1,118 matches
-
polițiști de astăzi, Kriminal polizei a pornit de la formarea unor linii de sânge deosebite, ca aceea cunoscută sub denumirea de Pilot III. Meritul de a-i fi introdus prima dată În serviciul poliției revine francezilor. De exemplu, D. Sablone a dresat primul câine de poliție din Franța, ce purta numele de „Leni”, care a contribuit la arestarea a doi braconieri pescari, urmăriți În mijlocul Mosellei. Mai târziu, după anul 1890, calitățile lor În acest serviciu au Început să fie folosite și de către
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
fidelitatea lui proverbială. La noi În țară, până la izbucnirea primului război mondial, nu au fost preocupări pentru folosirea câinilor În poliție, ci numai În serviciul armatei, Însă și aici fără rezultate spectaculoase, atât din cauza lipsei unor specialiști pentru a-i dresa, cât și datorită materialului biologic lipsit de valoare genetică. Datorită faptului că după primul război mondial criminalitatea a Înregistrat În Întreaga lume o creștere Îngrijorătoare, a sporit și mai mult valoarea lor, odată cu tentația de a fi cumpărați pentru nevoile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lava vulcanului Vezuviu o frescă În care este Înfățișată o scenă cu un sărman orb condus de câinele său, ideea folosirii acestor animale În sprijinul nevăzătorilor apare mult mai târziu, În 1780, când savantul orb Joseph Reisinger a Încercat să dreseze câini din rasa lup, pentru a conduce pe stradă pe cei asemenea lui. Preocupările În sprijinul nevăzătorilor se intensifică, continuu, astfel că mai târziu, un alt nevăzător, suedezul Birrier, reușește să pună bazele unei veritabile metode de dresaj a câinilor
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
oameni Înzăpeziți În munții Alpi, lingând și aburind fața victimelor pentru a le Încălzi și care purtau la gât un bidon cu băuturi reconfortante, lătrând din răsputeri pentru a semnala evenimentul. Așa cum călugării Bernardini de pe muntele Saint-Bernard au reușit să dreseze acești câini, de ce nu ne-am ocupa și noi pentru a dresa, În același scop, minunatul câine-lup, recunoscut În Întreaga lume pentru filonul de calități ce pot servi În intervenția și salvarea vieților omenești. Astăzi s-a reușit să fie
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
le Încălzi și care purtau la gât un bidon cu băuturi reconfortante, lătrând din răsputeri pentru a semnala evenimentul. Așa cum călugării Bernardini de pe muntele Saint-Bernard au reușit să dreseze acești câini, de ce nu ne-am ocupa și noi pentru a dresa, În același scop, minunatul câine-lup, recunoscut În Întreaga lume pentru filonul de calități ce pot servi În intervenția și salvarea vieților omenești. Astăzi s-a reușit să fie dresați pe această linie și dau rezultate mulțumitoare. Depistarea stupefiantelor și a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
acești câini, de ce nu ne-am ocupa și noi pentru a dresa, În același scop, minunatul câine-lup, recunoscut În Întreaga lume pentru filonul de calități ce pot servi În intervenția și salvarea vieților omenești. Astăzi s-a reușit să fie dresați pe această linie și dau rezultate mulțumitoare. Depistarea stupefiantelor și a altor produse de contrabandă de către câinele-lup instruit În această direcție, este deja o chestiune notorie și de temut pentru traficanți. Dresajul pentru depistarea acestor substanțe și produse se face
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
părinte sau chiar cu a rudelor colaterale de diferite grade. Cu ocazia selecției, În rândul cățeilor vor fi preferați cei cu un sistem nervos echilibrat, vioi, care răspund prompt la excitații, se adaptează bine la condițiile de mediu și se dresează ușor. Oricum, nu sunt admiși la reproducție produșii care au avut În arborele genealogic, În decurs de cinci generații, un strămoș comun, doar dacă acesta s-a evidențiat prin unele caractere deosebite. În acest mod se realizează o consangvinizare moderată
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
al câinelui-lup face obiectul unui comentariu succint Într-un subcapitol de la sfârșitul cărții. Precizăm doar că examenul psihologic dă posibilitatea să se stabilească tipul sistemului nervos al fiecărui exemplar, ceea ce este necesar pentru stabilirea specialității În care urmează să fie dresat și a metodei de dresaj ce se va folosi. Principalele testări psihologice utilizate pentru selecția câinilor sunt: gradul de sensibilitate, energia de răspuns la stimuli, combativitatea, voința de a Învăța și răul de automobil. Despre verificarea sensibilității la zgomote s
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
