2,664 matches
-
Colaborează cu versuri Cincinat Pavelescu (Din exil), Volbură Poiană, Octav Moșescu, Radu Cosmin, I. C. Vissarion, Olimpia Teodoru (Olteo), iar cu proză și articole Stelian I. Constantinescu (un articol despre scriitorul și psihologul Nicolae Vaschide, 3/1915), Virgil N. Duiculescu, Const. Dumbravă. Sunt evocați și scriitori străini (Paul Verlaine și Jean-Marie Guyau). C.A.
FARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286963_a_288292]
-
în simbolistica psalmilor lui D. - care încearcă, în câteva rânduri, s-o descifreze, cu stângăcie, pentru cititor - ca reprezentări alegorice, într-o viziune căreia i se subsumează, succesiv, metafora vânătorului sau a „gonaciului”, a „izvoarălor părăsite” și a „câmpiilor de dumbravă”, a „puilor de corb ce zbiară”, a omătului „ca lâna” sau a negurii spulberate, „ca cenușa”, peste pământ. Înțelepciunea, „învățăturile bune” sunt repere pe care versificatorul psalmilor le oferă stăruitor veacului său, în nestatornicia tulburătoare a lumii („Că lumea aceasta
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
București, 1946; A. Gonciar, Praga de aur, București, 1946 (în colaborare cu Maria Z. Vlad); G. Revzin, Columb, București, 1949 (în colaborare cu Igor Block), Cum s-a certat Ivan Ivanovici cu Ivan Nechiforovici, București, 1952 (în colaborare cu Isabella Dumbravă); N. Sakonskaia, Boabă cu bobiță, București, 1952 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); A. Barto, El împlinește paisprezece ani, București, 1952 (în colaborare cu Virgil Teodorescu); A.N. Tolstoi, Cheița de aur sau Minunatele pățanii ale lui Buratino, București, 1952; L.
FAUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286971_a_288300]
-
urmele lui Mircea Eliade, Târgu Mureș, 1996; Mircea Eliade. Biobibliografie, I-III, București, 1997-1999; Convorbiri cu și despre Mircea Eliade, București, 1998; Viața lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2000; Pro Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2000; Eliade și Noica, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: Bucura Dumbravă, Cartea munților, pref. edit., București, 1970; Bogdan Amaru, Goana după fluturi, pref. George Gibescu, București, 1973; G. T. Kirileanu, Corespondență, pref. edit., București, 1977; Nestor Urechia, Vraja Bucegilor, pref. edit., București, 1979; Mircea Eliade, Despre Eminescu și Hasdeu, pref. edit
HANDOCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287408_a_288737]
-
1984; Cărări peste dealuri, Iași, 1988; Cafeaua de dimineață, Iași, 1995. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Din pridvor”, GL, 1962, 12; Eugen Simion, Două cărți despre viața satului, CNT, 1962, 15; Ion Lungu, Contradicțiile unui debut, TR, 1962, 18; Lucian Dumbravă, „Din pridvor”, IL, 1962, 5; Liviu Leonte, „Umbre”, CRC, 1970, 47; Al. Piru, Umbre ieșene, RL, 1970, 47; Mircea Tomuș, „Umbre”, TR, 1970, 47; Cioculescu, Itinerar, III, 361-365; Vasile Pavelcu, Farmecul evocării, CRC, 1979, 40; Dan Mănucă, „Umbre”, CL, 1979
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
Nicolae Cârlan, Virtuți și virtualități poetice în manuscrisele lui Nicolae Labiș, Suceava, 1998; Mănucă, Perspective, 47-54; Irimie Străuț, Labiș, contemporanul nostru, ALA, 1999, 498; Dicț. analitic, II, 395-397, III, 406-408; Mioara Cremene, La ce folosește Parisul?, București, 2000, passim; Lucian Dumbravă, Ei, care au scris..., Iași, 2000, 68-95; Dicț. esențial, 445-446; Adrian Dinu Rachieru, Nicolae Labiș și furiile revizioniste, CNT, 2001, 1; Nicolae Cârlan, „Lupta cu inerția” la timpul prezent, Timișoara, 2001; Nicolae Labiș. Viața și opera, îngr. George Bădărău, Iași
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]
-
Roată și Unirea), Barbu Delavrancea (un fragment din drama Viforul), I. Al. Brătescu-Voinești (povestirea Puiul). Tot aici apar note de călătorie ale Elenei Văcărescu, pagini memorialistice despre Pușkin aparținând lui Zamfir C. Arbore și fragmente din romanul Haiducul de Bucura Dumbravă. La secțiunea de critică, pe lângă recenziile de la rubrica „Bibliografie”, sunt publicate și o serie de comentarii folcloristice semnate de Mihail Solca, Ion Peretz, Jules Brun. Alți colaboratori: Teodor T. Burada, N. Iorga, N.I. Apostolescu, Pompiliu Eliade. I.M.
