54,401 matches
-
piesa lui Eugen Ionescu Setea și Foamea (p. 85), reprezentată la Paris prima dată în 1966, apărută în traducere românească într-un volum din 1970. Deci, încheierea jurnalului nu poate fi decât ulterioară acestor date. Alexandru Iftodie și povestea de dragoste nu există în Jurnalul fericirii. E oarecare facilitate în rezolvarea acestei polițe în Eseu romanțat asupra neizbânzii: N. Steinhardt constată, cu o satisfacție secretă, că fostul său rival a fost, din punct de vedere intelectual, un mediocru și un ratat
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
neostoită întru sănătatea și fericirea pensionarilor, iar după ce își făcea trei cruci potrivit de mari, fiindcă o fulgera artrita de la umăr, implorá Providența în stil coșbucian: "O, Doamne, Doamne, adă-ni-l!" Iar Bunul Dumnezeu, în nemărginita-i mărinimie și dragoste, inclusiv față de câte-o oiță ceva mai căpiată, li l-a adus. Numai că, din vultur, acum e metamorfozat într-o cinteză(2, iar la televizor, și din profil, când vorbește despre compensarea medicamentelor, și plafoane de cumpărare, seamănă cu
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
ucidem mai mulți oameni". Rareori te simți purtat atât de liber de directețea și nonșalanța versurilor unui poet care scrie despre orice -cu o ușurătate a limbii nu și a ființei impresionantă -, fie că e vorba de un poem de dragoste, despre o seară de lectură, o întâlnire pe stradă, o discuție cu prietenii sau de căderea unei dictaturi, de antisemitism sau de 11 septembrie. 9/11 este un poem impresionant, puternic, profund și "greu", deopotrivă politic și uman, un poem
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
Foeni, la Otelec... Am colidat cam toate zonele unde acum se întinde ca un blestem, apa tulbure aducătoare de tragedii. Avem de acolo amintiri despre oameni și întâmplări, despre case și pământuri, despre curți curate și despre animale îngrijite cu dragoste. Iar acum... Privim la televizor înmărmuriți, ca la un spectacol îngrozitor regizat de natura dezlănțuită și oarbă. Seară de seară, de peste două săptămâni. Vedem pe toate posturile de televiziune apele unei mări murdare, apărută ca un fel de osândă în
Urgia apelor și a unei simulări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11756_a_13081]
-
noi, pe Dâmbovița. Dintr-o activitate literară foarte bogată și diversă (peste 20 de volume de poezie, proză, teatru, plus alte 25 de traduceri din rusă, engleză și franceză), cele mai rezistente s-au dovedit în timp romanele Singur în fața dragostei (1966) și Unchiul din Paris (1973), reeditate de mai multe ori împreună. A mai publicat volumele de proză Local ploi de scurtă durată (1986), Lătrând la lună (1997), Pactizând cu diavolul (1999) și Spune-mi Gioni (2003). Deci, o longevitate
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
ploi de scurtă durată (1986), Lătrând la lună (1997), Pactizând cu diavolul (1999) și Spune-mi Gioni (2003). Deci, o longevitate încununată de o activitate literară impresionantă. Critica literară basarabeană pare să fie unanimă în a considera romanul Singur în fața dragostei drept scrierea cea mai reprezentativă a lui Aureliu Busuioc, nu numai pentru sine însuși ca scriitor, devreme ce figurează printre cele mai importante șapte titluri într-o antologie a romanului basarabean din secolul XX, propusă de Mihai Cimpoi în 2004
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
lui Aureliu Busuioc, nu numai pentru sine însuși ca scriitor, devreme ce figurează printre cele mai importante șapte titluri într-o antologie a romanului basarabean din secolul XX, propusă de Mihai Cimpoi în 2004 la Editura Știința-Arc, Chișinău. Singur în fața dragostei, un roman de o sută de pagini, are o narațiune simplă, lineară, fluentă. Fondul îl constituie atmosfera dintr-o școală de sat basarabean: relațiile dintre intelectualii locului, problemele de adaptare a noilor veniți la presiunile mediului provincial. Singura invenție în
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
a profesorului de fizică și matematică Radu Negrescu, care nu vrea să rămână la locul repartiției, gata de ducă sau abandon, și jurnalul profesoarei de franceză Viorica Vrabie, implicată în transformarea mentalităților învechite. Între ei se înfiripă o poveste de dragoste, iar romanul interesează mai mult prin diagrama sentimentală a acestei apropieri. În 1966, narațiunea a putut cuceri prin intimismul temei iubirii, care se substituia temelor oficiale, impuse de propagandă. Dar și aici e una anunțată de investigația socială: condiția intelectualului
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
