3,195 matches
-
împărțiți în două grupe, așezați în șir unul câte unul. În fața fiecărui șir se așează câte două bănci de gimnastică, paralele. Pe ele sunt așezate transversal bastoane care vor alcătui un pod. Primul copil din fața fiecărui șir este așezat culcat dorsal cu capul la marginea podului. La semnal, vor încerca să treacă pe sub podul de bastoane, prin târâre cu ajutorul brațelor și picioarelor, astfel încât să nu atingă nici un baston. După ce a trecut de pod, se ridică, aleargă spre șirul lui, care predă
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
să treacă pe sub podul de bastoane, prin târâre cu ajutorul brațelor și picioarelor, astfel încât să nu atingă nici un baston. După ce a trecut de pod, se ridică, aleargă spre șirul lui, care predă ștafeta la următorul copil ce așteaptă în poziția culcat dorsal. Este câștigătoare echipa care a terminat prima și nu a doborât nici un baston. 9. „Urcăm nucile în pod” Locul desfășurării: sală Materiale necesare: mingii Jucători: colectivul de elevi Scop: dezvoltarea coordonării Descriere: elevii sunt împărțiți în patru grupe, așezați câte
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
momentele când măsurarea pulsului poate oferi indicii utile; modalitățile de măsurare etc. Prezentăm în continuare câteva informații utile despre momentul măsurării pulsului, raportat la începere sau finalizarea ședinței de jogging: a) pulsul înainte de efort se va măsura din poziția culcat dorsal (clinostatism) și din nou, la un minut, în poziția stând (ortostatism). Conform datelor existente, diferența dintre valoarea pulsului în clinostatism și valoarea pulsului în ortostatism nu ar trebui să fie mai mare de 10-15 bătăi / minut; Dan Iulian Alexe 146
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
fragmentare pe cea mai mare parte a sa (sub 0,1 km./kmp.), cu linii orizontale etajate, dar și cu bombări (mai accentuate la periferia continentală) și inflexiuni subsidente (mai frecvente în regiunile interioare). Prezența unor arii depresionare separate de dorsale bine conturate reprezintă de altfel, o caracteristică a morfologiei platformice sahariene, în care doar bazinul Ciad a rămas endoreic, bazinul Nilului fiind deschis prin drenaj spre Mediterana. Aceste bazine au fost umplute în terțiarși cuaternar cu depozite continentale, fluviale sau
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
particularități ce induc consecințe importante în planul locuirii și chiar al siguranței locale. În Africa vulcanismul terțiar a pus în loc structurile din masivul Hoggar și platourile de lavă din Tibesti, Tassili-n-Ajjer, Air și Adrar d’Iforhas, structuri sub forma unei dorsale vulcanice mediane ce străbate Sahara și care se detașează net pe fondul monotoniei platourilor sahariene. La adăpostul acestor unități de origine eruptivă, mai înalte, s-au constituit încă din neolitic primele nuclee de locuire ale comunităților de păstori locali, ele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
care plutesc libere în apele marine. PLEISTOCEN Parte a Cuaternarului care s-a cracterizat din punct de vedere climatic prin alternarea de perioade reci Ăglaciare) cu perioade mai calde Ăinterglaciare). PRAG SUBMERS Treaptă mai înaltă a fundului oceanic desprinsă din dorsale, care separă două depresiuni oceanice. SALINITATE Cantitatea de săruri conținută într un litru de apă marină. SALMASTRU Strat de apă ce conține puțină sare, circa 1-250/00 . STRÂMTOARE Fâșie îngustă de apă ce face legătura între două mări sau oceane
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
substanțial de la un braț la altul. Măsurătorile ulterioare este necesar a fi efectuate la brațul la care s-a constatat cea mai mare valoare. Tehnica de măsurare a valorilor TA Pacientul trebuie să stea în poziție șezândă sau în decubit dorsal (19, 20). Netea și colaboratorii au arătat că valorile TA erau similare în ambele poziții, dar a existat o discrepanță în relație cu vârsta privind valorile TA diastolice, astfel la vârsta de 30 ani valorile TA diastolice erau cu 10
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
TA erau similare în ambele poziții, dar a existat o discrepanță în relație cu vârsta privind valorile TA diastolice, astfel la vârsta de 30 ani valorile TA diastolice erau cu 10 mmHg mai mari în poziție șezândă decât în decubit dorsal, spre deosebire de subiecții cu vârsta mai mare de 70 ani la care valorile au fost diferite doar cu 2 mmHg funcție de poziție (21). La subieții vârstnici, cu diabet zaharat sau în orice altă situație în care este suspectată hipotensiunea ortostatică se
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
o băutură cu conținut cafeinic. Tabelul 4.5. Măsurarea TA la cabinet, postura și poziția pacientului în momentul determinării Postura și poziția pacientului măsurați TA cu pacientul în poziție sezândă cu spatele sprijinit de spătarul unui scaun sau în decubit dorsal; membrele inferioare nu trebuie să fie încrucișate; plantele sprijinite pe sol; brațul la care se efectuează măsurarea este necesar să fie dezbrăcat până la umăr și susținut la nivelul cordului pacientul este necesar să fie relaxat; măsurați TA după minim 10
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
