5,351 matches
-
în zilele noastre, după ce la începutul veacului XX, când s-a discutat mult despre „metoda reprezentativă” în cunoaștera vieții sociale, se părea că forma pe care o va îmbrăca această procedură va fi tocmai aceea pe care azi o numim eșantionare pe cote. După cunoștința noastră, în Franța, institutele de sondare a opiniei practică - și asta cu rezultate foarte bune, chiar în predicțiile electorale - aproape exclusiv eșantionarea pe cote. Specialiștii francezi motivează persistența acestei practici prin calitatea deosebită a informațiilor despre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o va îmbrăca această procedură va fi tocmai aceea pe care azi o numim eșantionare pe cote. După cunoștința noastră, în Franța, institutele de sondare a opiniei practică - și asta cu rezultate foarte bune, chiar în predicțiile electorale - aproape exclusiv eșantionarea pe cote. Specialiștii francezi motivează persistența acestei practici prin calitatea deosebită a informațiilor despre structurile populației țării lor, ceea ce le permite întocmirea unor cote foarte judicioase. La noi în țară s-a impus, se pare, practica americană, cel puțin în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
beneficiari externi, pentru care firmele românești de sondaj au lucrat mult în ultima vreme. Procedura cotelor funcționează deosebit de eficient și în ancheta telefonică, tot mai des folosită azi, așa cum am mai spus, dat fiind faptul că aici se îmbină avantajele eșantionării aleatorii (într-o primă fază se aleg la întâmplare numerele de telefon) cu ale celei pe cote, căci se rețin în eșantion numai respondenții care îi asigură o structură identică cu cea a populației, după variabilele alese, eliminându-se distorsiunea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
reprezentative pentru populație după metoda cotelor n-au suferit o modificare fundamentală” (p. 69). Noi credem, totuși, că lucrurile s-au modificat profund, în sensul apropierii a două metode, inițial despărțite prin statutul lor față de posibilitatea aplicării legilor teoriei probabilității: eșantionarea pe cote (neprobabilistică) și eșantionarea prin stratificare (probabilistică). 3.6. Eșantioane fixe (panel)tc "3.6. Eșantioane fixe (panel)" E vorba aici nu de o procedură specială de alegere a unui eșantion, ci de o modalitate deosebită de „exploatare” a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cotelor n-au suferit o modificare fundamentală” (p. 69). Noi credem, totuși, că lucrurile s-au modificat profund, în sensul apropierii a două metode, inițial despărțite prin statutul lor față de posibilitatea aplicării legilor teoriei probabilității: eșantionarea pe cote (neprobabilistică) și eșantionarea prin stratificare (probabilistică). 3.6. Eșantioane fixe (panel)tc "3.6. Eșantioane fixe (panel)" E vorba aici nu de o procedură specială de alegere a unui eșantion, ci de o modalitate deosebită de „exploatare” a unui eșantion odată ales, indiferent
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
descinderi operatorii știu exact unde vor merge, știu când sunt de găsit persoanele respective, sunt primiți în casă fără probleme și în general munca le va fi ușurată. Așa se face că, dacă domiciliul operatorilor este în apropierea punctelor de eșantionare (zona teritorială de unde se alege un subeșantion de persoane aflate în proximitate spațială), atunci culegerea datelor se va realiza într-un timp extrem de scurt (în 2-3 zile sau chiar într-o aceeași zi când interesele cercetării o cer: de exemplu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
creștere a timpului mediu petrecut în fața televizorului. Dacă lucrurile se întâmplă așa, o asemenea tendință va fi adevărată (corectă) pentru indivizii din eșantion, dar ea este inexistentă la nivel de populație. 4. Aspecte practice ale eșantionăriitc "4. Aspecte practice ale eșantionării" Visul oricărui sociolog care proiectează o anchetă este să o poată realiza pe un eșantion reprezentativ la nivel național. De multe ori cercetătorul dispune de mijloace materiale pentru desfășurarea în bune condiții a tuturor operațiilor reclamate de o bună anchetă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
să o poată realiza pe un eșantion reprezentativ la nivel național. De multe ori cercetătorul dispune de mijloace materiale pentru desfășurarea în bune condiții a tuturor operațiilor reclamate de o bună anchetă, dar nu are la îndemână un cadru de eșantionare demn de încredere pentru a putea alege un eșantion după toate regulile probabilistice. Așa se face că, în practica sondajelor, sunt foarte rare cazurile când se poate spune fără teama de a greși că eșantionul este aleator și deci când