apără intimitatea copiilor (p. 234), e revoltată de percheziționarea lor (p. 219). Idealismul și individualismul sunt acum, în anii '65, păcate minore față de cum erau privite în anii '50. Ideea esențială a romanului e aceea a descoperirii de sine prin dragoste (p. 263). Cartea își rezervă un final deschis: nu se știe dacă Viorica vine sau nu la o întâlnire cu Radu, după ce acesta s-a mutat la oraș. Interesant prin dezideologizare și deturnarea clișeelor politice, interesant prin soluția intimistă și
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
se știe dacă Viorica vine sau nu la o întâlnire cu Radu, după ce acesta s-a mutat la oraș. Interesant prin dezideologizare și deturnarea clișeelor politice, interesant prin soluția intimistă și opțiunea pentru viața personală în detrimentul soluției colectiviste, Singur în fața dragostei ne apare astăzi istoricizat prin naivitatea perspectivei, palid în problematizarea existențială, chiar edulcorat prin sentimentalism și sinceritatea de album. Important în alt context prin simptomul de relaxare ideologică, e mult mai puțin important și atractiv astăzi, după patru decenii. Nu
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
de album. Important în alt context prin simptomul de relaxare ideologică, e mult mai puțin important și atractiv astăzi, după patru decenii. Nu e departe de nivelul prozei cu adolescenți de la noi, gen Ion Grecea sau Mircea Sântimbreanu. Singur în fața dragostei e binișor supralicitat de critica basarabeană, cu excepția lui Mihai Cimpoi, care a catalogat bine romanul ca "o bucată de muzică ușoară: sprinten, plăcut, ușor, transparent, ieftin, tulburător pe alocuri" (în aprecierile anexate volumului). Poate că Unchiul din Paris e ceva
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
ilegaliști, și cei adevărați, și cei închipuiți?" (p. 165). Pe drum, unchiul face un atac de cord și moare. O Volgă kaghebistă îi urmărește. Avem aici romanul despărțirii de obsedantul deceniu. În paralel cu drama unchiului, se desfășoară povestea de dragoste a nepotului cu o colegă de la medicină, ca un fel de contrapunct tematic. E o povestire agreabilă în genul unui realism cotidian eliberat de convenționalisme, un realism relaxat și în bună măsură dezideologizat, dar numai pe partea poveștii de dragoste
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
dragoste a nepotului cu o colegă de la medicină, ca un fel de contrapunct tematic. E o povestire agreabilă în genul unui realism cotidian eliberat de convenționalisme, un realism relaxat și în bună măsură dezideologizat, dar numai pe partea poveștii de dragoste a medicinistului simpatic ca tânăr din lumea nouă, indiferent la trecut. Pe măsură ce unchiul înțelege ce s-a întâmplat în Basarabia după plecarea lui, descoperă și nepotul rănile trecutului. Dramele sunt estompate în vagi sentimentalisme și subînțelesuri, dar romanul, victimă a
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1987, p. 213. 25 Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, Edit. Humanitas, 1999, p. 30. 26 Ibidem, răspunsul 61, pp. 312-313. 27 Idem, Capete despre dragoste, suta a doua, cap. 17, în Filocalia..., vol. II, Edit. Humanitas, 1999, p. 71. 28 Sf. Ioan Casian, Despre cele 8 gânduri ale răutății, în Filocalia..., vol. I, p. 117. 4 blestemată ieșirea din rosturile lui în adultere, ticăloșii, lupanare
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
batjocori natura 30, menționează în sensul acesta Clement Alexandrinul. Pentru a-și împlini scopul, sexualitatea trebuie să formeze comuniunea între două persoane, unirea durabilă într-un singur trup. În general, desfrânatul caută femeia pentru a-și satisface poftele senzuale, restrânge dragostea la nivel trupesc. El declară că o iubește, și aceasta de multe ori îi dă crezare, pentru că ea este o ființă care are nevoie de afectivitate din partea bărbatului. Dar dacă acesta iubește cu adevărat o femeie, îi acordă și cinstea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Această iubire pătimașă pentru trup, pentru binele și bucuria proprie este începutul tuturor relelor 69, este piedica înaintării celor ce vor să se sârguiască 70 și ea este totodată maica relelor 71 și începutul tuturor patimilor 72. Filavtia este o dragoste irațională, o satisfacere exclusivă a simțurilor, a poftelor care sădesc în minte boli și pătimiri ale trupului, greu de vindecat 73, o dragoste care divide tot ce are legătură cu persoana umană, împărțind și sufletul celui robit de ea74, făcând
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
sârguiască 70 și ea este totodată maica relelor 71 și începutul tuturor patimilor 72. Filavtia este o dragoste irațională, o satisfacere exclusivă a simțurilor, a poftelor care sădesc în minte boli și pătimiri ale trupului, greu de vindecat 73, o dragoste care divide tot ce are legătură cu persoana umană, împărțind și sufletul celui robit de ea74, făcând din pătimaș să caute doar ceea i-ar satisface împlinirea poftei, apropiindu-se de cei ce l-ar ajuta și totodată respingând persoanele
