1,489 matches
-
auto adresate, pentru buna lui știință. Mărgă ri ta rul i se pare prea mărunt, unul din cearșafuri este vechi și ponosit, salteaua este din atlaz prost, lingurița de argint cu farfuria ei nu cân tă resc decât 25 de dramuri, din batiste nu a primit decât patru, pentru argintăria mesei a trebuit să insiste și până la urmă i s-au dat 110 taleri și patru parale, să-și cumpere singur, în locul ligheanului și al ibricului „mi-au dat 6 tipsii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
niște galbeni, o oglindă și 2 basmale și un inel“. La rândul său, Asa na che dăruiește Ilincăi, fiica lui Mitu căpitanul deseimeni din mahalaua Serdarului, la logodnă și în zilele următoare, „o farfurie de argint cu linguriță ei de dramuri 28 i un inel de aur i doao testemeluri i doao perechi de conduri roșii“. Abia într-o a doua etapă fata dăruiește ceva logodnicului ei. El primește „un cal de ginere“ cu întregul harna șament și poate un „boccealâc
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din mine decât dintr-un flaut? Botează-mă cu numele oricărui instrument voiești, oricât m-ai zgândări tot n-ai să mă poți face să cânt."226 Două reprezentări arhetipale de factură hamletiană ușor de urmărit în Jocul ielelor sunt "dramul de rău" și "Danemarca-i o închisoare". Constatând cu dispreț că lui Claudius băutura nu-i displace, închinând prea des la ospețe, Hamlet consideră că făptura umană, oricâte virtuți ar avea, poate fi umbrită de o simplă pornire malefică: Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
la ospețe, Hamlet consideră că făptura umană, oricâte virtuți ar avea, poate fi umbrită de o simplă pornire malefică: Chiar de-s virtuți curate precum harul/Și fără număr-câte-ncap în om/Printr-un cusur anume să destrame/ Întreaga cumpănire;-un dram de rău/Mănează toată nobila plămadă,/Spre-a ei rușine//."227 Ca întotdeauna, Hamlet dă glas adevărului într-un canon al personajelor ce îndeobște au această menire. De pildă, tradițional în societatea europeană a Evului Mediu, apare acea figură familiară
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
bufonul. Burlesc prin expresie, cu o costumație extravagantă, acesta rostește "crudul adevăr", chiar dacă mascat. Permițându-și să spună ceea ce omului de rând îi este interzis, el are funcția de supapă, și anume reduce presiunea socială.228 Pentru Gelu Ruscanu, acest dram de rău se pune în termeni etici. Dacă Partidul socialist consideră că eliberarea lui Petre Boruga din închisoare este mai importantă decât publicarea unei scrisori care ar fi compromis un demnitar asasin, atunci dreptatea absolută este anulată în chiar spiritul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Hidalgo, un cavaler utopic din Bucureștiul interbelic. Următorul câmp este cel al lui Hamlet. Enunțul emergent sugerează un vag complex al Ofeliei: "Mă trag gândurile ca o apă", recunoaște Fred Vasilescu după ce Emilia povestește o întâmplare cu Ladima. Reabilitarea tatălui-rege, dramul de rău, buba multei bogății, coborârea în infern și complexul Ofeliei (acesta din urmă insuficient de bine argumentat, credem noi) sunt reprezentările arhetipale care converg către acest câmp. Lectura scrisorilor lui Ladima (existență dispărută), monologul lui Hamlet despre "sărmanul Yorrick
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
să simuleze simptomele orbirii și să se comporte ca atare, deși va fi și va rămâne singura văzătoare din grup, din tot azilul și orașul. Saramago nu stăruie și nu dă lămuriri de ce tocmai ea fusese aleasă să reprezinte un dram de speranță și lumină în iadul ce va urma. Oricum, prin ochii ei, cititorul va afla detalii despre rezervația în care orbii vor fi internați și despre barbaria ce se va instaura, tipică pentru un lagăr de exterminare. Deciziile megafonate
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
definitive. Cum se va întoarce Oana Lazăr din acest univers poetic în care a găsit, temporar, energii taumaturgice, rămâne de văzut în cărțile ei viitoare... Referințe critice (selectiv): Constantin Parascan, în "Suplimentul literar al Scânteii Tineretului", nr. 41, 1987; Constantin Dram, "Prefață" la 55 de poeme, 2000; Cristina Cârstea, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2000; Carletta Elena Brebu, în "Ateneu", nr. 6, iunie 2000; Liviu Grăsoiu, în "Convorbiri literare", nr. 2, februarie 2002; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
