1,895 matches
-
24, 55, 60, 65-66, 82, 170 Dina (gardian) 132 Dincă 29 Dincă Ion 88, 91, 178, 182, 223 Dipșe Gheorghe 29, 33 Dîmbu Vasile 88 Doagă Toderiță 196 Doncaru 25 Doroftei Mircea 29, 33 Dragodan Constantin 55, 60 Dragomir 29 Drăghici (Alexandru) 232 Drăgoescu 56 Drăguț Pavel 143 Drohobeczky Attila Anton 75, 94, 127-128, 156, 158, 197 Duduța Petru 197 Dulea Mihai 29 Dulgheru Mihai (Mișu Dulgheru, Mișu Dullberger) 98, 100, 199, 225, 227, 230-232, 234-236 Dumitrache (moș Dumitrache, gardian) 28
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Sidorovici, Anca col. Vasilescu, Zoe Dlugaci, Mihaela Manase, Elisabeta Sanielevici, Elena Livezeanu, Ghizi Corodi, Elena Păsculescu, Ernestina Ornștein, Ana Toma, Dora Massini, Dida Calimachi, Ofelia Manole, Alice Benari, dr. Alice Săvulescu, Elisabeta Luca, Elena Stoia, Florica șermaru, Constanța Crăciun, Marta Drăghici, Damian, Florica Mezincescu, Stafiescu, Sari Berkes, Ghizi Gips, Melega Valeria, Dumitrescu Ana, Ecaterina Mihalcea. ședința a fost deschisă de d-na Cristina șerban care după o scurtă introducere a dat citire programului de activitate al Uniunii, care cuprinde următoarele puncte
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
compus astfel: președintă de onoare: Ana Pauker, președintă Dr. Florica Bagdasar, vicepreședinte: Gabriela Bernachi, Maria Gane, șt. Raiciu și dr. Medeea Niculescu, membre d-nele: Cristina șerban, casnică, Mia Constantinescu-Iași, institutoare, Ana Toma, funcționară, Maria Sârbu, profesoară, Ritta Sanielevici, casnică, Marta Drăghici, muncitoare, Ghizi Corodi, asistentă socială, Constanța Georgescu, muncitoare, Boureanu Natașa, funcționară, Isabela Potop, asistentă universitară, Elena Pătrășcanu, arhitectă, Anca col. Vasilescu, Pen Rozopol, ziaristă, Dora Massini, artistă. Cenzore: Mihaela Manasse, avocată, Păsculescu Elena, funcționară, Pia Cialner, funcționară, Dida Mihalcea, casnică
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
des, pentru ca fiecare din noi să fie pus în curent cu ce s-a făcut și ce trebuie să se mai facă”. Au vorbit apoi d-na Gavrilescu, care face un scurt istoric al partidelor politice, apoi d-na av. Drăghici despre datoria fiecăreia, de a se înscrie în listele electorale. „Guvernul - spune d-sa - caută să facă orice pentru a ne împiedica să le arătăm că întreaga țară este alături de Partidul Național-Țărănesc. Să nu ne lăsăm intimidate de nici un fel
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
mandatului Mandat non-politic Mandat politic P Moghioroș Alexandru 13,5 0 13,5 apr. ’54 - decembrie ’67 P Bârlădeanu Alexandru 14,5 2 ian. ’53 - mai ’54 (FoT) oct. ’55 - mai ’56 (CSP) 13.25 oct. ’55 - ian. ’69 P Drăghici Alexandru 13,5 13 mai ’52 - iul. ’65 (Int/Sec) 6 aug. ’54 - oct. ’55, mar. ’61 - iul. ’65, dec. ’67 - mai ’68 P Borilă Petre 12 2,75 ian. ’53 - oct. ’53 (StCt) oct. ’53 - oct. ’55 (Fd) 10
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
F/F/Pr/- /C Borilă P. 12 2,75 10,5 1948 1952 F/F/F/- /- Apostol G. 8 0,5 8 1945 1948 F/F/Pr/- /- Gheorghiu-Dej G. 11 3,5 7,5 1932 1945 F&SG/F&SG/- /- /- Drăghici A. 13,5 13 6 1948 1954 F/F/Pr/- /- Voitec St. 9,5 6,25 5,25 1948 1948 C/C/F/F/F Constantinescu M. 10,5 9,5 3 1945 1945 F/- /- /- /- Cosma I. 13 13 0
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un grup central de lideri ai regimului Dej. Trei dintre ei au venit mai târziu În Biroul Politic și În fruntea aparatului guvernamental: Rădulescu, Fazekas și Bârlădeanu, Însă restul au În spatele lor o Îndelungată viață În partid. Gheorghe Apostol, Alexandru Drăghici, Chivu Stoica, Alexandru Moghioroș, Emil Bodnăraș, Petre Borilă au fost toți tovarăși apropiați ai lui Gheorghiu-Dej, Împărțind cu el diferite experiențe antesau postbelice. Ca și Gheorghiu-Dej, primii patru nu aveau pregătire universitară și nu este nici măcar sigur dacă au reușit
