6,588 matches
-
Rogero a folosit acest prilej pentru a-și mărturisi dragostea și a aflat la Bradamanta simțeminte asemănătoare, singura piedică ce se ridica între ei, a declarat fata, el trebuia să se ducă și s-o ceară, potrivit datinei, tatălui său, ducele Aymon, și, totodată, să-l părăsească pe falsul său profet devenind creștin. Acest ultim pas, Rogero se gândea de mult să-l facă din motive personale. A primit, deci, cu bucurie condițiile și a propus să pornească numaidecât spre mânăstirea
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
altcineva decât Vanity Fair. Nimic din toate astea nu-ți spune ceva? Aproape că Începuse să gâfâie la momentul ăsta. — Nu prea, am zis, Încercând să sintetizez tot ce-mi spusese, În timp ce auzeam cum Îmi curge sângele prin urechi. Un duce? Gwyneth? —Ce ironie, mormăi ea pentru sine. Toate fetele din lume au ca țel suprem să se culce cu Philip Weston, iar tu te duci și o faci fără ca măcar să știi cine e? E aproape prea mult. Să mă culc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
mâinile în buzunare, cu pipa în colțul gurii, intră în cabina portarului, scotocind prin corespondență. Nimic important. O atenționare despre facturile neplătite și o notă care îl informează despre înființarea societății de montaniarzi. Singura chestiune interesantă este o notă de la Ducele de Oxford Fascisti, care a ascultat discursul de la uniune și ar vrea să-l invite pe orator la ceai. Oratorul este flatat și când pornește pe strada Broad, pe drumul spre una din prelegeri, încearcă să înțeleagă dacă Fascismul este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
zice ea, tu ai venit cu înalte recomandări. Înțeleg că ai terminat studiul istoriei casei imperiale. E adevărat? — Da, Majestatea Voastră, răspunde Nuharoo umil. Am studiat mai mulți ani cu profesorii particulari pe care mi i-a adus unchiul meu, ducele Chai. — Îl cunosc pe ducele Chai, e un bărbat foarte învățat. Marea Împărăteasă dă din cap. E expert în budism și poezie. — Da, Majestatea Voastră. — Care sunt poeții tăi preferați, Nuharoo? — Li Po, Tu Fu și Po Chuyi. — Din dinastia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cu înalte recomandări. Înțeleg că ai terminat studiul istoriei casei imperiale. E adevărat? — Da, Majestatea Voastră, răspunde Nuharoo umil. Am studiat mai mulți ani cu profesorii particulari pe care mi i-a adus unchiul meu, ducele Chai. — Îl cunosc pe ducele Chai, e un bărbat foarte învățat. Marea Împărăteasă dă din cap. E expert în budism și poezie. — Da, Majestatea Voastră. — Care sunt poeții tăi preferați, Nuharoo? — Li Po, Tu Fu și Po Chuyi. — Din dinastia târzie Tang și dinastia timpurie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
verde pal, brodată cu fluturi aurii. Se lasă în genunchi și face o plecăciune. Vocea-i e plină de încântare când spune: — Sunt mândră să fiu rudă imperială. Înainte să apuc să vorbesc cu Rong, un eunuc de afară anunță: — Ducele Kuei Hsiang a venit să o vadă pe doamna Yehonala. — Sunt onorată. De data asta, cuvintele îmi zboară cu ușurință de pe buze. Fratele meu se încurcă: — Orhideea... ăăă, doamnă... doamnă Yehonala, Majestatea Sa... ăăă... Majestatea Sa, împăratul Hsien Feng... Întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
în afara determinismului la care e supusă ființa umană îndată ce pe locul unde ea trăiește apare un mit și un mecanism care îl propagă și îl transformă în forță care supune voințele și influențează conștiințele. I se reproșează lui Napoleon executarea ducelui d'Enghien! Ce glumă! Citiți cum s-a purtat Hitler nu cu un om, ci cu popoare întregi sub ochii unei omeniri care se uita la înjosirile la care erau supuse aceste popoare ca și când n-ar fi privit-o nicidecum
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și plâns. Într-un târziu, noaptea își regăsi vocea. Arsă, tulbure. E un exemplar instruit precoce în strategii sordide, acest semen al nostru! Răul ca șansă de supraviețuire. D-aia l-am izbit în locul dureros. A suportat ghiuleaua, o tot duce... cu aceeași sete de viață ca a noastră, nu-i așa? Ce vor ei să ne dovedească, mereu și mereu? Că suntem răi, perfizi, slabi? Și că suntem, totuși, ca niște sfinți, asta le dovedim, mereu? Rebeli strâmtorați, ucenici ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
