1,931 matches
-
și mlaștini sărăturate panonice * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Genista * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Empetrum nigrum * Dune continentale, cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis * Dune continentale panonice * Dune mobile embrionare * Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe) * Dune de coastă fixe, cu vegetație erbacee (dune gri) * Dune fixe decalcifiate, cu Empetrum nigrum * Dune cu Hippophae rhamnoides * Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale * Depresiuni umede intradunale * Dune umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
sărăturate panonice * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Genista * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Empetrum nigrum * Dune continentale, cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis * Dune continentale panonice * Dune mobile embrionare * Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe) * Dune de coastă fixe, cu vegetație erbacee (dune gri) * Dune fixe decalcifiate, cu Empetrum nigrum * Dune cu Hippophae rhamnoides * Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale * Depresiuni umede intradunale * Dune umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape oligotrofe, cu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și Genista * Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Empetrum nigrum * Dune continentale, cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis * Dune continentale panonice * Dune mobile embrionare * Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe) * Dune de coastă fixe, cu vegetație erbacee (dune gri) * Dune fixe decalcifiate, cu Empetrum nigrum * Dune cu Hippophae rhamnoides * Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale * Depresiuni umede intradunale * Dune umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape oligotrofe, cu conținut foarte scăzut de minerale * Ape stătătoare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Vegetație psamofilă uscată, cu Calluna și Empetrum nigrum * Dune continentale, cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis * Dune continentale panonice * Dune mobile embrionare * Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe) * Dune de coastă fixe, cu vegetație erbacee (dune gri) * Dune fixe decalcifiate, cu Empetrum nigrum * Dune cu Hippophae rhamnoides * Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale * Depresiuni umede intradunale * Dune umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape oligotrofe, cu conținut foarte scăzut de minerale * Ape stătătoare, oligotrofe până la
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Empetrum nigrum * Dune continentale, cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis * Dune continentale panonice * Dune mobile embrionare * Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe) * Dune de coastă fixe, cu vegetație erbacee (dune gri) * Dune fixe decalcifiate, cu Empetrum nigrum * Dune cu Hippophae rhamnoides * Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale * Depresiuni umede intradunale * Dune umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape oligotrofe, cu conținut foarte scăzut de minerale * Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de tip Littorelletea
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cu pășuni deschise cu Corynephorus și Agrostis * Dune continentale panonice * Dune mobile embrionare * Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe) * Dune de coastă fixe, cu vegetație erbacee (dune gri) * Dune fixe decalcifiate, cu Empetrum nigrum * Dune cu Hippophae rhamnoides * Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale * Depresiuni umede intradunale * Dune umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape oligotrofe, cu conținut foarte scăzut de minerale * Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de tip Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mobile embrionare * Dune mobile de-a lungul țărmurilor (dune albe) * Dune de coastă fixe, cu vegetație erbacee (dune gri) * Dune fixe decalcifiate, cu Empetrum nigrum * Dune cu Hippophae rhamnoides * Dune împădurite ale regiunilor atlantice, continentale și boreale * Depresiuni umede intradunale * Dune umede permanente 2. Habitate de ape dulci * Ape oligotrofe, cu conținut foarte scăzut de minerale * Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe, cu vegetație de tip Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto Nanojuncetea * Ape puternic oligo-mezotrofe, cu vegetație bentică de Chara sp. * Lacuri
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Din perla litoralului, stațiunea Mamaia a devenit closetul, cloaca, anusul murdar al acestuia. Primarul cu nume de legumă (Monsieur Mazăre, Petit Poids, în franceză) a vândut bucată cu bucată tot domeniul public, tot ce era parc, grădină, floare, gândac de dună. S-au construit pe plajă, lângă plajă și printre delabratele hoteluri rămase de pe vremea „Visului de aur“ a turismului comunist tot felul de cocioabe pretențioase, unde se vând mărfuri ieftine și hrană proastă, ordinară (dar nu ieftină!). Pe plajă strălucesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