REVUE DE ROUMANIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289277_a_290606]
-
Ontario, 1975; Trecere înaltă, București, 1976; Pe urmele lui Ion Creangă, București, 1977; Vama de aur, București, 1977; Cosițele Doamnei, București, 1979; Războieni, București, 1980; Dansul șerpilor, București, 1981; Ion Creangă. Mit și adevăr, București, 1981; Mihai Eminescu, București, 1983; Dumbrava Roșie, București, 1984; Pe aripi, București, 1987; O copilărie nepereche, București, 1990; Aron Pumnul, Iași, 1994; Domnul Iisus Hristos, București, 1994; Amintiri din Țara Dornelor, Iași, 2003; Cumințenia pământului, București, 2003. Culegeri: Făt-Frumos cu tichia de aur, București, 1971 (în
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]
-
dominanta L. va fi politica, dar, datorită personalității directorului, își vor găsi loc și unele preocupări culturale. În cea mai mare parte, colaboratorii sunt dintre cei care ulterior vor fi acuzați de colaboraționism. Poezie semnează B. Nemțeanu (poetul publicației), Bucura Dumbravă, Ion Gorun, Ion Theodorescu (Tudor Arghezi), G. Topîrceanu. Proză dă mai cu seamă D.D. Pătrășcanu (care susține și rubrica intitulată „Convorbirile mele”), dar se tipăresc și scrieri de I.C. Vissarion și Mihail Sadoveanu, G. Topîrceanu, Gala Galaction, Liviu Rebreanu. Directorul
LUMINA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287908_a_289237]
-
literară: repovestirea unui basm. În liceu, la Iași, trage la șapirograf revistele „Între culise”, „Aurora” și „Viitorul”. Între 15 septembrie 1910 și ianuarie 1911 redactează, împreună cu Liviu Rebreanu, cumnatul său, săptămânalul „Scena”. În februarie 1918 scoate, la Iași, cu Dinu Dumbravă, revista „Cronica artistică și literară”. Mai târziu, de la 1 octombrie 1921 la 4 februarie 1922, conduce singur „Săgetătorul”, „publicațiune săptămânală pentru apărarea culturii românești”. A colaborat la „Rampa”, „Convorbiri critice”, „Noua revistă română”, „Facla”, „Universul”, „România literară” (seria Liviu Rebreanu
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
Spre a-și întări autoritatea, consolidând prin aceasta puterea statului centralizat, „taie creasta” multor boieri veliți, ca să nu fie „prea mulți cocoși” care să cânte pe glasuri diferite. În schimb, ridică la înalte demnități oameni de jos, ca „ursul de Dumbravă”, cel din urmă dintre comiși. Când sosește prilejul, Ion-Vodă înfruntă sfidător Poarta, spre groaza unor boieri și spre satisfacția altora, mai perfizi, de-abia așteptând să îl vadă aventurându-se într-o acțiune care să îi aducă pieirea. Țara, adică
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
nemernicul Ieremia Golia, perfidul diplomat Ion Golia, care profesează cel mai diabolic iezuitism, controlând din umbră toate uneltirile, fără a lăsa să i se bănuiască rolul. De cealaltă parte a tipologiei din piesă s-ar situa modestia morocănoasă a vrednicului Dumbravă, cinstea și cutezanța lui Potcoavă, fratele domnului, oștean călit, vajnic, spartan, firea veselă a inimosului Swercewski, polcovnicul cazacilor, devotamentul împins până la ultimul sacrificiu față de Ion al Erminei. Diversitatea tipologică e realizată însă cu prețul slăbirii forței dramatice și, în consecință
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
1936 până la 17 mai 1938, cu subtitlul „Ziarul coloniștilor, pus sub conducerea unui comitet”. Director: G. Ionescu-Nica; redactor administrator: Th. Dorobăț. Se reproduce poezie de Mihai Eminescu (Doina), Carmen Sylva, Octavian Goga (Plugarii, Graiul pâinii). Sunt prezenți cu versuri C. Dumbrava, S. Ciucă, Thoma Păscu, Maria Botiș-Ciobanu, Mircea Dem. Rădulescu, Tudor Măinescu, Volbură-Poiană Năsturaș s. a., iar cu proza Mihail Lungianu. Revista este ilustrativa pentru noul ritm intelectual al țării din perioada interbelică și pentru încercarea de a da un impuls la