uite că tata nu-i. Nu-i acasă - ca să poată merge cu noi, la Curchi. Și, dacă nu-i tata, eu mă retrag În calidor, ca să văd ce-am văzut atunci. Avem multe fotografii - văd două: Una: premilitarul călugăr, băietu-tatei duce, În genunchi, pe acoperișul de tablă al turlei, crucea. I-aș zice: crucioiul, dar știu că e păcat să zici așa - și nu zic. O duce, dar nu se mișcă - dacă-i fotografie - nici el, nici crucea văzută la altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-i cuvintele. Oricine ar fi putut să vadă ce se petrecea Înăuntru. Poate s-a Întâmplat În altă parte, dar la asta o să ne mai gândim... Deci, se uită Împrejur, e În regulă, nu e nimeni. O ridică și o duce de-a lungul coridorului. Dar de ce n-o pune În vestiarul femeilor, care e mai aproape? Să zicem că Naomi e Înăuntru și, din cauza ei, nu poate face asta. Trântește trupul În cabina de toaletă, Închide ușa și Își ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
destinatarul va trebui să invoce Îngeri ca Pamersiel, Padiel, Dorothiel și așa mai departe, care Îl vor ajuta să Înțeleagă mesajul adevărat. Dar exemplele pe care le furnizează sunt adesea mesaje militare, iar cartea le este dedicată contelui palatin și ducelui de Bavaria, Filip, și constituie unul dintre primele exemple de lucrare criptologică serioasă, chestii demne de serviciile secrete”. „Scuzați-mă”, am spus, „dar, dacă am Înțeles bine, Trithemius a trăit cu cel puțin o sută de ani după redactarea manuscrisului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
perniță verde de velur, cu ciucurași. Abandonând cu vădită tristețe, țigara abia începută, în scrumelniță, alături de suratele ei defuncte, distinsa amfitrioană culege din buzunarul de la piept al capotului, o batistuță turcoaz, semitransparentă, umezită în prealabil cu esență de trandafiri, o duce patetic la ochiul stîng, mai bulbucat și mai mobil decât dreptul și începe să scâncească și să fornăie, cu dignitate: Hi, hi, hi, hi, hi...! Mi l-au furat direct din cuib! Pe bietul Horus! Sunt distrusă! Mor! Presimt! Mi
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Zias ar putea avea dreptate, dar nu putem fi siguri că decapitările judiciare erau întotdeauna duse la îndeplinire ca la carte. Ar ajunge să ne amintim de loviturile țintite greșit care, într-un final, i-au retezat capul lui James, Ducele de Monmouth în 1685. Din câte se pare, călăul era beat. La prima încercare toporul a lovit umărul ducelui. Un secol mai devreme Mary, regina Scoției, nu avusese mai mult noroc când, în 1586, verișoara sa, Elisabeta, a executat-o
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
la carte. Ar ajunge să ne amintim de loviturile țintite greșit care, într-un final, i-au retezat capul lui James, Ducele de Monmouth în 1685. Din câte se pare, călăul era beat. La prima încercare toporul a lovit umărul ducelui. Un secol mai devreme Mary, regina Scoției, nu avusese mai mult noroc când, în 1586, verișoara sa, Elisabeta, a executat-o pentru trădare. Călăul a avut nevoie de trei lovituri pentru a-i reteza capul. Iertați-mă pentru că insist asupra
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de ce să nu-l razi pe George din mintea ta? — Dumneata m-ai sfătuit să plec într-o călătorie, numai că asemenea călătorie ar trebui să fie un pelerinaj. Și nu există nici un loc sfânt unde m-aș putea eu duce. M-am gândit că, dacă aș pleca la Delphi, poate aș primi vreo îndrumare, numai că acum și Delphi a fost golit de semnificație. Locul meu sfânt e George. Și asta-i o monstruozitate. Cred că ar trebui să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ar ivi cineva neașteptat și deosebit de puternic care să i-o răpească; dar, chiar dacă statul i-a fost luat, el îl va redobândi de îndată ce dușmanul va întâmpina o greutate cât de mică. Noi îl avem în Italia, spre pildă, pe ducele de Ferrara, care nu a rezistat la atacurile venețienilor în 1484, și nici la acelea ale papei Iuliu II în 1510, nu pentru că stăpânirea lui avea temelii foarte vechi, ci din alte cauze. Într adevăr, un principe natural are mai
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
fi greșit în celelalte acțiuni pe care le-a întreprins. După ce regele a ocupat Lombadia, el a recâștigat îndată reputația pe care Carol nu-i îngăduise s-o aibă; Genova a cedat, florentinii i-au devenit prieteni, marchizul de Mantova, ducele de Ferrara, Bentivoglio, Doamna de la Forlì, seniorul Faenzei, ca și seniorii din Pesaro, Rimini, Camerino și Piombino, locuitorii din Lucca, Pisa și Siena, toți au vrut să-i fie prieteni. Atunci au putut venețienii să și dea seama de îndrăzneala
