1,491 matches
-
Apoi, cel care a beneficiat de cult a fost Gheorghiu-Dej. Dar în cazul lui Ceaușescu, cultul a fost bazat inițial pe o simpatie populară certă. Astfel, treptat, proporțiile cultului au devenit grotești. ""Mare timonier" (ca Mao în China), "geniul Carpaților", "Dunărea gândirii", "genial conducător" (ca Stalin), "fiul cel mai iubit al poporului", sau "fiu providențial al României și al lumii" nu sunt decât câteva dintre expresiile cu care îi plăcea să fie flatat - și trebuie spus că cei care s-au
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
oastea țării”, dreptul la vamă și eliminarea monopolului economic otoman, imunități pentru „capuchehaiele” de la Constantinopol, în conformitate cu „dreptul ginților”, stabilirea liniei de demarcație dintre teritoriul otoman și cel românesc pe thalwegul Dunării, retrocedarea raialelor și a cetăților de pe malul stâng al Dunării etc. Pornind de la o aspirație generală, modalitatea concretă de înlăturare a dominației otomane este privită diferențiat. Realizarea ei prin forțe proprii nu mai apărea posibilă, potențialul militar era prea scăzut, iar o ridicare spontană era de la început sortită eșecului în
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a respins însă această inițiativă, arătând că dragarea intră în responsabilitățile Rusiei, conform tratatului de la Viena. Tratatul austro-rus din 13/25 iulie 1840 avea să contribuie la soluționarea acestei probleme, Rusia recunoscând cu această ocazie și libertatea de navigație pe Dunăre a tuturor pavilioanelor, prevederi salutate de Colquhoun și Cunningham. Acest tratat a fost completat de Convenția Strâmtorilor, încheiată la 13 iunie 1841, care avea să inaugureze o epocă de destindere între Londra și St. Petersburg, de care Rusia va profita
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
luna decembrie 1241, în timp ce Batu-khan cu Subotai treceau Dunărea înghețată pentru a ocupa Strigoniul, și înaintau în sus pe Dunăre spre porțile Vienei, Cadan a fost însărcinat să-l caute pe Bela al IV-lea. După ce a trecut și el Dunărea înghețată, ajutând cu trupele sale la încercuirea și jefuirea Strigoniului, Cadan a pornit, în adevăr, în urmărirea regelui. Neizbutind să-l prindă pe fugar, care trecuse pe o corabie în insula Arbe (Naab) din Adriatica, Cadan prăda orașele din Dalmația
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
părea că ambele evenimente nu au nici o legătură cu tătarii și românii de la gurile Dunării. Vom vedea însă, îndată, că situația politică, în care a fost pus împăratul bizantin, va implica și pe Nogai, atrăgându-i pe tătarii de la gurile Dunării ca dușmani ai Bizanțului pentru un timp, fapte pe care le vor resimți românii. Îndată după încheierea tratatului menționat, Izz-ed-din Keikavus și fratele său Rukn-ed-din au fost obligați să se prezinte cu oștile lor la Tebriz, la curtea lui Hulagu-han
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe mongoli din hotarele Imperiului pe căi lăturalnice, oferind lui Nogai în căsătorie pe fiica sa naturală Eufrosina. În schimbul înrudirii cu împăratul Bizanțului, Nogai despresura Constantinopolul, retrase oștile la granițele teritoriului bizantin și cedă și Vicina de pe malul drept al Dunării dobrogene. Mai mult încă, el interveni pentru aplanarea conflictului cu țarul bulgar Constantin Tihul și contribui astfel, indirect, la restaurarea Imperiului Bizantin pe linia Dunării. Tratativele duse au fost încununate de succes, pentru ambele părți. Numai că Mangu-Timur a obținut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
avut și norocul de a o avea dacăl pe minunata Doamnă Halunga, dar știu ce a însemnat și ea pentru atîtea generații de elevi. În ce mă privește, am avut ocazia s-o cunosc în acel voiaj minunat, pe apele Dunării noastre. Minunată și de neuitat întîlnire! Atmosfera era, în general, deosebit de veselă și comandantul Popescu, împreună cu întregul echipaj, făceau totul pentru a o întreține, mai ales că eram cu toții relaxați, nu erau deloc printre noi cîrcotași, cum sunt aproape cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
lor, gesturile lor, vorbele lor nu trădau nici tristețe, nici îngrijorare, nici regrete. Se comportau demn, gazde desăvîrșite, față de noi, cei care le aduceam un ultim omagiu, prin vizita noastră... O mică lume care se sfîrșea în valurile învolburate ale Dunării care numai albastră nu era. Seara, la cină, pe drumul de întoarcere dintr-un loc în care niciodată, nimeni nu mai avea să meargă, atmosfera era cam apăsătoare. Desigur că dragul nostru căpitan prevăzuse această reacție, așa că organizase un joc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