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
teritorial, populația de cercetat fiind cea cu domiciliul într-o localitate sau județ sau o altă zonă geografică, ale cărei granițe trebuie riguros precizate. În funcție de astfel de situații, se folosesc diferite proceduri pentru a suplini lipsa unui cadru exact de eșantionare sau pentru a ușura identificarea persoanelor de anchetat. În cele ce urmează, vom indica unele aspecte tehnice utilizabile în alegerea diverselor categorii de eșantioane și, în final, vom încerca să le îmbinăm pentru a imagina cum s-ar putea obține
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unui indicator pentru o caracteristică strâns corelată - nu neapărat identică - cu cea după care s-a construit lista. Dar, cum bine se înțelege, asemenea situații sunt aproape excluse în realitate și deci procedura poate fi folosită identificând-o cu o eșantionare simplă aleatorie, în care fiecare individ are probabilitatea 1/k=n/N de a fi ales în eșantion. A doua observație ce trebuie făcută se referă la faptul că pentru aplicarea procedurii nu e nevoie neapărat de o listă. Să
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de elevi din fiecare clasă, se poate aplica pasul pe acestă listă virtuală, urmând a se identifica apoi, din cataloage, elevii aleși: elevul al 7-lea din clasa a IX-a A de la liceul cutare etc. Sau, dacă unitatea de eșantionare este gospodăria, atunci, cel puțin pentru mediul rural, se pot alege cu metoda pasului chiar pe teren casele în care trebuie să intrăm pentru cercetare. Acestea sunt două exemple din care rezultă avantajul de bază al procedurii și care explică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
liste unice cu indivizii populației când aceștia, identificabili fiind, se află în diferite ipostaze ce pot fi asimilate cu o listă imaginară. 4.2. Metoda areolară sau pe zonetc "4.2. Metoda areolară sau pe zone" Lipsa unui cadru de eșantionare poate fi suplinită cu ajutorul unor proceduri de delimitare de areale sau zone pe suprafața geografică ocupată de populația de cercetat. Această suprafață se împarte într-o mulțime de zone mai mici, care devin ele însele obiecte de selecție aleatorie, simplă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
INS privind recensământul din anul 2002, redăm calculele ce trebuie făcute pentru a se ajunge la un eșantion efectiv de 1.200 de persoane, presupunând că avem la dispoziție 80 de operatori (respectiv, că lucrăm cu 80 de „puncte de eșantionare”), revenindu-i deci, în medie, 15 chestionare unui operator, sarcină ce poate fi realizată, fără probleme, în câteva zile. În tabelul 5.1 am evidențiat distribuția celor 266 de orașe pe cele trei tipuri și pe zone, iar în tabelul
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
puțin altele, astfel încât totalul pe linii și coloane să rămână neschimbat). Tabelul 5.4. Distribuția teoretică a unui eșantion de 1.200 de persoane (cifre rotunjite) Tabelul 5.5. Distribuția eșantionului de realizat pe teren (prima cifră - numărul punctelor de eșantionare; a doua - efectivul de indivizi) Tot în tabelul 5.5 este evidențiat și numărul punctelor de eșantionare, mai exact, numărul comunelor sau al orașelor (de o anumită mărime), din care se va selecta efectivul de indivizi marcat în aceeași căsuță
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
unui eșantion de 1.200 de persoane (cifre rotunjite) Tabelul 5.5. Distribuția eșantionului de realizat pe teren (prima cifră - numărul punctelor de eșantionare; a doua - efectivul de indivizi) Tot în tabelul 5.5 este evidențiat și numărul punctelor de eșantionare, mai exact, numărul comunelor sau al orașelor (de o anumită mărime), din care se va selecta efectivul de indivizi marcat în aceeași căsuță. Pentru orașul București, dată fiind dimensiunea sa, s-au stabilit 7 puncte de eșantionare. Mergând mai departe
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