medic specialist la Institutul Cantacuzino și la Spitalul Fundeni, medic primar Specialitatea Laborator Clinic Microbiologie, Virusologie (din 1979). Șef laborator la Direcția de Sănătate Publică Iași (până în 1998). Debutează editorial cu După vernisaj, prefața de Ion Hurjui, postfață de Constantin Dram, Universitas XXI, Iași, 2001. Colaborează cu versuri la "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Luceafărul", "Porto Franco", "Dor de Dor", "Acasă", "Baadul literar", "Lumina" (Pancevo). Tipărește următoarele volume de versuri: După vernisaj (prefață Ion Hurjui, postfață Constantin Dram, Universitas XXI, Iași
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
postfață de Constantin Dram, Universitas XXI, Iași, 2001. Colaborează cu versuri la "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Luceafărul", "Porto Franco", "Dor de Dor", "Acasă", "Baadul literar", "Lumina" (Pancevo). Tipărește următoarele volume de versuri: După vernisaj (prefață Ion Hurjui, postfață Constantin Dram, Universitas XXI, Iași, 2001), Acuarele vulnerabile (Universitas XXI, Iași, 2003, Orizontul continuu (Universitas XXI, Iași, 2004), Joc cu așteptarea (Junimea, Iași, 2005), Venezia profundis (ediție bilingvă, traducere în italiană de Mirabela Popa; Princeps Edit, Iași, 2007), Jocul cu cercuri (Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
braț,/ aruncă-mi un ram/ sau un lăstar/ o frunză măcar.// Vezi cum păsări negre/ deasupra mea se rotesc/ și mi se așază pe umeri..." (Al doilea crez). Referințe critice (selectiv): Ioan Holban, în "Evenimentul", XI, 16 februarie 2002; Constantin Dram, în "Cronica", nr. 7, iulie 2003; Constantin Ciopraga, în "Convorbiri literare", nr. 4, aprilie 2005; Alexandru Husar, în "Cronica", nr. 2, 2005; Constantin Ciopraga, în "Convorbiri literare", nr. 3, martie 2007; Adrian Alui Gheorghe, în "Convorbiri literare", nr. 8, august
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Întâlnire, Obsesie, Sonată pentru fiul meu), această opțiune de transfer până la urmă intelectiv se justifică întrutotul. Referințe critice (selectiv): Ioan Holban, Salonul refuzaților, 1993; Simion Bărbulescu, în "Convorbiri Literare", nr. 3, 1998; Bogdan Ulmu, în "Cronica", nr. 1, 1998; Constantin Dram, Lumi narative, 1998; Simion Bărbulescu, în "Contemporanul", nr. 2, 2000; Constantin Dram, în "Convorbiri Literare", nr. 11, 2001; Al. Husar, Printre contemporani. Oameni și cărți, 2003. POPOVICI, Mircea, n. 21 aprilie 1923, în București. Studii gimnaziale în București (1930-1934), Liceul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
intelectiv se justifică întrutotul. Referințe critice (selectiv): Ioan Holban, Salonul refuzaților, 1993; Simion Bărbulescu, în "Convorbiri Literare", nr. 3, 1998; Bogdan Ulmu, în "Cronica", nr. 1, 1998; Constantin Dram, Lumi narative, 1998; Simion Bărbulescu, în "Contemporanul", nr. 2, 2000; Constantin Dram, în "Convorbiri Literare", nr. 11, 2001; Al. Husar, Printre contemporani. Oameni și cărți, 2003. POPOVICI, Mircea, n. 21 aprilie 1923, în București. Studii gimnaziale în București (1930-1934), Liceul Militar din Iași (1934-1942), Facultatea de Drept din București (1942-1947), Institutul Politehnic
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
În: Acolada (Satu Mare), 7, oct. 2013, nr. 10, p. 8. Conține: Elvira Sorohan, între lectura devotată și combativă; Bianca Burța-Cernat, jocul serios al criticii. CREȚU, Bogdan. Doamna Sorohan. În: Ziarul de Iași, 21 aug. 2014, nr. 194 (7075), p. 6A. DRAM, Constantin. Tentația singurătății scriitorului. În: Convorbiri literare, 148, aug. 2014, nr. 8, p. 56-58. Despre Elvira Sorohan. GRĂDINARIU, Mihaela. Simfonia destinului creator. În: Cronica veche (Iași), 4, aug. 2014, nr. 8 (43), p. 8. Elvira Sorohan. Salon literar cu prozatori
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 4. 26 Potrivit unui document din 1841, "o măsură de apă este egală cu câtă apă ar curge prin o țeavă în lărgime ca să poată trece prin-trânsa un plumb rotund în greutate de un dram" (apud Nicolae Stoicescu, Cum măsurau strămoșii, Editura Științifică, București, 1971, p. 187). După calculele efectuate de C. Andreescu, măsura de apă ar fi avut 3,830 metri cubi ("Arhiva românească", t. III, 1939, p. 219). 27 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
când în când, trebuie să le ataci iar și iar, dar privindu-le de fiecare dată dintr-o nouă perspectivă. Este important să te menții deschis posibilității de a rezolva problemele foarte dificile și, cine știe, poate beneficiezi de un dram de noroc. * Participă în fiecare săptămână la colocviile din departament, cu speranța că organizatorii lor au făcut câteva alegeri bune pentru vorbitori. Este important să ai cât mai multe și mai variate cunoștințe de matematică. În afara faptului că afli despre