de sine bântuie și pe la case mai mari, sigur că o să-mi treacă și că, după câteva porții de Dickens, o să tânjesc iar după Joyce. Dar până una alta am simțit că trebuie să mă vâr urgent în pat sub duna umplută cu puf și să mă cufund într-o cărțulie liniștitoare. Brusc m-a năpădit dorul de bunica și am știut că numai Selma Lagerlof și înțeleapta gâscă Akka mă pot alina. În câteva clipe m-am strecurat în stol
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
Dunfin. Și m-am așezat lângă Niels, băiatul-spiriduș care a învățat din călătoria pe spatele unei gâște mai mult decât într-o singură viață. Asta am făcut două zile, cu ochii nedezlipiți din carte, ca o senilă fericită ascunsă sub duna de puf până luni dimineața. rockin’ by myself Guns’n’Roses Dumitru UNGUREANU Nu cred să existe vreun iubitor al rockului care să nu fi tresărit la soloul lui Slash din Sweet Child O’Mine. Are frumusețea clasică proprie pieselor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
refăcutul A SE REGULARIZA Presiunea se regularizează tranz.: Supapa regularizează presiunea part. regularizat, -ă nom. regularizarea A SE ROADE Cureaua ventilatorului s-a ros tranz.: De nervi, Ion a ros cureaua part. ros, roasă nom. roaderea, rosul A SE ROTUNJI Duna se rotunjește tranz.: Vântul rotunjește duna part. rotunjit, -ă nom. rotunjirea, rotunjitul A SE RUINA Cetatea se ruinează tranz.: Ion ruinează averea Ioanei part. ruinat, -ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI În cuptor, puiul se rumenește singur tranz.: Ioana
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
regularizează tranz.: Supapa regularizează presiunea part. regularizat, -ă nom. regularizarea A SE ROADE Cureaua ventilatorului s-a ros tranz.: De nervi, Ion a ros cureaua part. ros, roasă nom. roaderea, rosul A SE ROTUNJI Duna se rotunjește tranz.: Vântul rotunjește duna part. rotunjit, -ă nom. rotunjirea, rotunjitul A SE RUINA Cetatea se ruinează tranz.: Ion ruinează averea Ioanei part. ruinat, -ă nom. ruinarea, ruinatul A SE RUMENI În cuptor, puiul se rumenește singur tranz.: Ioana rumenește puiul în cuptor part. rumenit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de serviciul de spionaj ungar în perioada 1919-1929, într-un studiu, care a dedus organizarea generală, persoanele recrutate, metodele și mijloacele utilizate etc., iar datele au stat la baza planurilor operative de siguranță militară a Transilvaniei. Totodată, agenția telegrafică ungară „Duna Posta” a fost documentată ca o antenă a serviciului de informații ungar, care a adunat știri din statele vecine și le-a transmis în toată lumea, ca bază a revizionismului și atragerea de noi simpatizanți la obiectivul urmărit. Efectele acestor știri
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
presă din spațiu trebuiau să fie exclusiv „de natură detrimentală” politicii interne și externe a statelor succesorale monarhiei dualiste. În decembrie 1935 Biroul 2 Contrainformații a informat Marele Stat Major despre reorganizarea serviciului de informații maghiar în România, astfel încât agenția „Duna Posta” și-a trimis informatori principali în Cluj, Oradea, Tg. Mureș, Arad și Timișoara, aceștia având, fiecare, o echipă de informatori care îi alimentau cu știri reale sau deformate, acestea urmând a fi «prelucrate» în folosul cauzei ungare. Informatorii principali
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a pus în vedere să obțină „cu toată stăruința” date asupra economiei românești, asupra eventualelor concedieri de minoritari din funcții publice, despre proiectele de infrastructură feroviară și construcția de noi drumuri. Cercetările efectuate pe teren au identificat pe corespondenții agenției „Duna Posta” și o parte din persoanele care lucrau în favoarea acestora, astfel încât aceștia se aflau într-o strictă observație a organelor contrainformative locale, care le urmăreau activitatea și le cenzurau materialele care nu corespundeau realității. Într-un alt material elaborat de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de șo- cietate. 18. Societatea - extragerea, prelucrarea Giurgiu, 158,5 Întreprinderea de de pro- și comercializarea agre- nr. --------- poduri din beton ductie gatelor de rîu; Portului a) 142,8 Giurgiu industri- - realizarea și comercia- nr. 2, b) 15,7 ăla "Dună lizarea de: județul Pref" - traverse de beton, Giurgiu Giurgiu - grinzi de poduri și Ș.A. alte prefabricate de beton; - construcții și con- fecții metalice și de lemn; - execuția lucrărilor de construcții-montaj ci- vile și industriale; - servicii de proiectare, asistență tehnică, labo-
HOTĂRÎRE nr. 93 din 4 februarie 1991 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul activităţilor de construcţii-montaj, industrie şi servicii din tranSporturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107643_a_108972]
-
