1,462 matches
-
greu asupra indivizilor din neamul omenesc. Dacă ar stăpâni știința, care este pentru ființa umană ceea ce este facultatea de a vedea pentru ochi, ar fi împiedicați să-și facă rău lor înșiși și altora; căci cunoașterea adevărului face să înceteze dușmănia și ura și îi împiedică pe oameni să-și facă rău unii altora, așa cum a vestit profetul zicând: lupul va sta cu mielul și leopardul va dormi cu capra; vaca și ursul vor merge împreună la păscut și sugarul se
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
epoca de sfârșit a Evului Mediu, un punct de vedere sociologic n-ar fi deocamdată mai profitabil decât unul economico-politic. Cam acest lucru îl indică de fapt și izvoarele cu privire la geneza partidelor. În epoca pur feudală, se pot vedea pretutindeni dușmănii izolate, limitate, în care nu se poate constata nici un alt motiv economic, decât că unul râvnește bunul altuia. Dar nu numai bunul, ci, desigur, nu cu mai puțină violență, și onoarea. Mândria de familie și setea de răzbunare, credința pătimașă
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nu numai bunul, ci, desigur, nu cu mai puțină violență, și onoarea. Mândria de familie și setea de răzbunare, credința pătimașă din partea adepților, sunt aici mobiluri cu totul primare. Pe măsură ce puterea de stat se întărește și se extinde, toate aceste dușmănii de familie ajung la o anumită polarizare în raport cu autoritatea guvernului și încep să se aglomereze, formând partide, care, nici chiar ele, nu concep motivul antagonismului dintre ele, decât pe bază de solidaritate și de onoare colectivă” - cf. Johan Huizinga, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lumi sunt: statele revoluțiilor naționale, care luptă pentru apărarea crucii și a unei civilizații milenare și bolșevismul, cu toate anexele sale, care luptă pentru nimicirea neamurilor și pentru nimicirea civilizației creștine”... Cu ocazia unirii Austriei la Reich, Căpitanul a înfruntat dușmăniile unei oficialități pornită să-l distrugă din pricina atitudinii și luptei Lui, din pricina participării la marele eveniment, dimpreună cu toată generația nouă a României. Astfel, la 28 Februarie 1938, se adresează Führer-ului într-o telegramă: „Cu nespusă bucurie, salut victoria adevărului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să știe că Nea Pătru în celulă discuta cu Nuti foarte mult despre ziaristica dintre cele două războaie, în care el era un foarte bun cunoscător și în felul acesta se legase între ei o relație de bună conviețuire în loc de dușmănie. În afară de acest lucru, atât Nuti cât și Voinea erau oameni de o inteligență deosebită și își dăduseră de multă vreme seama de tactica de „dresaj” a securității aplicată în două etape: întâi, tortura fizică și psihică până la limita rezistenței umane
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a obiectelor sau scopurilor. Există de asemenea și forme mai complexe ale voinței reflectate. Cele două tipuri de voință se află în opoziție, conferind activității umane orientări contrare. Voința organică stă la baza acțiunilor inspirate de pasiuni, de dragoste sau dușmănie, amiciție sau antipatie. Voința reflectată, dimpotrivă, inspiră orice acțiune rațională, bazată pe calcul, supunându-se interesului personal, ambiției, căutării puterii sau banilor. În fiecare persoană cele două se înfruntă, iar una dintre ele, cu necesitate, învinge. "Opoziția dintre cele două
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Mesopotamiei și au fost cauzate de creșteri de nivel excepționale pe râurile Tigru și Eufrat. Potopul sau potopurile au avut ca efect transmiterea către locuitorii zonei a mesajului că zeii nu erau neapărat prietenii rasei umane. Pentru semiți, ideea de dușmănie din partea divinității era intolerabilă, motiv pentru care au reinterpre-tat-o și au inclus-o în teologia legământului. Thira (Santorin) este un mic arhipelag format din cinci insule. Cea mai mare, Thira, are forma unei seceri dispusă în jurul unui fost crater. Cercetările
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
5 ianuarie 1678. Sosea într-o Moscovă ostilă, unde amicii și susținătorii i se împuținaseră: țarul Alexei Mihailovici, protectorul său, murise în ianuarie 1676, Departamentul Solilor nu mai era condus de Artemon Matveev. Cercurile din preajma Curții l-au întâmpinat cu dușmănie. Zvonurile, lansate și întreținute cu insistență de răuvoitori, făcuseră din el un ambasador abuziv și necinstit; la Nercinsk i s-a făcut o primire înjositoare, va fi umilit, percheziționat („au început să-l caute și pe sol prin buzunare, în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
o zi la alta. Cert este că suntem contemporani cu evenimente con siderate de neimaginat doar cu câteva decenii în urmă, respectiv dărâmarea unor bariere polit ice , economice, etnice sau culturale și împăcări istorice între națiuni ce păreau condamnate la dușmănie eternă. Nicicând, atâția oa meni de cetățenie, limbă, religie și culturi diferite nu au fost mai preocupați în a rezolva împreună diverse probleme globale, indiferent dacă acest ea se referă la fluxurile eco nomice și financiare internaționale, la economi sir
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
răul din jurul nostru. Nimeni nu poate contesta realizările județului Timiș, dar acum, când trecem prin grea cumpănă, trebuie să găsim în noi puterea de a ne privi în oglindă, oricât de strâmb, am părea. Și nu-i mai priviți cu dușmănie pe cei care vor binele țării! De la oricare tribună ar vorbi. Aș vrea să cred în însănătoșirea societății pe care o conduceți, de aceea mi-am luat inima în dinți și v-am scris pe această cale neiubită de dvs.