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
un egocentrism maximal care, sub forma acestei iubiri sensibile devine cea mai distrugătoare pentru sufletul omenesc. Nu trebuie să se înțeleagă că n-ar trebui să ne iubim pe noi înșine, ci trebuie să respingem iubirea trupească de noi înșine, dragostea și afecțiunea pătimașă față de trup76, adică cea egoistă, vrăjmașă a iubirii de Dumnezeu și de semeni. Trupul este finit și sărac în manifestări, dar sufletul este nemuritor, infinit în bogăția manifestărilor sale. Cel stăpânit de filavtie, iubește de fapt păcatul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
poate fi niciodată fără de durere. Că în plăcere e amestecat chinul durerii, chiar dacă pare ascuns celor ce o gustă prin faptul că domină patima plăcerii. Pentru că ceea ce domină iese întotdeauna deasupra, acoperind simțirea a 68 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a doua, capătul 59, în Filocalia..., vol. II, p. 79. 69 Nicolae Mladin, Hristos - Viața noastră sau Ascetica și mistica paulină, Ediție îngrijită și prefață de Ioan I. Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1996, p. 143. 70Cuv. Nichita Stithatul
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de Ioan I. Ică Jr., Edit. Deisis, Sibiu, 1996, p. 143. 70Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, 1997, p. 222. 71 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, în Filocalia..., vol. II, p.114. 72 Ibidem. 73 Cuv. Nichita Stithatul, op.cit, p. 222. 74 Preot Ioan C. Teșu, Din iadul patimilor spre raiul virtuților, Edit. Christiana, București, 2000, p. 93. 75 Ibidem, p. 94
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
lucrarea 79 Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, în Filocalia..., vol. III, p. 30. 80 Ibidem, p. 34. 81Calist Patriarhul, Capete care au lipsit, în Filocalia..., vol. VIII, Edit. Humanitas, București, 2002, p. 370. 82 Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, în Filocalia..., vol. II, p. 92. 83 Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. XXVII, în Filocalia..., traducere, introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, vol. X, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p.
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Cuvânt ascetic, în Filocalia..., vol. I, p. 197. 90 Sf. Ioan Carpatinul, Una sută de capete de mângâiere, cap. 18 și 87, în Filocalia..., vol. IV, pp. 129-130 și p. 148. 91 Sf. Maxim Mărturisitorul, Cele patru sute de capete despre dragoste, suta a doua, cap. 85, în Filocalia..., vol. II, p. 84. 92 Evagrie Ponticul, Capete despre deosebirea patimilor și a gândurilor, cap. 15, în Filocalia..., vol. I, p.73. 11 Diavolul mai stârnește în om patima desfrânării prin împodobirile și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
atingerea fiind maica faptei 103. Așadar, e necesar să ne ferim de sărutarea persoanelor de sex opus ca de mușcăturile animalelor veninoase 104 și aceasta pentru că sărutările bagă în suflet otrava desfrânării 105, iar pretextul că prin sărutare îți arăți dragostea este fals, deoarece dragostea nu se arată cu sărutarea, ci cu bunăvoința 106. Totodată, plăcerea pe care o simți în urma pipăitului și a gustului te face să trăiești la fel ca și animalele, oamenii din această categorie fiind robiți pântecelui
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
103. Așadar, e necesar să ne ferim de sărutarea persoanelor de sex opus ca de mușcăturile animalelor veninoase 104 și aceasta pentru că sărutările bagă în suflet otrava desfrânării 105, iar pretextul că prin sărutare îți arăți dragostea este fals, deoarece dragostea nu se arată cu sărutarea, ci cu bunăvoința 106. Totodată, plăcerea pe care o simți în urma pipăitului și a gustului te face să trăiești la fel ca și animalele, oamenii din această categorie fiind robiți pântecelui și celor de sub pântece
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și la negarea Lui, punând în locul Său plăcerea simțurilor 135. Astfel, plăcerea este un mod al lucrării simțurilor constituit după o poftă irațională 136, deoarece mintea, voința și afectivitatea încetează de a mai sta în slujba spiritului 137. Se face dragoste fără dragoste, fără bucurie și chiar fără plăcere: un erotism la bâlci, la îndemâna oricui, fără suflet, fără tandrețe 138. Conștiința, acel glas al lui Dumnezeu în om, îl însoțește pretutindeni și îl chinuie necontenit. Plăcerea adulterinului - spune Sfântul Ioan Gură
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]