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Tehnocrați recompensați Tehnocrați primul cerc (nucleul) Tehnocrați al doilea cerc Maurer* Fazekas* Cosma* Rădulescu* Marin* Sencovici* șchiopu Bodnăraș* Chivu* Hossu Constantinescu* Petrescu Florescu* Popescu Gheorghiu-Dej* Dalea Voitec* Tuzu Suder* Loncear Sălăjan* BÎrlădeanu* Marinescu* Berlogea Apostol* Simulescu* Levente Borilă* Almășan* Marinescu Drăghici* Vijoli* Moghioroș* Mosora* Coliu Bughici Notă: 1. Implicare zero sau redusă În gestionarea chestiunilor economice. 2. Implicare politică apreciabilă, responsabilități În domenii tehnice de lungă durată, dar variate. 3. Implicare politică relativ redusă, dar vocația tehnocratică este greu de precizat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
și propășirea economiei naționale. Ulterior, În 1956, câtorva dintre ei li s-a schimbat Încadrarea, faptele lor fiind Încadrate la „crimă de omor”, menținându-se durata pedepselor date inițial. Pe baza memoriilor Înaintate de cei În cauză, În 1957, Alexandru Drăghici, la acea vreme ministru de Interne, a propus, printr-o notă adresată președintelui Consiliului de Miniștri, Chivu Stoica, grațierea lor de către Prezidiul MAN al RPR sau rejudecarea procesului, deoarece, În baza dispozițiilor Decretului nr. 199/1950, au fost și sunt
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
legionare, trădători de patrie, spioni, cei care uneltesc Împotriva securității statului etc. ș...ț Cadrele respective, când au săvârșit faptele ce li se impută, nu au făcut acest lucru cu intenția de a primejdui securitatea statului. Alte motive pentru care Drăghici cerea clemență se refereau la faptul că deținuții audiați ca martori ar fi făcut depoziții exagerate Împotriva fostelor cadre; cei 21 de ofițeri și subofițeri nu ar fi avut posibilitatea să se apere și nici nu li s-ar fi
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
nr. 403, drept pentru care a fost repus În drepturi și numit cu același grad ca ofițer de serviciu la Penitenciarul Cluj Minori, În funcția de ajutor de serviciu al comandantului. Printr-un ordin al ministrului Afacerilor Interne, general-colonel Alexandru Drăghici, datat 29 iulie 1958, va fi trecut În rezervă cu gradul de căpitan. Grade succesive: locotenent (1947), locotenent-major (1949), căpitan (1958). Decorații: Medalia „Luptător antifascist”. Pedepse: sancționat cu „mustrare” pentru netrimiterea către conducerea DGPCUM a situației armamentului pe luna ianuarie
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
este minimal. Tot În aceeași perioadă, au existat deținuți condamnați de instanțele judecătorești, dar pe care Securitatea i-a ridicat și executat sumar. Colonelul Constantin Fetcu (șeful școlii de subofițeri penitenciare Jilava) semnala faptul că fostul ministru de Interne (Alexandru Drăghici) se Împotrivea controlului de partid și că interzicea prezența locțiitorului politic al DGP la ședințele pe care el și adjunctul său (Ady Ladislau) le aveau cu conducerea DGP. Tot În anii 1952-1953, multe persoane erau internate ca deținuți de drept
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
comun, fără vreo hotărâre judecătorească și doar pe baza aprobării adjunctului MAI, Alexandru Ion. Fetcu mai semnala că, În anul 1958, a avut loc o ședință cu toți comandanții de penitenciare, În care li s-a transmis (din partea lui Alexandru Drăghici) că bătaia deținuților era permisă și trebuia executată chiar de către comandantul penitenciarului, În prezența medicului unității. Locotenent-colonelul Gheorghe Alexandrescu (comandantul Penitenciarului Jilava: 1963-1988) susținea În nota-raport că Lucrețiu Pătrășcanu a fost executat În secret, fără a-i fi Înregistrată intrarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