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ale altora, casele în care s-au născut și au crescut generații de-a rândul. Distrugând aceste cartiere nu s-a făcut o operă de asanare a orașului, ci una de ignorare a istoriei lui și, totodată, o manifestare de dușmănie față de cetățeni, față de avutul lor, de sufletul lor. Cei care vor reveni în București nu vor putea să creadă că nu vor mai întâlni străzi ca Apolodor, Bateriilor, Cazărmii, Uranus, Izvor, Antim, Calea Rahovei. Și totuși, orașul a fost văduvit de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fost schimbată în "Krecetovka", din motive extraliterare. Redactorul șef al revistei "Oktiabr", concurentă a revistei "Novîi mir", se numea Vsevolod Kocetov, iar scriitorul, deși lasă toate celelalte repere geografice neschimbate, renunță la denumirea reală a gării "pentru a nu zgândări dușmănia pe care kocetovkista revistă Oktiabr o purta celor de la Novîi mir"116. Pentru consolidarea numelui, Soljenițîn avea încă o povestire, scrisă în toamna anului 1959 Gospodăria Matrionei. Titlul dat de scriitor, Nu e sat fără un sfânt, a fost modificat
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
marcă a punctului de vedere rusanovian. În ciuda acestei percepții negative dominante, imaginea lui Kostoglotov se salvează, pe parcursul romanului, de antipatia cititorului. Cel care devine antipatic este tocmai Rusanov, deoarece caracteristica principală a percepției sale este suspiciunea și, în ultimă instanță, dușmănia față de toți. Tocmai esența negativă a percepției sale subminează imaginea favorabilă pe care încearcă să și-o construiască prin discursul direct. El acordă atenție tuturor celor care intră în raza lui vizuală (colegii de salon și medicii), iar această atenție
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de natură poetică aproape, este că Dumnezeu fărâmițează luna și o preschimbă în stele, pentru că "stelele mai cad din când în când și trebuie înlocuite". Ivan Denisovici este cu adevărat un "sărac cu duhul", lipsit de orice trufie, ambiție și dușmănie, și tocmai aceasta este forța sa, fără nici o legătură cu întinderea stăpânirii lumești, sociale sau materiale. Sărăcia impusă deținutului de lumea recluziunii, asociată cu niște calități personale precum cumpătarea, bunătatea și mila pot plămădi adevărați sfinți ai acestei lumi speciale
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
cu o droaie de copii. Am găsit o locuință, dom' primar, acum stau cu copiii pe sub poduri. Ca la comandă copiii, toți cu muci la nas, încep a boci și nevasta urîtului îi trăsnește cu pumnul drept în cap, cu dușmănie. Urletele cresc în intensitate pe măsură ce eu pun întrebări. Ce locuință? O amărîtă de căsuță. Ce adresă are? Îmi spune adresa și eu văd negru în fața ochilor. Era casa profesorului Dragotescu! Mă calmez. Dar este casa profesorului... Dar este goală, dom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
astăzi. Tentativa noastră are toate datele pentru a trezi antipatia doctorilor în "științe morale", prin faptul că împotrivirile față de cercetarea pozitivă au încă greutate și sînt înțepenite încă mai mult în colectiv decît în cognitiv. Am sesizat cinci surse de dușmănie, cinci focare de isme refractare, obstacole mediologice majore. Mergînd de la cel mai vechi la cel mai modern sau de la cel mai simplu la cel mai sofisticat, avem: dualismul ontologic, spiritualismul antitehnic, apologetica umanistă, individualismul intelectualilor, esperanto-ul moderniștilor. Iertați enumerarea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
umed, așezat pe o folie murdară de ciment, și deodată ființa de lângă mine a adunat în căușul palmelor o grămăjoară de nisip și mi l-a aruncat în ochi. Fără motiv, așa, absolut aiurea. Inexplicabil. Țin minte buzele strânse cu dușmănie, așa, hain, subțiate. Ochii încordați așteptând o reacție a mea care trebuia să vină și să-i dea satisfacție. Un pumn de nisip care îmi încețoșase vederea. Ar fi trebuit să plâng. Asta și aștepta ființa care fugise la câțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