răsplătit cu un portofoliu. și totuși, omul acesta se ridica deasupra comunului și ieșea din linia mediului cu relieful unui om superior. Dar în calitate de ministru de Externe în cabinetul lui Ion Brătianu, n-a avut inspirațiuni fericite în ches tiunea Dunărei. De aceea n-a murit în plină glorie ca om de stat și diplomat, ci acoperit de umbra în care intră oamenii în urma unei înfrângeri după care nu se pot reculege. Fiindcă nu înfrângerile doboară, ci numai neputința de a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
prin numărul lor zdrobitor, prin emigrațiunea lor necontenită, prin tendința lor de a forma în România stat în stat, prin solidaritatea lor cu toți evreii din celelalte părți ale lumii cu care conspiră pentru formarea unui stat ebraic pe malurile Dunărei, amenință de a subplanta națiunea română, în loc de a se asimila cu dânsa, ceea ce constituie pentru noi un pericol de distrugere și ca stat, și ca națiune; Considerând că: în fața acestei tendințe [manifeste] de-a constitui ceva distinct și a invaziunii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
în zilele noastre, mai ales din cauza scumpetei tutulor materialelor, o serbare ca aceea nu s-ar mai putea organiza. La 12 mai trebuia să fie defilarea armatei, însă din cauza ploilor ce cădeau necontenit, a fost amânată pentru 13 mai. cestiunea dunării Serbările încoronării trecând, vine la ordinea zilei cestiunea arzătoare a Dunării. Acum începe să se lămurească pentru care motive s a retras Ion Brătianu de la guvern și de ce a plecat și Vasile Boerescu de la departamentul Externelor. Austria erea singura putere
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aibă dreptul de a reglementa. Pe Stătescu îl combat: Vernescu, Al. Lahovary, Carp și Kogălniceanu. Alexandru Lahovary rostește unul din acele discursuri obicinuite lui, prin care-și fulgera de sus adversarii. — Ce-ați făcut din regalitatea d-voastră? Veți pierde Dunărea precum ați pierdut Basarabia, Arab-Tabia și cestiunea evreie. Și atunci coroana dumneavoastră regală, ciuntită, nu va mai servi decât spre a fi pusă pe portierele trăsurilor și pe nasturii lacheilor. Eugeniu Stătescu răspunde imediat. — Să n-aveți nici o grijă de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
indicat ca acest punct să fie locul unde s-ar putea stabili un pod peste Dunăre la răsăritul Silistrei, pod care ar lega cele două țărmuri române ale fluviului. Comitele Șuvaloff, admițând că un pod ce ar uni amândouă țărmurile Dunării era necesar și baronul de Haymerle adăogând că, după părerea experților, un singur punct în împregiurimi este propice la construcțiunea unui pod, președintele întreabă dacă congresul acceptă: 1. linia fruntariei de nord a Bulgariei; 2. linia Silistrei până la Mangalia 3
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
tristă și îngrozită zi din viața mea. 3 M-am născut, ca și frații și sora mea, în casa părintească de pe strada Brăilei. Se numea așa fiindcă continuarea ei dădea în drumul care ducea la Brăila, celălalt port important de pe Dunărea noastră. Legătura însă între cele două orașe nu se făcea, aproape deloc, pe acest drum de pămînt, pe care-l acopereau mereu apele Siretului cînd se umflau și treceau peste matca lui, înainte de a se vărsa în Dunăre. Bogata și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Mihai sunt întâmpinați de primarul orașului, după care s-au instalat în tribuna regală. La ora 11, din susul Dunării se ivește un vapor cu pavilionul simbolic al Casei de Hohenzollern și se apropie de țărm. Cele două monitoare de pe Dunăre trag noi salve de artilerie. Vaporul simbolic întruchipa nava „Sofia” sub pavilion austriac, cu care Regele Carol I a ajuns la Turnu Severin. Un soldat în uniformă de dorobanț salută vaporul care acostează. Primarul orașului Turnu Severin rostește un discurs
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
trăi aci fără magazin, fără școală, fără biserică, fără frizer, oameni tot timpul cu picioarele goale. Ca să mergem la satul cel mai apropiat Tufești trebuia să trecem două brațe ale Dunării, Vâlciul și Dunărea mare navigabilă zisă și Cremenea, spre deosebire de Dunărea veche ce limita Dobrogea. De la Tufești mergeam la Brăila, singurul punct serios de aprovizionare cu ceea ce se mai putea găsi În acel timp de război greu. Pe Vâlciu și Dunăre, la Brăila, se putea merge doar cu barca. La vale
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
