a miresei după Mirele ei Ajungând în domeniul unirii mistice Și al dragostei (ἀγάπη), dorința, ajunsă în acest stadiu al unirii, este identificată din ce în ce mai mult cu dragostea, se transformă în dragoste<footnote Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Dumnezeu, nu este niciodată completă sau perfectă; rămâne mult mai mult de cunoscut decât ceea ce va fi cunoscut vreodată. Αγάπη [agape] Și ἔρως [eros]. Dorința nepotolită a miresei după Mirele ei Ajungând în domeniul unirii mistice Și al dragostei (ἀγάπη), dorința, ajunsă în acest stadiu al unirii, este identificată din ce în ce mai mult cu dragostea, se transformă în dragoste<footnote Hans Urs von Balthasar, Présence et Pensée. Essai sur la philosophie religieuse de Grégoire de Nysse, Beauchesne, Paris, 1988, p. 123. footnote>. De
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Despre viața lui Moise sau despre desăvârșirea în virtute, trad. Pr. I. Buga, în PSB 29, p. 91. footnote> sau despre σφοδρον εραστην του κάλλους, εκκαίουσαν επιθυμίαν (îndrăgostit cu putere de Cel frumos, arzând de dorință)<footnote Ibidem. footnote>, atunci când se referă la acea το μηδέποτε της επιθυμίας κόρον ευρειν (dorință niciodată satisfăcută)<footnote Ibidem, p. 92-93; a se vedea Și George S. Bebis, „Gregory of Nyssa’s «De Vita Moysis»: A Philosophical and Theological Analysis
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Pr. I. Buga, în PSB 29, p. 91. footnote> sau despre σφοδρον εραστην του κάλλους, εκκαίουσαν επιθυμίαν (îndrăgostit cu putere de Cel frumos, arzând de dorință)<footnote Ibidem. footnote>, atunci când se referă la acea το μηδέποτε της επιθυμίας κόρον ευρειν (dorință niciodată satisfăcută)<footnote Ibidem, p. 92-93; a se vedea Și George S. Bebis, „Gregory of Nyssa’s «De Vita Moysis»: A Philosophical and Theological Analysis”, în The Greek Orthodox Theological Review, vol. XII, nr. 3, 1967, p. 389; cf. Chișcari
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
canticorum, I, P.G. XLIV, col. 722 A. footnote>. Erosul uman, sub influența harului divin, devine astfel transformat într-o dragoste divină. Căci pentru rațiunea celui ce este în mod continuu cu Dumnezeu, chiar Și concupiscența abundă peste măsură într-o dorință divină Și întregul lui element irascibil este transformat într-o dragoste divină. Sfântul Grigorie compară mântuirea dobândită prin iubire cu alte două forme de mântuire, inferioare acesteia: prin frica de pedeapsă Și prin așteptarea unei recompense. „Omul cu adevărat virtuos
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Și ἔρως. Dintr un fragment celebru din οmilia 13<footnote Ibidem, GNO, VI.383.9. footnote>, înțelegem că, pentru Sfântul Grigorie, ἔρως este o formă intensificată de ἀγάπη: „Căci iubirea (ἀγάπη) - scrie Sfântul Grigorie -, atunci când sporește Și se intensifică, devine dorință (ἔρως)”. Orice tentativă de escaladare a muntelui spiritual presupune Și exprimă această dorință de bază. În omilia 2 (27)<footnote Or., 2 (63.8); cf. Anthony Meredith, Capadocienii, traducere din limba engleză de Pr. Constantin Jinga, Editura Sophia, București, 2008
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
383.9. footnote>, înțelegem că, pentru Sfântul Grigorie, ἔρως este o formă intensificată de ἀγάπη: „Căci iubirea (ἀγάπη) - scrie Sfântul Grigorie -, atunci când sporește Și se intensifică, devine dorință (ἔρως)”. Orice tentativă de escaladare a muntelui spiritual presupune Și exprimă această dorință de bază. În omilia 2 (27)<footnote Or., 2 (63.8); cf. Anthony Meredith, Capadocienii, traducere din limba engleză de Pr. Constantin Jinga, Editura Sophia, București, 2008, p. 165. footnote>, aflăm că miresei i se refuză, la început, bucuria de
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
165. footnote>, aflăm că miresei i se refuză, la început, bucuria de a-Și potoli neîntârziat dorul după Mire. „Căci Domnul are planuri mult mai mărețe pentru ea - adaugă Sfântul Grigorie. El dorește ca începutul bucuriei ei să stârnească o dorință Și mai mare după El, o dorință care să o conducă spre esență”. Tot așa, în omilia 5 (44)<footnote Or., 5 (160.10); cf. Ibidem. footnote> citim că singura călăuză în avântul nostru către desăvârșire trebuie să ne fie
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