cerul părăsit de zei / Azi, când Luceafărul se mai aprinde trist, / Zări ard. Iar umerii-ți sunt grei, / Aștepți mereu, pe cruce plânge Crist. // Iar ard acum poveștile în vis, / Neguri se lasă. Cerul s-a închis. // De ieri, cresc dune pe grămezi de oase, / Eretic, vântul s-a pornit din sud / Și arde aripi, stele, cerul ud / Exil târziu în vremuri secetoase. / Răsare-n urmă luna peste toate / Tăceri umbrind, aripi, singurătate” (TudorSebastian Schipor, Oază în deșert, III, 3, 1995
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
negative; cele două state sunt situate într-o zonă în care au loc, adesea, evenimente care le implică pe ambele și au repercusiuni atât pentru unul cât și pentru celălalt stat. Încă din secolele VI-IX, ținuturile situate între Nipru, Duna, Oka și Volga superioară erau populate de slavii de răsărit, care au înființat, în secolul al IX-lea, primul stat rus vechi, având capitala la Kiev, capitala actualului stat ucrainean, purtând denumirea de Kievskaia Rusia. În secolele X-XI, sub domnia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
găsi locul cel mai potrivit pentru o astfel de stațiune. Până la urmă s-a hotărât să pună bazele acestei stațiuni la Agigea. Aici, chiar pe țărmul Mării Negre se găsea o cazarmă militară de dinainte de primul război mondial. În jur erau dune marine de nisip. Țărmul avea faciesuri foarte diferite, interesante din punct de vedere științific. După ce a ales locul de amplasare, prin relațiile sale, a reușit să obțină înființarea Stațiunii. Prin Înaltul Decret Regal 810 din 1 martie 1926, profesorul Ioan
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Mării Negre. Profesorul Borcea a abordat mai multe direcții de cercetare: ichtiofauna Mării Negre, cu deosebire familiile Clupeidae, Mugilidae, Gobiidae și Bleniidae; fauna de Moluște; fauna de Crustacee, în special crustaceele Phylopoda; originea faunei din Marea Neagră; migrația peștilor. Sesizând faptul că pe dunele de nisip din incinta Stațiunii se găseau numeroase plante endemice, rare și foarte rare, a hotărât să delimiteze un teritoriu pentru a-l declara Rezervație de plante de dune marine. Ceea ce este cel mai important este faptul că profesorul Ioan
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Phylopoda; originea faunei din Marea Neagră; migrația peștilor. Sesizând faptul că pe dunele de nisip din incinta Stațiunii se găseau numeroase plante endemice, rare și foarte rare, a hotărât să delimiteze un teritoriu pentru a-l declara Rezervație de plante de dune marine. Ceea ce este cel mai important este faptul că profesorul Ioan Borcea a reușit să facă din Stațiunea Zoologică Maritimă de la Agigea cea mai puternică școală de biologie marină din România. Aici s-au format și au lucrat mari cercetători
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
am fi putut însă realiza nimic dacă nu am fi fost sprijiniți de regretatul director al ICHP Constanța, Mihai Dulică. De la prima întâlnire a înțeles doleanțele noastre, a intuit semnificația Stațiunii pentru învățământul academic și a Rezervației de plante de dune marine, care stătea ca un spin în coasta celor instalați în Stațiune. Directorul Mihai Dulică mi-a dat formularele pentru transfer și mi-a promis că, după ce obținem aprobarea din partea Ministerului Învățământului se va ocupa personal de transferul Stațiunii. Domnul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
biologi, ecologi și geografi în serii succesive. Stațiunea a fost deschisă și pentru universitățile din București, Cluj, Bacău, Suceava, Galați, Chișinău, Tiraspol etc. Prin transferul efectuat nu am preluat decât clădirile și terenul din jur cu tot cu Rezervația de plante de dune marine. Din zestrea Stațiunii, transferată la IRCM, nu am putut relua nimic nici până acum. Nici măcar „donația Lucia Borcea”, adică biblioteca personală a profesorului Ioan Borcea. Repunerea în funcțiune a Stațiunii a solicitat eforturi deosebite și fonduri. Treptat, treptat s
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să facem o expediție de cercetări deoarece nu avem fondurile necesare. Trebuie să facem eforturi mari pentru a dota laboratoarele cu aparatura necesară și să reușim să refacem echipa de cercetare. Ca o realizare deosebită nominalizăm aici salvarea Rezervației de dune marine înainte de a fi prea târziu. În 1990 Rezervația era aproape desființată. În rezervație era un teren de fotbal, iar militarii care ocupau o parte din Stațiune făceau instrucție chiar în Rezervație. Din șantierele vecine pornea un păienjeniș de cărări
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
se orienta către dispensarul de la SERUN. Oierii foloseau Rezervația ca pe un imaș special dăruit lor. Am reușit să preluăm în totalitate protecția și conservarea Rezervației. Am curățat-o de foarte multe plante ruderale, care n-au ce căuta pe dune marine de nisip. În 2005 am preluat în custodie Rezervația și asigurăm nu numai protecția și conservarea speciilor de plante și de animale ci și prezentarea lor, la nivel academic vizitatorilor. În incinta Stațiunii se găsesc niște fortificații de coastă
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]