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
se invocă norocul: noroc! Deci moroșanul nu s-a Înghesuit la distribuirea norocului, era atunci dus la muncă. Oare ai noștri n-au preferat mai mult norocul? O spune și celebra zicală: Decât un car de minte, / Mai bine un dram de noroc. Sau Prost să fii, noroc să ai. Și mai e ceva, proverbul: Capul plecat, sabia nu-l taie, nu indică oare nepăsare, fatalism? Bineînțeles că aceste proverbe și zicători au o arie destul de mare de răspândire. Nu cred
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
istoria universului [...]. Prefață la primul tom din Opere complete de J. Verne Voi începe o carte care îmi va lua mulți ani [...]. Este povestea a doi oameni care copiază un fel de enciclopedie critică enormă [...]. Dar trebuie să ai un dram de nebunie și multă energie pentru a începe să lucrezi la o astfel de carte [...]. Știți cam cîte volume a trebuit să citesc pe seama acestor doi omuleți? Mai mult de 1500. Dosarul meu cu notițe are mai bine de opt
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de opion. Doctorul Țîrcă (sau Țircă) care se afla la Ploiești în calitate de medic al ocrugului 6, înglobînd județele Prahova și Săcuieni, a primit la 20 iunie/2 iulie, de la același Comitet, pentru a înfrunta molima ce avea să izbucnească: șase dramuri unt de ismă; șase dramuri picături de opion; doi funți ismă pentru ceai; un funt flori de mușețel; 50 de prafuri de Magisterium bismuti și 50 dramuri de revent 88. Bizare medicamente pentru a combate o atât de necruțătoare molimă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Țircă) care se afla la Ploiești în calitate de medic al ocrugului 6, înglobînd județele Prahova și Săcuieni, a primit la 20 iunie/2 iulie, de la același Comitet, pentru a înfrunta molima ce avea să izbucnească: șase dramuri unt de ismă; șase dramuri picături de opion; doi funți ismă pentru ceai; un funt flori de mușețel; 50 de prafuri de Magisterium bismuti și 50 dramuri de revent 88. Bizare medicamente pentru a combate o atât de necruțătoare molimă! Tot la 20 iunie/2
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
iulie, de la același Comitet, pentru a înfrunta molima ce avea să izbucnească: șase dramuri unt de ismă; șase dramuri picături de opion; doi funți ismă pentru ceai; un funt flori de mușețel; 50 de prafuri de Magisterium bismuti și 50 dramuri de revent 88. Bizare medicamente pentru a combate o atât de necruțătoare molimă! Tot la 20 iunie/2 iulie, cancelistul agenției austriece Hiller, refugiat la Sibiu, îl informa pe cancelarul Metternich despre întoarcerea vicepreședintelui Divanurilor, generalul Mirkovici, la București spre
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
dânsul știe" Ți-asamăn fruntea unei vii paragini Și vânt și pleavă sunt a tale scrieri, De zel lipsite, vai! a tale pagini, Zadarnic paiul sec al minți-l trieri, Drapîndu-i golul ei cu reci imagini: Nimic nu iese dintr-un dram de crieri. {EminescuOpIV 252} AI NOȘTRI TINERI... Ai noștri tineri la Paris învață La gât cravata cum se leagă, nodul, Ș-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. 5La ei își cască ochii săi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
așa o fată. Ș-acea una? Acea una Stă naintea mea și coase Și de-i spun că este astfel Se preface mânioasă. Frumuseți să spariu lumea Precum însăși vezi nu am, Deci în cumpănă pun toate. Și le măsor dram cu dram. Ș-am văzut că-i mult mai bine C-un moșneag să mă cunun, Decât iar să-mi risc eu sama C-un bărbat ori c-un nebun. Eu susțin că orice casă Din convenție se face: E
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fată. Ș-acea una? Acea una Stă naintea mea și coase Și de-i spun că este astfel Se preface mânioasă. Frumuseți să spariu lumea Precum însăși vezi nu am, Deci în cumpănă pun toate. Și le măsor dram cu dram. Ș-am văzut că-i mult mai bine C-un moșneag să mă cunun, Decât iar să-mi risc eu sama C-un bărbat ori c-un nebun. Eu susțin că orice casă Din convenție se face: E mai multă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în mod genetic și a cumpăni fiecare cuvânt înainte de a-l așeza într-o teorie. Dar a-și suge degetul cel mic și a răsufla sisteme metafizice, precum le poate întocmi oricare ciubotar, înseamnă a abuza de cele 50 de dramuri de creier pe care natura, cam zgârcită în această privință, le-a dat omului ca să se hrănească printr-un meșteșug cinstit. Adevărații avocați* ai bisericei sunt artele. Un dom gotic, o arie de Palestrina, un tablou de-a lui Rafael
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]