STRAJA CADRILATERULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289966_a_291295]
-
N. Carandino, București, 1973; Teatru, București, 1979; Un dramaturg își amintește, I, București, 1980; Amintirile unui dramaturg, pref. și postfață Daniela Ștefănescu, București, 1998. Traduceri: D. N. Mamin-Sibiriak, Milioanele lui Privalov, postfață C. Marvici, București, 1952 (în colaborare cu Isabella Dumbravă). Repere bibliografice: Camil Petrescu, Teze și antiteze, București, 1936, 323-324; Perpessicius, Opere, IV, 254-256, V, 368-369; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 380-381; N. Carandino, „Acolo, departe...”, „România”, 1939, 16 martie; Sebastian, Jurnal, 560-562; Șerban Cioculescu, Spectacole, spectacole, spectacole, „Semnalul”, 1946
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
mediu. Presupune utilizarea uneia sau a tuturor modalităților de comunicare. PROIECT DIDATCTIC Data: 10-XI-2008 Clasa: a II-a Componență: 23 de copii, din care 3 elevi integrați. Tip de lecție: predare-Învățare În parteneriat Învățător-profesor de sprijin Disciplina: Limba română Titlul: Dumbrava Minunată, Mihail Sadoveanu (1 oră) Obiective operaționale: să comunice/să recunoască date despre viața și activitatea lui Mihail Sadoveanu; să citească corect, fluent, În ritm propriu textul propus; să citească În ritm propriu un text format din trei propoziții; să
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
dar la cei vechi să nu renunți.” „Omul fără prieteni e ca stânga fără dreapta.” Anunțarea temei și a obiectivelor *Elevii sunt anunțați că În această oră de limba română vor studia un fragment din opera marelui scriitor Mihail Sadoveanu „Dumbrava minunată” fragment ce prezintă trainica prietenie dintre două personaje. Se scrie mare la tablă titlul și textul lecției. *Se enumeră, pe Înțelesul copiilor, obiectivele operaționale urmărite În lecție. Se precizează și ceea ce vor avea de făcut În această oră elevii
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
G. Topîrceanu, revista „Însemnări literare” (1919), destinată a pregăti reapariția „Vieții românești” într-o nouă serie. Prestigiul scriitoricesc îi crește considerabil, pe măsură ce tot mai numeroase cărți, cum sunt Cocostârcul albastru (1921), Strada Lăpușneanu (1921), Venea o moară pe Siret... (1925), Dumbrava minunată (1926), Țara de dincolo de negură (1926), Hanu Ancuței (1928), Împărăția apelor (1928), Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă (I-II, 1929), Baltagul (1930), Nunta domniței Ruxanda (1932), Uvar (1932), Creanga de aur (1933), Locul unde nu s-a întâmplat nimic
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
E o umanitate care încearcă o retragere tăcută din fața civilizației în inima firii, spre a-și conserva o anume integritate, un cod moral nescris, dar bazat pe o despărțire foarte categorică a omeniei de opusul ei. Potecile munților, codrii deși, dumbrăvile tăinuite, labirintul gârlelor închipuie o fortăreață naturală. Izolarea ei îngăduie încă umanității descrise de S. să își apere valorile. Poetul naturii este totodată un moralist, descoperitor de robustețe sufletească și înțelepciune în această existență retrasă. Pictura impresionistă a peisajului se
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Ilustrând cum funcționează rânduiala, normele etice într-o societate arhaică, tradițională, romanul este și una din principalele personificări literare a firii românului. Cât privește poezia naturii, prezentă copleșitor, S. excelase și în două cărți anterioare, Țara de dincolo de negură și Dumbrava minunată. Prima cuprinde tablourile unor locuri prin care autorul e purtat de pasiunea sa cinegetică. Cealaltă izbutește să facă din pădure, unde o fetiță fuge de mama ei vitregă, un veritabil spațiu miraculos, cu infinite, compensatoare duioșii ocrotitoare materne. Simbioza