refuză, la început, bucuria de a-Și potoli neîntârziat dorul după Mire. „Căci Domnul are planuri mult mai mărețe pentru ea - adaugă Sfântul Grigorie. El dorește ca începutul bucuriei ei să stârnească o dorință Și mai mare după El, o dorință care să o conducă spre esență”. Tot așa, în omilia 5 (44)<footnote Or., 5 (160.10); cf. Ibidem. footnote> citim că singura călăuză în avântul nostru către desăvârșire trebuie să ne fie dorința de o dobândi. „Nu din tristețe
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Și mai mare după El, o dorință care să o conducă spre esență”. Tot așa, în omilia 5 (44)<footnote Or., 5 (160.10); cf. Ibidem. footnote> citim că singura călăuză în avântul nostru către desăvârșire trebuie să ne fie dorința de o dobândi. „Nu din tristețe sau din necesitate, ci din dorința proprie Și firească de a dobândi binele după fire, nu din vreo necesitate oarecare”<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 166. footnote>. Astfel, doctrina despre dragoste poate fi rezumată
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
esență”. Tot așa, în omilia 5 (44)<footnote Or., 5 (160.10); cf. Ibidem. footnote> citim că singura călăuză în avântul nostru către desăvârșire trebuie să ne fie dorința de o dobândi. „Nu din tristețe sau din necesitate, ci din dorința proprie Și firească de a dobândi binele după fire, nu din vreo necesitate oarecare”<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 166. footnote>. Astfel, doctrina despre dragoste poate fi rezumată în termenii următori: sufletul ajuns la maturitate spirituală participă cu o anumită
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
unească cu El (κοινωνία ανάκρασις); expresia acestei atracții este dragostea, care poartă numele general de ἀγάπη, dar, așa cum am precizat Și mai sus, în formele sale cele mai arzătoare se numește ἔρως. Este un fel intensificat de dragoste aprinsă de către dorința interioară de a-L vedea pe Dumnezeu, mereu nesatisfăcută, mereu însetată, mereu implorând pe Dumnezeu să-i fie dăruit mai mult. Dar această dragoste desăvârșită corespunde unei stări de connaturalitate, fără de care nu poate exista: căci această dragoste nu se
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
ceea ce putem numi o capodoperă a metaforelor pentru dezvăluirea înțelegerii sale asupra simțurilor spirituale, care se bazează pe o „percepție a lui Dumnezeu” (αἴθησις Θεοῦ) ca stare paradoxală în care orice bucurie de Dumnezeu este în același timp aprinderea unei dorințe Și mai intense Și neîmplinite, Și în care fiecare cunoaștere de Dumnezeu este Și o surprindere a incognoscibilității Sale transcendentale. Dar „analogia dintre activitățile sufletului Și organele de simț ale corpului” pe care o identifică Sfântul Grigorie în Cântare nu
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Arcașul este iubirea (ἀγάπη), ulterior identificată cu Dumnezeu, iar săgeata însăși este Fiul, Singurul Născut. Vârful săgeții (credința) care are trei ramuri, este cufundat Și înmuiat în Duh. În timp ce atracția tipică a Cuvântului asupra miresei Și amplificarea de către Duh a dorinței sale joacă roluri mai puțin importante, rămân totuși prezente în acest triptic al iubirii rănite. Rănile create de săgeată sunt frumoase Și dezirabile Și declanșează o dorință Și mai ardentă<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XII, GNO
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Duh. În timp ce atracția tipică a Cuvântului asupra miresei Și amplificarea de către Duh a dorinței sale joacă roluri mai puțin importante, rămân totuși prezente în acest triptic al iubirii rănite. Rănile create de săgeată sunt frumoase Și dezirabile Și declanșează o dorință Și mai ardentă<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, XII, GNO, 366.6-7; In Canticum..., 377.20 Și 380.4-6. footnote>. Mireasa strigă, „Sunt rănită din iubire”, Și este imediat imersată într-un context apofatic, indicat de expresii
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
exprimă acest sentiment într un mod oximoronic: frumoasă rană, rană de laudă, vindecătoare lovitură<footnote Ibidem, XII, 365.12-366.9. footnote>. Oximoroanele sugerează granița apofatică dincolo de care nu trece rațiunea discursivă Și o pregătesc pe mireasă pentru uniune exersându-i dorința Și încântarea în această rană de laudă. Această descriere a uniunii este într-adevăr extraordinară, pentru că mireasa este introdusă în dinamica Sfintei Treimi. Mireasa se minunează la vederea săgeții divine în trupu-i. Combinând imaginile Arcașului Și Mirelui, Sfântul Grigorie descrie
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]