dedându-se la mijloace care nu-i sunt caracteristice, dar care răspund unei imperioase nevoi psihice. Cazul Hameleonului este semnificativ în această privință. Hameleonul este ființa hidoasă în care autorul a pus tot veninul adunat, a turnat toată ura și dușmănia împotriva lumii devenită “chipul urgiei”. “Ochiul sufletului” scriitorului mărește enorm și agravează în sens negativ: Portretul grotesc anamorfozat al Hameleonului este cel mai reușit din toată Istoria ieroglifică. Scriitorul punctează din loc în loc descrierea fizică cu elemente care conturează portretul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
Nasul îmi era jupuit pe o porțiune apreciabilă și mă ustura cumplit, iar pe umerii obrajilor simțeam ghearele ascuțite ale murilor tăioși care se repeziseră la obrazul meu ca la cel mai declarat inamic al rugurilor târâtoare... Era parcă o dușmănie, o incompatibilitate perenă între cele două regnuri: cel animal și cel vegetal, intrate într-un conflict ireconciliabil. Arătam asemenea unui pugilist amator făcut K.O. de lovitura tehnică a unui profesionist și salvat de intervenția rapidă și salutară a arbitrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
gheața de pe ochi și pornea din nou din ce în ce mai greu. Îi făcea impresia că înaintează; în realitate însă, executa mișcări circulare, îndepărtându-se foarte puțin de la drumul arhicunoscut. Răsuflarea caldă a organelor olfactiv și bucal au topit toată zăpada abătută cu dușmănie spre fața mamei. Solidificarea zăpezii topite s-a finalizat într-un țurțure mare cât un morcov, asemănător celor ce se formează la streșinile caselor. Dar mama nu simțea și nici nu avea cum să vadă țurțuroiul ăla caraghios format dintr-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
au dat jos ciubotele din picioare pentru a fi mai sprinteni, hotărâți să-i alerge pe nepoții lui Attila prin toată pusta ungurească până la marginea lacului Balaton, unde programaseră să facă o baie bună și să înfulece cu ură și dușmănie din mâncarea națională a bozgorilor: gulașul. Unii îmboldiți de acest avânt electrizant s-au ridicat în picioare hotărâți să meargă la luptă chiar așa cum or putea: desculți și cu mâinile goale. "Hanibal ante portes!" (Hanibal este la porțile Romei) Patria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a acționat ca o supapă de refulare, obligându-l să ia urgent măsuri. Ce-aveți, mă, jigodiile dracului? V-ați îmbătat mă, împiedicaților? Sus! Sus, stârpiturile naibii! Și două cizme bine lustruite au fost proiectate în viteză, cu ură și dușmănie, spre corpurile noastre prăbușite. Sandu era mai puternic așa a fost toată viața și s-a ridicat mai iute. Eu, încercând să mă sprijin pe piciorul drept pentru a mă ridica, am fost străpuns de o durere atât de ascuțită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
temă: insistă și iar insistă pe iubire: pe iubirea de ființe, de lucruri, de oameni, de natură, de tot ceea ce înseamnă Creație. M-am întrebat adeseori: cum aș putea să iubesc cu inima complet deschisă, golită de orice urmă de dușmănie, pizmă sau alte răutăți și gata să primească în îmbrățișarea sa orice vine de la Creator? Am găsit un răspuns-exercițiu într-o carte: să închid ochii câteva clipe, să mă detașez de tot ceea ce mă înlănțuie de lume și apoi să
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ca s-o mai lungim. Și o ceapă o dădeam în două! Ei, pe vremea aia ți aș fi spus că probabil italienii sunt fericiți. Nu sunt! Aceleași sentimente de frustrare economică, ace leași certuri și probleme de familie, bârfe, dușmănii mă runte... A fost ciudat să descopăr că „pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardu’”. E adevărat, nu se supără că nu au carne-n frigider, dar aleargă și ei să cumpere ce-i mai ieftin, la ofertă. Sunt
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
una din cele mai vechi biserici din București, demolată peste ani de Ceaușescu. Eu parcă eram ateu, dar Gh. Udr. credea. Cum putuse să facă așa ceva? Numai pentru că era, nu ortodox, ci catolic? Apoi am înțeles că cele mai mari dușmănii se iscă atunci când, în planul convingerilor, pe oameni îi separă nu o prăpastie, ci șănțulețul aparent inofensiv al unei nuanțe (exemple mai recente: bolșevici și menșevici, comuniști și socialiști etc.). În sesiuni învățam împreună cu Corina, cu alte două-trei colege, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]