poate obține rezultate dacă nu are și capacitatea cardio respiratorie corespunzătoare pentru un efort prelungit. Creșterea, Întreținerea și dresajul unui câine pentru a fi cu adevărat util necesită cheltuieli importante financiare, materiale și de muncă. Nu orice câine poate fi dresat pentru scopul pe care ni-l propunem. Însușirile fizice și nervoase ale câinilor diferă de la un individ la altul. Ar fi o risipă de mijloace și de muncă dacă s-ar pleca În dresaj de la ideea că toți indivizii sunt
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În timpul căldurii excesive. Oricum, cușca trebuie așezată Într-un loc dosnic, ferit de curenți și mai puțin frecventat de persoanele din curte. Vizibilitatea trecătorilor de pe stradă nu deranjează, ea fiind un motiv de a lătra permanent, nejustificat, când câinele este dresat să reacționeze și să semnalizeze doar Încercarea persoanelor străine de a escalada Împrejmuirea curții sau intrarea În curte a răufăcătorilor. Desigur, ideal este să aibă spațiu suficient de mișcare, iar În caz contrar, vor fi plimbați În condițiile arătate anterior
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
răbdător, hotărât și consecvent, să persevereze În formarea deprinderilor de către câine. Trebuie știut că toate acestea câinele le simte, În mod deosebit afecțiunea ce-i este acordată, reacționând ca atare În Împrejurările date. Dresorul trebuie să aibă vocație pentru a dresa un câine, să aibă experiență și să fie născut pentru așa ceva. Indiscutabil că dresorul trebuie să aibă bune cunoștințe de psihologie canină, pe care să le aplice În funcție de firea și comportamentul câinelui pe care Îl dresează. Trebuie să fie creativ
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
aibă vocație pentru a dresa un câine, să aibă experiență și să fie născut pentru așa ceva. Indiscutabil că dresorul trebuie să aibă bune cunoștințe de psihologie canină, pe care să le aplice În funcție de firea și comportamentul câinelui pe care Îl dresează. Trebuie să fie creativ și novator În tot ceea ce face, pentru Însușirea corectă de către câine a exercițiilor ce i-au fost cerute de stăpânul acestuia. Perseverența dresorului se traduce, În principal, prin repetarea exercițiilor până când ele sunt Însușite și deprinse
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
au existat la noi În țară școli pentru formarea dresorilor de câini, ca În alte țări, cu excepția centrelor de la Sibiu și Ciorani, unde s-au format nuclee de reproducție din rasa câinelui ciobănesc german, iar produșii rezultați erau crescuți și dresați pentru nevoile armatei și a Ministerului de Interne, de care aparțineau aceste canișe, care au devenit școli puternice de dresaj pe baze științifice. Înainte de revoluția din 1989, dresorii sau cățelarii, cum li se mai spunea, erau formați, În aceste unități
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
doar să știi că acest canis familiaris este un animal domesticit și că pe această bază poți face, oricând, ce vrei din cățelul sau câinele tău. Să nu uităm nici un moment că străbunul său - lupul - nu a putut fi niciodată dresat de om, fiindcă nu a cedat la nici un stimul de supunere și nu a trădat În nici o Împrejurare natura sa sălbatică. Prin Împerecherea cu femela câine și-a transmis În totalitate caracterul și firea sa Îndărătnică, libertină și sălbatică. Din
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
aplică cel mai corect răspuns, a 148 câștigat partida cu câinele, putând face orice cu el. De aici decurge nevoia de a cunoaște cât mai mult din psihologia canină, nevoile afective, reacțiile și limitele posibilităților sale de a educa și dresa un câine-lup. Trebuie să fim clari În ceea ce dorim să obținem de la câine și totodată să-l facem să Înțeleagă acest lucru, adică să fim Înțeleși de el. Să nu uităm că el este capabil se sesizeze cu ușurință tonul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
acela ar fi trăit în pielea unui animal. Cândva, într-o altă viață, trebuie să fi fost un animal, cred că i-am descoperit secretul... Astăzi, îl pasionează vânătoarea cu șoimi (are o acvilă regală, un șoim călător, un uliu, dresați pentru vânătoare) și îl interesează toate speciile de păsări (până și pe cele mai mici, pe cele mai pașnice le primește la el acasă, pentru a le privi, pentru a se minuna la vederea lor, pentru a ține prelegeri despre
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
uneori tratați, înregistrați, îngrijiți, uneori chiar înmormântați la fel. Fiecare cal își are numărul lui de înmatriculare, marcat cu fierul pe copită, precum și tatuajul cu însemnul regimentului, sus, pe crupa dreaptă. Născut în 1911, câinele Gaillac ("Gaillac, ciobănesc francez, recuperator"), dresat să localizeze răniții pe câmpul de luptă și să-și conducă stăpânul la ei, deține o adevărată carte de identitate care menționează că ține de "secția de infirmierie militară"; Nancy, gazela springbok, mascotă a regimentului 4 de infanterie, avea să