balansului Înapoi din atârnat pucat de jos, cu efectuarea bătăii intense la vericala de jos; - La bara pe groapă, din același balans amplu, părăsirea barei ceva ai devreme și efectuarea saltului Înainte, ia Început cu ajutor și aterizare În uicat dorsal pe bureți, apoi pe saltele moi suprapuse; - Același exercițiu, cu Ținerea barei până la momentul optim și cu jutor salt Întreg Înainte cu aterizare În groapă, cu ajutor, apoi independent; - Salt Înainte Întins la bara superioară cu ajutor si aterizare pe
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
Înainte, umerii se deschid la maximum (acțiuni contrare celor ormale. Prezentăm În continuare o varietate de exerciții care pot fi utilizate la Învățarea acestei mișcări, fiecare selecționând ceiace consideră a-i fi potrivite gimnastelor sale;-La o bară mică, culcat dorsal Ținând bara, cu ajutor, rostogolire spre stând pe mâini cu echer -extensie, frânarea picioarelor spre Înapoi, aplecarea capului Înainte. (Fig. 99). - Din balans Înainte, frânarea picioarelor, extensia trunchiului, umerii foarte Întinși, capul Înainte, cu ajutor redus, lăsarea barei și cădere
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim 4) asupra trigliceridelor ce conțin acizi grași cu lanț mediu (din lapte); este importantă la nou născut, unde secreția de lipază pancreatică este redusă. b. Lactoferina fixează fierul necesar metabolismului bacterian, având efect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
că pierderea de energie de-a lungul venelor mai mică decât la nivelul. Presiunea este scazută; de acea sunt semnificative influențele exercitate de presiuni relativ mici, determinate de compresii, diferențe și modificări de nivel. 15.3. Presiunea venoasă In decubit dorsal toate venele sunt aproximativ la nivelul atriului drept și presiunea este egală. In marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază al ventilației, pe baza activității
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sanguin la nivelul plămânului. In partea superioară a plămânului drept debitul sanguin scade aproape liniar față de partea inferioară, înregistrând valori foarte scăzute către apex. Această distribuție este afectată la modificări de postură și la efort. Când subiectul este în decubit dorsal debitul sanguin în zona apicală crește, iar cel din zona bazală rămâne neschimbat astfel că distribuția debitului sanguin între apexul și baza plămânului devine aproape uniformă. Totuși, în această poziție debitul sanguin în regiunile posterioare ale plămânului depășește cu mult
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sucțiune apar după a 24-a săptămână de viață intrauterină. Deglutiția este, deci, o funcție “ancestrală”, mult mai veche decât respirația. Deglutiția se desfășoară în trei etape: timpul bucal, faringian și esofagian. Timpul bucal Bolul alimentar este depus pe fața dorsală a limbii și dirijat posterior către faringe. Partea anterioară a limbii se aplică pe vălul palatin, formând o pantă pe care bolul alimentar este împins progresiv către faringe (fig. 1). In acest proces voluntar sunt implicați mușchii limbii, palatul moale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
inferioare a punții se găsesc neuronii motori care controlează deglutiția. Calea eferentă este reprezentată de fibrele motorii ale nervilor trigemen, facial, glosofaringian, vag și hipoglos. Prima porțiune a esofagului primește fibre eferente din nucleul ambiguu, restul esofagului din nucleul motor dorsal al vagului. După stimularea centrului deglutiției din trunchiul cerebral, deglutiția se produce involuntar pe baza unui program central, responsabil pentru derularea secvențelor motorii. Voma Voma reprezintă procesul de evacuare rapidă a conținutului gastric prin esofag și cavitatea bucală. Inainte de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
digestiv: ptialina (amilaza salivară) acționează asupra amidonului fiert sau copt, pe care-l descompune în maltoză, maltotrioză și dextrine; își continuă acțiunea în stomac până când bolul alimentar devine acid (pH < 4,5). lipaza salivară (secretată de glandele Ebner de pe fața dorsală a limbii) acționează în stomac (pH optim 4) asupra trigliceridelor ce conțin acizi grași cu lanț mediu (din lapte); este importantă la nou născut, unde secreția de lipază pancreatică este redusă. b. Lactoferina fixează fierul necesar metabolismului bacterian, având efect
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
că pierderea de energie de-a lungul venelor mai mică decât la nivelul. Presiunea este scazută; de acea sunt semnificative influențele exercitate de presiuni relativ mici, determinate de compresii, diferențe și modificări de nivel. 15.3. Presiunea venoasă In decubit dorsal toate venele sunt aproximativ la nivelul atriului drept și presiunea este egală. In marea circulație ea scade de la 12 mm Hg în capilarele venoase la 7-8 mm Hg în venele mici, 3-4 mm Hg în venele mijlocii, până la 0-2 mm
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
este controlată de neuroni localizați în punte și bulb; aceștia constituie centrii respiratori, ce cuprind patru grupuri principale de neuroni, după cum urmează. Centrul respirator bulbar din formațiunea reticulată cuprinde două arii majore diferentiate morfo-funcțional. Un grup de neuroni din regiunea dorsală a bulbului (grupul respirator dorsal) este asociat în principal cu inspirul, iar un alt grup, din zona ventrală (grupul respirator ventral), este asociat în principal cu expirul. Se pare că neuronii din aria inspiratorie sunt responsabili pentru ritmul de bază
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]