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de alții care au cucerit provincii și care au vrut să le păstreze. Nu este nimic de mirare în aceasta, ci, dimpotrivă, lucrul este foarte obișnuit și firesc. Am discutat chiar despre aceasta, la Nantes, cu cardinalul de Rouen, atunci când ducele Valentino (căci așa i se spunea de obicei lui Cezar Borgia, fiul papei Alexandru) a pus stăpânire pe Romagna; căci, atunci când cardinalul de Rouen mi-a spus că italienii nu se pricep la război, eu i-am răspuns că francezii
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
din vremurile pe care noi înșine le-am cunoscut: este vorba de Francesco Sforza și de Cezar Borgia. Francesco, folosindu-se de mijloacele potrivite și de propriile lui însușiri, care erau mari, a reușit ca, din simplu particular, să ajungă duce al Milanului; și ceea ce a dobândit prin mii de osteneli a putut să păstreze cu ușurință. Dimpotrivă, Cezar Borgia, pe care oamenii îl numeau de obicei ducele Valentino, și-a dobândit statul mulțumită situației înalte a tatălui său și l-
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
lui însușiri, care erau mari, a reușit ca, din simplu particular, să ajungă duce al Milanului; și ceea ce a dobândit prin mii de osteneli a putut să păstreze cu ușurință. Dimpotrivă, Cezar Borgia, pe care oamenii îl numeau de obicei ducele Valentino, și-a dobândit statul mulțumită situației înalte a tatălui său și l-a pierdut o dată cu moartea acestuia, cu toate că a folosit toate mijloacele și a făcut tot ceea ce trebuia să facă un om înțelept și capabil care vrea să-și
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
nu înalță de la început temeliile ar putea, dacă are toate însușirile necesare, să le înalțe și mai târziu, deși în cazul acesta constructorul ar avea multe greutăți, iar clădirea însăși ar fi în primejdie. Dacă considerăm toate acțiunile întreprinse de ducele Valentino, constatăm că el și-a înălțat temelii trainice pentru puterea lui viitoare; cred că nu este de prisos să vă vorbesc despre ele, deoarece nu știu ce învățătură mai bună aș putea să-i dau unui principe nou, decât exemplul faptelor
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
principe nou, decât exemplul faptelor acestuia, iar dacă planurile și măsurile lui de acțiune nu i-au izbutit, aceasta nu s-a întâmplat din vina lui, ci dintr-o neobișnuită și extremă răutate a sorții. Pentru a-i dă putere ducelui Valentino, fiul său, Alexandru VI a trebuit să înfrunte multe greutăți imediate și altele care s-au ivit ulterior. Mai întâi, el nu vedea nici o modalitate de a-l face principe decât aceea de a-i da în stăpânire un
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
au ivit ulterior. Mai întâi, el nu vedea nici o modalitate de a-l face principe decât aceea de a-i da în stăpânire un stat al Bisericii, dar știa prea bine că, dacă ar fi luat vreunul dintre teritoriile Bisericii, ducele Milanului și venețienii nu i-ar fi îngăduit să-l păstreze; deoarece Faenza și Rimini erau de multă vreme sub protecția acestora din urmă. În afară de aceasta, toate forțele armate ale Italiei, și îndeosebi acelea pe care papa le-ar fi
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de îndată ce a ocupat Milanul, papa a și obținut de la el soldații de care avea nevoie pentru acțiunea din Romagna, la care regele a consimțit pentru a face onoare prestigiului său. De îndată ce a cucerit Romagna și a învins puterea familiei Colonna, ducele Valentino a vrut să păstreze ceea ce cucerise și să meargă mai departe, dar a avut de înfrânt două obstacole: cel dintâi erau propriile lui armate, care nu i se păreau credincioase, iar celălalt era voința Franței; se temea ca armatele
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
nici un avânt; în ceea ce-l privește pe rege, a putut să-i cunoască intențiile atunci când, după ce a ocupat ducatul de Urbino, a atacat Toscana; iar regele l a făcut atunci să-și retragă trupele din această expediție. În urma acestui fapt, ducele hotărî să nu mai depindă de armatele și de reușita altuia. Și cel dintâi lucru pe care l-a făcut a fost acela de a micșora puterea familiilor Orsini și Colonna la Roma; pentru aceasta, pe toți acei partizani ai
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]