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nostru strămoș, rămas în mlaștinile animalității, a fost catalogat drept una din cele mai dăunătoare specii, aceasta s-a întâmplat pentru a-i pune capăt, o dată pentru totdeauna, deranjantei întrebări a originilor. Pretutindeni în lume, se pregătesc otrăvuri și se dresează prădători redutabili (specii atent selecționate, îmbunătățite constant) pentru a-l vâna până și sub pământ. Dar în zadar. Chiar atunci când îl credem eradicat, renaște. Oare n-o fi voind însuși Dumnezeu să ne amintim mereu de unde venim, sau să putem
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
din intravilanul localităților: a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate; b) spații verzi publice de folosință specializată: 1. grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ, ș.a.; 2. spații verzi aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire; 3. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță; c) spații verzi pentru agrement
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
cuptoare termice (cărămidă arsă). Comunitățile de cărămidari erau seminomade, iar unele dintre ele au supraviețuit până În perioada contemporană. Un specific deosebit Îl aveau neamul ursarilor care duceau o viață nomadă și Își câștigau existența În principal dând spectacole cu urși dresați de ei. Pe lângă această ocupație de bază ei mai confecționau ciururi și diverse obiecte mărunte din fier (cuie, topoare, broaște etc) sau se Îndeletniceau cu creșterea catârilor. Începând din perioada interbelică, numeroase alte meserii au fost de asemenea practicate de
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
care Îl determina pe urs să “joace”. Greoiul animal, ținut În lanț, deși, Între timp se Îmblânzise, sălta spre amuzamentul copiilor, dar și al adulților pentru care, În afara horelor sau șezătorilor, distracțiile erau inexistente. Dar ursul avea și alte haruri. Dresat cu grijă era pus să pășească pe spatele celor care aveau dureri “de șale”. Un masaj sui-generis Învățat dintr-o practică, probabil, ancestrală. Valorificând semnificația ursului ca strămoș totemic, simbol al puterii, fertilității și reînnoirii ciclurilor naturii, ursarii făceau din
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
rezultatele ca reflectând numai abilitatea dresorului. Aceste demonstrații practice servesc ca suport empiric important pentru anumite aspecte ale sistemului - un fel de suport foarte necesar teoriilor învățării și care până la Skinner lipsea. Nici un alt teoretician al învățării nu a putut dresa un animal, în fața unui public, într-un mod prompt și previzibil, ilustrând în același timp și principiile teoriei. Demonstrațiile publice de învățare a comportamentului- de răspunsuri condiționate, de învățare a labirintului, de discriminare -, toate bazându-se de obicei pe manifestarea
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aflați în contact cu familiile sau prin organizațiile internaționale din Geneva. În consecință, am furnizat în continuare date și informații privind necesarul de asistență, solicitate insistent de organizațiile respective. După amiază, am fost informați că prima echipă elvețiană, cu câini dresați pentru catastrofe, era încă reținută pe aeroportul din București. Ulterior, am înțeles că i s-a permis accesul abia în seara acelei zile, pierzându-se un timp prețios în depistarea unor victime în viață sub dărâmături. La această primă echipă
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ca niște alge, Și-n mintea poetului aurora se rumenea ca o pîine... Astfel de secvențe nu sînt rare În Petre Schlemihl. În postură de ostracizat și exclus („LÎngă armele voastre, oameni neînduplecați, / LÎngă vulturii voștri pe care i-ați dresat să sfîșie plămînii / Oricărui aducător de flăcări”, „Călăi sau frați, iată-mă pășesc printre voi, / Și nu știu ce-mi Înfigeți În omoplat: un pumnal sau o aripă”), poetul Își mărturisește deopotrivă angoasele și speranțele, În versuri adesea patetice, În
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Batis Caffó este de fapt meteorologul de dinainte și că acesta îl acceptă la far, în "infernul rataților, în paradisul celor pierduți", numai și numai în calitate de camarad de arme. Treptat naratorul se familiarizează cu tainele farului dar și cu femela-mascotă dresată de Caffó pentru diverse munci, utilă însă și în rol de senzor spontan al atacurilor oamenilor-broască, folosită inclusiv ca obiect sexual. Fascinat de formele antropomorfe ale mascotei, se apropie de ea ca de un obiect de studiu, învederându-i un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]