vezi primul studiu de caz). Același ar fi fost tratamentul aplicat deținuților de către Ion Pavel, comandant la colonia de muncă Salcia. Ca și Borcea, și el a fost condamnat inițial, apoi grațiat și reintegrat În MAI la intervenția lui Alexandru Drăghici. Tot Alexandrescu amintește de tratamentele inumane aplicate de către Nicolae Moromete la Penitenciarele Jilava, Văcărești și Chilia Veche, un comandant extrem de apreciat și Încurajat din această cauză de către conducerea MAI. Alte abuzuri ale conducerii MAI s-au produs În privința Decretelor 72
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
peste actul normativ și a interzis aceste eliberări pentru deținuții contrarevoluționari. Procuratura Generală a sesizat ilegalitatea Încă din 1954, dar fără niciun rezultat. Maiorul Ion Cazacioc (locțiitorul șefului Serviciului Personal din aparatul central al DGP) semnala În nota-raport că Alexandru Drăghici a dispus discreționar de soarta carierei a 15.000-20.000 de cadre, scoțându-i arbitrar din MAI, de multe ori fără drept de pensie. și oferă câteva exemple de astfel de cadre care au fost, În diferite momente, la discreția
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
dispus discreționar de soarta carierei a 15.000-20.000 de cadre, scoțându-i arbitrar din MAI, de multe ori fără drept de pensie. și oferă câteva exemple de astfel de cadre care au fost, În diferite momente, la discreția lui Drăghici (un personaj care putea face presiuni chiar la președintele Consiliului de Miniștri, Chivu Stoica). Locotenent-colonelul Florin Mihăescu (șeful Serviciului Inspecții din DGP) semnala și el că, În anul 1958, directorul MAI a dat ordin ca bătaia să se generalizeze În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
element esențial În campania de legitimare a PCdR. Printre principalii susținători ai lui Gheorghiu-Dej În Închisoarea Doftana s-au numărat Dumitru Petrescu, Constantin Doncea și Gheorghe Vasilichi. Aceștia, Împreună cu alți activiști comuniști precum Gheorghe Apostol, Teohari Georgescu, Iosif Chișinevschi, Alexandru Drăghici, Chivu Stoica, Bela Brainer și Alexandru Moghioroș, au format așa-numitul „nucleu din Închisori” care, În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a reprezentat una dintre cele trei facțiuni care au luptat pentru obținerea puterii În interiorul PCdR. În Închisoarea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
la Înlăturarea lui Pătrășcanu. Sacrificarea succesivă a unor membri ai elitei comuniste făcea parte din logica sistemului pe care Dej și Ana Pauker l-au impus În România. A fost stabilită o comisie (compusă din Teohari Georgescu, Iosif Rangheț, Alexandru Drăghici și Gheorghiu-Dej) care urma să Îl interogheze pe Lucrețiu Pătrășcanu. După Rezoluția din iunie 1948, care condamna conducerea iugoslavă, cartierul general al Cominformului a fost transferat de la Belgrad la București. Mai târziu, În 1949, la Întrunirea Cominformului de la București, care
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Din această strategie de dobândire a puterii informale În partid a făcut parte și inițierea unor anchete privind represiunea din partid În anii ’50. Cel mai important caz era cel al lui Lucrețiu Pătrășcanu. Acuzațiile Îl vizau direct pe Alexandru Drăghici, ministrul Afacerilor Interne. Odată cu acesta, și-au pierdut În anii următori funcțiile peste 800 de cadre ale Securității. Evghenie Tănase, personajul nostru, fusese adjunctul lui Drăghici la MAI În perioada 1953-1957, o epocă dură, a represiunii și abuzurilor. Deși fusese
