2,114 matches
-
tocmai blocul pe care-l căutăm noi. Prâslea Prefectului de Ianuarie pândea însă sosirea Profesorului încă din prima zi de după Sfântul Vasile. Nu reușise să-și termine tema primită astă toamnă și acum, îngrijorat, ațintea cu binoclul, din balcon, câmpia dunăreană și bărăganul de unde se putea ivi inamicul. Într-adevăr,pe la mijloc de mai, odată cu primele cireșe, siluetele dușmanilor se conturară pe buza orizontului. Neamțo dracoli, șuieră prâsleanul și pe nesimțite trase cuiul de la o petardă defensivă. Pașaportu și aplecu’ mamii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
uita în primul rând Austria - aprecia profesorul de drept internațional public de la Universitatea din Iași, Nicolae Dașcovici - impunea Rusiei nu numai să restituie Turciei gurile Dunării, acaparate nu demult spre dauna intereselor generale ale navigației, ci și îndepărtarea de la țărmul dunărean, „dintr-o prudență bine îndreptățită, prin obligația de restituire către Moldova a județelor sud-basarabene”. Trasarea pe teren a noului hotar dintre Rusia și Turcia în partea sudică a Basarabiei s-a dovedit plină de obstacole, scoțând în evidență preocuparea Rusiei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a venit cu familia în Oltenița în anul 1968. Până la pensionarea sa, a fost profesor de limba și literatura română la Liceul ”Neagoe Basarab” și Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălcescu” din Oltenița. A condus Cenaclul literar ”Alexandru Sahia” din municipiul nostru dunărean, mai bine de 20 de ani. A decedat în anul 2012, în urma unui accident cerebral, la vârsta de 69 de ani.
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93450]
-
să-mi explic logic fenomenul. Totul pleacă de la personajul fabulos al prunciei mele, bunicul din partea mamei, cunoscut la secția forjă din uzinele „Autobuzul“ și-n perimetrul Piața „Progresul“ (fostă Donescu) de pe Șoseaua Giurgiului - Bellu - Ferentari drept „Nea Costică (Cristea) Vânătorul“. Dunărean epicureu, temperament sangvin, micuț, dar focos, băutor atletic, impetuos cîntăreț de romanțe și tolbă nesecată de basme, ucenic de la 16 ani la „Lemetru“, împătimit de vănătoare și recunoscut reparator de arme de colecție (mai ales de puști belgiene, inclusiv pentru
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cavaleri: Ciurtin Petre, Ismailescu Pe tre și Balmuș Constantin. Colege, mai rețin doar numele, Izotov, Cetvericov, Linte, Measnicov... Orașul avea între altele poștă cu telefon, trei școli, cinematograf, pichet de grăniceri, agenție NFR (Navigația Fluvială Română) și SRD (Societatea Română Dunăreană). Vapoarele NFR circulau ziua iar SRDurile noaptea. Două curse în 24 de ore între Brăila și Vâlcov. Agriscovii erau pescari de mare. De obicei veneau acasă la 2-3 zile. Specialiști în sturioni, pescuiau laolaltă moruni, nisetri, cegă. Peștele prins era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
6574 locuitori), din punct de vedere numeric comunitatea evreiască din Oltenița a rămas în toată perioada existenței sale de cca. un secol, o comunitate mică, nu doar în comparație cu cele din orașele și târgurile Moldovei, dar și față de cele din orașele dunărene vecine cum erau cele din Călărași sau Giurgiu, unde potrivit situației statistice din 1860 existau 77 și respectiv 235 de evrei. Situația era de altfel explicabila având în vedere că ambele orașe erau reședințe de județ, în Ialomița și respectiv
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
fostul ofițer în Armata Regală Română fiind arestat pentru o lungă și chinuitoare perioadă de timp. Vae victis! Sovieticii, pe lângă Basarabia și Bucovina au mai înșfăcat și ținutul Herței, Insula Șerpilor, mai făcându-și de cap și prin ostrovurile brațului dunărean Chilia. Vae victis! Și mai mult decât atât, unitățile românești de după rușinosul 23 august au fost întoarse cu minciuni la Iași, Bălți, și mai apoi pohod na Sibir iar grosul armatei române a fost pus în coloana de marș nu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
că poate chiar fără de voia lor, s-au amestecat în cercetările lor și preocupări de altă natură, dorința de a da rasei din care făceau parte cercetătorii, întinderea cea mai mare. Așa învățații slavi susțin originea slavă a vechilor popoare dunărene, acei germani sprijină pe acea germană și în sfârșit acei francezi în genere pe acea celtică. Noi credem că adevărul stă aiurea, că Geto-Dacii nu erau nici Slavi, nici Germani, nici Celți, ci popoare de rasă tracică, grupă deosebită de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
mai înainte Agatirșii, mierea și ceara către popoarele de peste Dunăre. Importul trebuia să fi stătut din arme, stofe mai scumpe, apoi bronz și obiecte de bronz, întrucât elementele alcătuitoare ale acestui metal, arama și mai ales cositorul sunt străine țărilor dunărene. Mai însemnată poate însă părea împrejurarea că s-au găsit în Dacia multe monezi romane din epoca republicană sau anterioare cuceririi romane. Astfel s-au găsit mai multe sute de denari anteriori lui Iuliu Cesar, dintre anii 217-49 in. de