vor răsuna de un singur glas de biruință, glas ce va ieși triumfal din mormântul Marelui de la Putna, răsfrângânduse în mii de ecouri de stâncile Ardealului, iar mândrul Olt va duce spumegând bătrânei Dunăre vestea reînvierii gloriei străbune...” Spumegând bătrânei Dunăre... până la Balcic, am adăuga noi. Cum au reușit să stea la postul conștiinței naționale presa și slujitorii ei, pas cu pas, numai paginile de ziar ne pot fi martore, care pe mine m-au îmbogățit. Celor ce nu le sunt
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Sans-Souci"), amintitor de Frederick cel Mare și Voltaire, oaspetele împăratului. La 3 iunie 1927 cu "Orient-Express" spre Amsterdam; itinerar prin Bratislava ("impresie de curățenie și rânduială"), prin Viena și Linz ("orașele, satele au acel caracter german cunoscut"; "Regensburg în munți Dunărea Mică". Olanda "țară cu sistem vascular dezvoltat; într-un fel de mimetism, și oamenii sunt la fel. Parcă le-ar curge prin sânge apa acelor lacuri. Finețuri gastronomice la restaurantul "Bagatelle" (extrem de scump), proprietatea unui român (Tocilă) "aventurier simpatic, deși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Când am văzut Dunărea, la 13 A., eram împreună cu sublocot. Stoenescu, om în vârstă de 41 de ani, care a suferit mult în această campanie, pe când Săvescu și alți fasonei, făceau curte cucoanelor la Piatra, când a văzut valurile albastrei Dunări, a prins a plânge în hohote... Acuma tovarășii mei de război din cele 44 de zile bulgărești s-au împrăștiat pe la căsuțele lor în satele țării. Oamenii slăbiți de nevoi și-au revăzut ogoarele și gospodăriile; s-au așezat pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
eu cu Condrea Mihai și cu un elev mai mic am fugit și ne-am scăldat în Dunăre și cât pe ce de nu ne-am înecat. Brăila mi s-a părut foarte frumoasă, așezată pe un Dâmb la malul Dunărei. Lacul Sărat o baltă mare și urâtă, frumoase erau straturile de flori de tot felul din jurul lacului. Țin minte că am fost la monument într-un parc foarte frumos. În această excursie am fost întovărășiți de scumpul și dragul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
tăcerea în limba ta e mai plină de frăgezime decât în orice altă limbă, oricât de poliglot și de instruit te-ai crede. Dacă istoria ar lua un alt curs, poate aș pleca (de pe pământ), dar istoria este aici o Dunăre bătrînă care seacă și se umflă după măsură. Nu cred că am suferit prea mult ca să plec în altă parte, nu mă interesează să plec doar pentru nivelul de trai, dar aș pleca pentru clătirea ochiului și a inimii câteva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a Bacăului în fața vecinei de clasament în urma unui meci ca vremea de afară: călduț. FCM BACĂU: Manea - Mihălăchioaie, Carnariu, Vajou (min. 46 Adăscăliței), Dobârceanu - Răduțoiu (min. 38 Tismănaru), Taban, Spiridon, Doboș - Câmpeanu (min. 75 Marchiș), I. Radu. Antrenor: Gheorghe Poenaru. DUNĂREA GIURGIU: Dragne - C. Gheorghe, Ciocârlan, Șanțmare, Odoroabă - M. Stan, Marcu, Ochia (min. 75 Bucă), Cojenel (min. 46 Bănaru) - Șt. Iordache, Tigoianu (min. 57 Ivașcă). Antrenor: Emil Ursu. Arbitru: Dragoș Istrate (București). Asistenți: Valentin Avram (București), Gabriel Stroe (Pitești). Observatori: Mihai
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Toader sin Pavel, deputat sătean din Rădășeni. Alte petreceri, alte baluri, pentru a sărbători marea izbândă în alegeri. Hora Unirei se cânta și se juca în toate răspântele; versurile lui Alecsandri erau pănă și în gura copiilor; jurnalul unionist Steaua Dunărei, redactat de Mihai Kogălniceanu și Vasile Mălinescu, scris într-o limbă cu un foc și cu o putere de argumentare cum nu mai fusese jurnal românesc scris pănă atuncea, era Evanghelia care ne inspira în toate zilele și întreținea căldura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și pricepere în conducerea afacerilor statului, nu puțin curaj și patriotism au trebuit tânărului Principe, ca să aplaneze atâtea asperități, să se strecoare prin atâtea primejdii într-o țară care nu-l cunoștea, pe care nu o cunoștea, situată la gurile Dunărei într-o pozițiune geografică din cele mai gingașe. Dar pentru ca să descriu evoluțiunea făcută de poporul nostru în cursul a 36 de ani de domnie ai Regelui Carol sub care s-a schimbat țara din temelie, mi-ar trebui volume și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
persoană concretă, vizibilă, reală. Ăsta, da! Aveai motive să te ferești de el, să-l ocolești și, mai ales, Doamne ferește -, să nu cumva să te-atingi de el, că nu te-ai mai fi curățat și purificat nici cu o Dunăre de agheasmă! Ptiu! Ăsta, da! Ăsta era cu adevărat mesagerul iadului pe pământ. Nu era admis în sat decât ca un rău necesar, asemenea unui bolnav care admite în cele din urmă ingurgitarea unui medicament amar, grețos și insuportabil, doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]