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
important caz era cel al lui Lucrețiu Pătrășcanu. Acuzațiile Îl vizau direct pe Alexandru Drăghici, ministrul Afacerilor Interne. Odată cu acesta, și-au pierdut În anii următori funcțiile peste 800 de cadre ale Securității. Evghenie Tănase, personajul nostru, fusese adjunctul lui Drăghici la MAI În perioada 1953-1957, o epocă dură, a represiunii și abuzurilor. Deși fusese direct implicat În activitățile represive din anii ’50, Evghenie Tănase a făcut totuși parte din comisia de documetare a abuzurilor de la Începutul erei Ceaușescu. Comanda de
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
II, 190, 284-286; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 378-382; Constantinescu, Scrieri, I, 249-313; Perpessicius, Mențiuni, I, 333-337, II, 32-39, V, 305-312; Mihai Ralea, Perspective, București, 1928, 94-102; F. Aderca, Mărturia unei generații, București, 1929, 41-50; Sebastian, Jurnal, 189-192; Petre Drăghici, Poezia lui Lucian Blaga, Sibiu, 1930; E Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 68, 97-99, 396-373; Tudor Vianu, Studii și portrete literare, I, Craiova, 1938, passim; Vasile Băncilă, Lucian Blaga, energie românească, Cluj, 1938; C. Fântâneru, Poezia lui Lucian Blaga și
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
În rest, a fost profesor și a scris cărți foarte bune. Legat de „discuțiile dușmănoase” care au loc În casa lui Paul Cornea, cu soția sa, Securitatea sugerează la un moment dat conducerii de partid, prin ministrul de Interne Alexandru Drăghici, să se ia În considerare schimbarea luidin funcția de președinte al Consiliului Cinematografiei. Sunt rapoarte publicate de Măgureanu! Ion Iliescu este deci un personaj de grup. Nu știu Însă exact care e grupul lui Adrian Năstase. Te-aș Întreba pe
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Constantin, Jurnale lirice și simboluri existențiale, RL, 1999, 50; Dicț. analitic, II, 10-12; Catrinel Popa, De-a fantomele, RL, 2000, 10; Aurel Rău, „Austru”, ST, 2000, 2-3; Dimisianu, Lumea, 265-268; Grigurcu, Poezie, I, 34-60; Popa, Ist. lit., II, 445-446; Georgeta Drăghici, Cochilia lui Pagurus, RL, 2002, 45; Dan Bogdan Hanu, Ultima verba, CL, 2002, 11. N.M.
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
literare scrise de Gh. Săulescu, T. Codrescu sau A. Gallice. La foiletonul literar au colaborat cu versuri și proză Iancu Văcărescu, C. Stamati, T. Stamati, C. Aristia, I. Heliade-Rădulescu, Al. Hrisoverghi, N. Dimachi, V. Pogor, I. Poni, M. Cuciuran, V. Drăghici, Gh. Nicoleanu, C. Caragiali, Al. Pelimon, Gr. Alexandrescu, C. Bolliac, D. Ralet, N. Istrati, E. Winterhalder, C. D. Aricescu ș.a. Între 1838 și 1840, M. Kogălniceanu publica cronici ale evenimentelor politice, note și comentarii istorice etc., precum și Soirées dansantes, în
ALBINA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
alt decret regal prin care "comuna urbană nereședință Sulina (...) este autorizată a da în concesiune domnului Blebea din Constanța (...) iluminatul cu electricitate"2966. La 20 martie 1909 a fost emis la București un decret regal prin care "domnul Ioan N. Drăghici, licențiat în drept"2967 era numit "în funcțiunea de subprefect al plășii Măcin din județul Tulcea"2968. La 28 martie 1909 era publicată noua organizare administrativă a județului Tulcea. Astfel, acesta cuprindea "comunele ce vor compune județul Tulcea, cu satele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]