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
nume de Pontes îi vine de acolo că Traian împăratul ar fi făcut un pod aici peste Dunăre prin arhitectul Apollodorus din Damasc. Că acest castel Zanes vine lângă Turnu-Severinului se vede de pe aceea că Procopius, urmând cu enumerarea cetăților dunărene, arată ca cea întâi după Pontes orașul ad Aquas și după acesta castelul Dortico, care sunt arătate și de tabula Peutingeriană ca urmând îndată după Egeta. Zanes nu poate fi deci decât un alt nume pentru Egeta. Găsim următoarea paralelă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
etc. Intervenția SUA, în favoarea Antantei a fost foarte importantă. România a participat de partea Antantei pentru desăvârșirea statului național unitar România, deoarele unele teritorii se aflau sub stăpânire străină (vezi Unirea Mare, Conferința de Pace de la Paris (Versailles), 1919-1920). Principatele Dunărene - nume dat pe plan internațional Moldovei și Țării Românești între 1774-1859. protestantism - mișcare de contestare, apărută în interiorul Bisericii Catolice (vezi Biserica Catolică), în secolul al XVI-lea, ca urmare a Reformei (vezi Reformă, Contrareforma). Din Biserica Catolică s-au desprins
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
parte din Țara Românească, toate fiind înfrânte cu duritate. Războiul Crimeeii (1853-1856) - s-a desfășurat între Rusia și o alianță formată din: Imperiul Otoman, Anglia și Franța. Conferința de Pace de la Paris din 1856 prevedea înființarea adunărilor ad-hoc în Principatele Dunărene (vezi Principatele Dunărene). Războiul de Independență (1877-1878) - este numele dat războiului ruso-româno-turc deoarece țări supuse Imperiului Otoman își vor recăpăta după secole independența (România, Bulgaria, Serbia). La 9 mai 1877, ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu (vezi Kogălniceanu Mihail) va citi
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Românească, toate fiind înfrânte cu duritate. Războiul Crimeeii (1853-1856) - s-a desfășurat între Rusia și o alianță formată din: Imperiul Otoman, Anglia și Franța. Conferința de Pace de la Paris din 1856 prevedea înființarea adunărilor ad-hoc în Principatele Dunărene (vezi Principatele Dunărene). Războiul de Independență (1877-1878) - este numele dat războiului ruso-româno-turc deoarece țări supuse Imperiului Otoman își vor recăpăta după secole independența (România, Bulgaria, Serbia). La 9 mai 1877, ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu (vezi Kogălniceanu Mihail) va citi în Parlament proclamarea
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
Traiani, Fântânele) ori a unor sinteze istorice etc. Capitolul II Cercetări în necropolele din Sciția Minor Cercetările din siturile arheologice dobrogene au evidențiat existența unor necropole întinse - precum cele din cetățile de pe litoralul pontic (Histria, Tomis, Callatis) ori de pe limesul dunărean de la Beroe (azi Piatra-Frecăței, jud. Constanța). Despre altele avem doar unele informații disparate, rezultate ale unor săpături de salvare ori simple sondaje arheologice. Cea mai bine cunoscută este necropola de la Callatis care, cercetată sistematic, a beneficiat și de o monografie
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
creștini și cei păgâni. Pentru acest sector arheologic, un interes aparte îl prezintă construcțiile funerare de tip hipogeu (cavou, criptă). De tradiție elenistică, identificate în decursul săpăturilor de salvare efectuate în unele localități de pe litoral (Tomis, Callatis) sau de pe limesul dunărean de la Axiopolis (azi Cernavodă, jud. Constanța), dau prilej de reflecție arheologilor și teologilor creștini. În continuare, vom prezenta un repertoriu concis al mormintelor de caracter creștin din necropolele dobrogene și din cele cercetate spontan. 1. Argamum (Jurilovca, jud. Tulcea) Construită
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
locali, atestați și epigrafic, atestați de textele martirologiilor, de unde aflăm despre prezența unui număr destul de mare de adepți ai creștinismului căzuți în timpul persecuțiilor de la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea în unele așezări din provincia dunăreană. Textelor din martirologii li se adaugă și unele epigrafe grecești descoperite la Axiopolis, Tomis și Niculițel (jud. Tulcea), care nu fac altceva decât să confirme anumite date din actele martirice. Al doilea monument, situat mai spre sud (atașat bazilicii cimiteriale
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
6.000 m2 la adâncimea de 2-3,5 m, iar în unele locuri au efectuat sondaje de control la 7 m. Numărul scheletelor descoperite se ridica atunci la 786. Primele săpături sistematice au fost efectuate în această stațiune de pe limesul dunărean între 1958-1971, perioadă în care s-au săpat în total 1.139 de morminte - dintre care 228 datând din secolele II-VII (majoritatea de inhumație și 5 de incinerație), celelalte din secolele IX-XII. Descoperirea unei bazilici creștine, cu criptă, în acest