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
subconștientului comunităților umane, împrumută comportărilor senzația străvechimii, prin încetinire ceremonială și prelungire simbolistică. În cărțile târzii, Valea Frumoasei, Poveștile de la Bradu-Strâmb, expedițiile cinegetice își pierd finalitatea practică, devin doar prilejuri de a conduce pașii vânătorului pe meleaguri vrăjite, cum e dumbrava cocoșilor sălbatici, veritabilă mandala, din povestirea Raiul. În Ostrovul Lupilor și în Fantazii răsăritene se face elogiul înțelepciunii orientale. Plăcerea de a povesti e suverană, se renunță la invenție și autorul se mulțumește cu înflorituri pe marginea unor motive epice
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
și speranțele lor de înviere, primăvara. Un fluid, ca o osmoză, curge mereu de la om către pământ și de la pământ renaște către om”. În ciuda preferințelor pentru peisajul frust, S. nu e poetul unei geografii gigantice, ca Walt Whitman. Pe autorul Dumbrăvii minunate îl atrag armoniile vieții, veșnicele ei transformări, pulsația neostenită a firii, mișcările cosmice, scurgerea liniștită cu care se succedă ziua și noaptea, răsăritul și amurgul, lumina și umbra, rotirea anotimpurilor, apariția acelorași constelații deasupra noastră. Poezia lui peisagistică restituie
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Lacrimile ieromonahului Veniamin, Iași, 1922; Neagra Șarului, Iași, 1922; Pildele lui cuconu Vichentie, Iași, 1922; Oameni din lună, București, 1923; Poezia populară, București, 1923; Ți-aduci aminte..., București, 1923; Războiul balcanic, București, [1923]; Venea o moară pe Siret..., București, 1925; Dumbrava minunată, București, 1926; Povestiri pentru copii, București, 1926; Țara de dincolo de negură, București, 1926; Dimineți de iulie. Stigletele, București, 1927; Demonul tinereții, București, 1928; Hanu Ancuței, București, 1928; Împărăția apelor, București, 1928; Olanda. Note de călătorie, București, 1928; Zodia Cancerului
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
domn [...] ca să ție domniia lui Theodosie, nepotu-său”, dar a fost învins de susținătorii lui Radu Călugărul; acești l-au și ucis în 1521, la Târgoviște), - fiul său, al treilea purtător de neam al prenumelui Barbu, va ajunge mare ban; moldoveanul Dumbravă (omorât în 1575 din porunca lui Alexandru al II-lea Mircea) - a avut o fiică; portarul Mihu (omorât, în 1541, de Petru Rareș împreună cu comisul Pătrașco, ginerele său) - a fost și el tatăl unei fete; Andreica Șeptilici, pârcălab de Hotin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
CRC, 1995, 15-16; Edith Horváth, „Poeme”, ST, 1996, 1-2; Gellu Dorian, Indira Spătaru, CL, 1999, 5; Adrian Dinu-Rachieru, Iubirea cu „poezia”, LCF, 1999, 15; Adrian Alui Gheorghe, Poezia începuturilor de mileniu, CL, 2001, 8; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 386-387; Ion Dumbravă, O carte într-un poem, DL, 2003, 48. O. I.
SPATARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289810_a_291139]
-
Virgil Cândea, Victor Spinei, Virgil Ciocîltan, Rodica Pop, precum și lui Sorin Alexandrescu - care mi-a oferit anul trecut ocazia de a susține un curs despre imaginea Asiei În cultura română modernă. Gabrielei și lui Dragoș Cursaru, lui Mihail Neamțu, Danielei Dumbravă, lui Radu Drăguloiu și lui Cristian Lupeș le sunt recunoscător pentru discuțiile purtate În și din diferitele orașe europene unde a călătorit acest Honigberger mercurial. P. Marczell (Geneva) a Încercat deja revigorarea cercetărilor despre Honigberger printr-un mic simpozion organizat
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]