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
aceluiași text al martirologiilor a fost că mulți dintre martirii amintiți în metropola provinciei - Tomis - n-au suferit martirajul în acest oraș, datorită coincidenței frapante între diferitele sărbători celebrate în cetatea tomitană și cele din unele așezări provinciale de pe limesul dunărean. Descoperirea unui fragment epigrafic în limba greacă, menționând prezența unui martir și episcop, probabil din timpul persecuției lui Licinius din 320-323, al cărui nume a rămas necunoscut. Începând din secolul IV, episcopii de Tomis se evidențiază ca apărători îndârjiți ai
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de la Dunărea de Jos Classis Flavia Moesica iar mai apoi sediul unor detașamente din Legio V Macedonica și Legio I Italica, și un punct final, de intersecție, al drumului militar și comercial ce tăia centrul Dobrogei, dinspre Marcianopolis și limesul dunărean. Cetatea romană timpurie de secol III a fost ridicată la rangul de municipium în vremea Severilor (192-235). Din această epocă au rămas o serie de edificii importante situate pe malul Dunării: therme, locuințe, fragmente din zidul de incintă și necropola
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
șapte turnuri de apărare semicirculare, poarta de acces spre instalația portuară, thermele, bazilica, turnul mare, turnul A, turnul de colț de pe latura de sud a cetății. Cetatea târzie, din secolele IV-VII p.Chr., a funcționat inițial ca sediu al flotei dunărene, Classis Ripae Scythicae, și sediu al Legio I Iovia Scythica din secolul IV. Săpăturile arheologice efectuate între anii 1955-1956, în vederea păstrării fortificației romane, au dus la identificarea unei părți a zidurilor și a construcțiilor laturii de nord-est a cetății, distruse
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
pentru a submina religia creștină, prigonindu-i pe membrii acesteia, potrivit Sinaxarului din Constantinopol, care menționează martiriul creștinilor Marcianus și Nicandros la Aegyssus (310). Inscripției sus-amintite i se adaugă lipsa unor cercetări arheologice sistematice atât în centrele antice de pe limesul dunărean, unde se face simțită absența descoperirilor de monumente ori de edificii creștine (bazilici), cât și prin descoperiri de caracter pur indicativ (un singur capitel din marmură, decorat cu o cruce), descoperiri ce semnalează prezența unui edificiu creștin, precum cel identificat
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dintre primele așezări din Dobrogea populate de trupe romane în timpul lui Vespasian (69-79). Din epoca lui Traian (98-117), cetatea a devenit sediul legiunii V Macedonica până în 167 p.Chr., apoi al legiuni II Herculia fiind concomitent și stație a flotei dunărene. În secolul V p.Chr. se afla pe lista celor 14 sedii episcopale din Dobrogea. Sunt vizibile și astăzi două fortificații din epoca romană târzie (aflate pe înălțimi apropiate), care nu au funcționat în aceeași perioadă, și o întinsă așezare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
x 2,20 m) și se află sub altarul bazilicii (secolul VI). 2.3. Morminte hipogee Construcțiile funerare de tip hipogeu (cavoul) sunt de tradiție elenistică; au fost descoperite ca urmare a săpăturilor de salvare în unele localități de pe limesul dunărean (Axiopolis) sau de pe litoralul pontic (Callatis, Tomis). Cavoul funerar, descoperit la Axiopolis, este un mormânt de familie (5 schelete) (vezi infra), ce ne oferă multe indicii creștine începând de la cele ambientale, precum orientarea construcției, prezența crucilor bizantine sau simple, a
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ocolit-am prin liniști după mersul albastru al lunii. Lângă fântânile darului harului pâlpâie boalele, țipă lăstunii. Plin este satul de-aromele zeului ca un cuib de mirosul sălbăticiunii. Legi răsturnând și vădite tipare minunea țâșnește ca macu-n secară. Cocoși dunăreni își vestesc de pe garduri dumineca lungă și fără de seară. [1938] * BELȘUG - Negrule, cireșule, gândul rău te-mprejmuie. Jinduiesc la taine coapte guri sosite-n miez de noapte. Om și păsări, duhuri, fluturi, nu așteaptă să te scuturi. Prea ești plin de
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
care le-a ivit și considerăm că cititorul poate zăbovi pe paginile cărții, într-un moment de liniște și meditație. Laura Văceanu, 22 noiembrie 2010. POEZIA FEREASTRĂ SPRE LUME Unul dintre poemele fascinante ale Taniei Nicolescu, poetă trăitoare în Tulcea dunăreană și-n întreg arealul literar românesc este: Copil în iarbă - tot universul este o buburuză În vorbe puține răspunde la întrebările eterne: Cine? Unde? Ce face? Copilul, copilul universal, brâncușian, adică statuia curiozității și a inocenței de oricând. Unde? În
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]