numărul punctelor de eșantionare, mai exact, numărul comunelor sau al orașelor (de o anumită mărime), din care se va selecta efectivul de indivizi marcat în aceeași căsuță. Pentru orașul București, dată fiind dimensiunea sa, s-au stabilit 7 puncte de eșantionare. Mergând mai departe, se vede că va trebui să ieșim din procedura de stratificare, urmată aproape riguros până aici, căci altfel ar fi nevoie să extragem, printr-o procedură simplă aleatorie, 152 de indivizi din ruralul Munteniei, 72 din cel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din procedura de stratificare, urmată aproape riguros până aici, căci altfel ar fi nevoie să extragem, printr-o procedură simplă aleatorie, 152 de indivizi din ruralul Munteniei, 72 din cel al Olteniei etc. Ieșirea se face trecând la procedura de eșantionare multistadială, în sensul că vom alege, mai întâi, atâtea comune sau orașe câte sunt indicate de prima cifră din căsuțele tabelului 5.5. Astfel, din mulțimea comunelor județelor din Muntenia se vor alege - printr-o procedură aleatorie - 10, între care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dacă operatorul a chestionat persoana de la adresa la care spune că a fost, nu și felul cum a ajuns la adresa respectivă. Capitolul VItc " Capitolul VI" POPULAȚIE ȘI EȘANTION (II) Aspectele matematice ale eșantionăriiTC "POPULAȚIE ȘI EȘANTION (II) Aspectele matematice ale eșantionării" Pentru o mai bună înțelegere a problemelor cercetărilor selective și pentru a se putea utiliza corect rezultatele acestora, e necesar să prezentăm, în acest capitol - fără a intra propriu-zis în chestiuni matematice, mai exact, de demonstrații matematice - fundamentele probabilistice ale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
diferită de . Diferența (-), luată cu semn sau în modul, va reprezenta eroarea pe care noi o comitem atunci când, în loc să cercetăm toți cei N indivizi, prelevăm datele numai de la o subpopulație oarecare de n indivizi. Este puțin probabil ca eroarea de eșantionare într-o cercetare efectivă să fie nulă, și de aceea cercetătorul trebuie s-o poată evalua, adică să știe cât de „bun” este eșantionul de volum dat și ales cu o procedură oarecare, deci să calculeze reprezentativitatea acestuia. Firește, va
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de mare - cel puțin de ordinul zecilor de mii - numărul eșantioanelor diferite, deși finit, va fi atât de ridicat încât practic poate fi considerat că tinde la infinit. Rezultatul operațiilor imaginate aici va fi o serie de valori (medii de eșantionare) ce pot fi scrise astfel: 1, 2, ... , k, ... Acestea, la rândul lor, formează o caracteristică de tip cantitativ, similară lui x, pe care s-o notăm cu . Exprimându-ne într-un limbaj mai puțin riguros, vom enunța patru propoziții, ce-
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
patru propoziții, ce-și capătă rigoarea și demonstrația în teoria matematică a probabilităților. A. Media caracteristicii coincide cu media caracteristicii x: () = Altfel spus, făcând media mediilor tuturor eșantioanelor, cădem exact peste media caracteristicii în populație. B. În cazul în care eșantionarea este simplă aleatorie, cu reintroducerea elementului extras (deci cu probabilitate constantă înaintea fiecărui element extras), atunci abaterea standard a variabilei este de ori mai mică decât abaterea standard a variabilei x. Dacă notăm abaterea standard a lui cu e, mărime
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fiecărui element extras), atunci abaterea standard a variabilei este de ori mai mică decât abaterea standard a variabilei x. Dacă notăm abaterea standard a lui cu e, mărime ce poartă numele de eroare standard, atunci putem scrie (pentru tehnica de eșantionare menționată): (1) C. Distribuția valorilor variabilei urmează o curbă normală. Curba normală saucurba lui Gauss (curba în formă de clopot) este forma grafică a funcției de densitate a unei variabile aleatorii, definită de o formulă matematică pe care n-o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
orice manual de statistică și ele pot folosi la rezolvarea mai multor probleme practice. Pe noi nu ne interesează aici decât câteva valori ce asigură o probabilitate ridicată. Într-adevăr, reamintindu-ne că distribuția noastră normală este media valorilor de eșantionare și că abaterea ei standard este eroarea standard, devine limpede că vom urmări să determinăm un interval pe care se găsește media unui eșantion oarecare, cu o probabilitate suficient de mare ca să putem conta pe o eroare efectivă mai mică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
șanse ca partidul nostru să aibă, în întreaga populație, un procent de susținători cuprins între 18% și 22% (q-2e, q+2e). 3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionaretc "3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionare" În cazul eșantionării simple aleatorii nerepetate (fără reintroducerea în urnă a individului extras), formula devine: (4) unde, reamintim, cu N am notat volumul populației. Dat fiind că această mărime întrece mult efectivul eșantionului, n, radicalul raportului este un factor ce
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nostru să aibă, în întreaga populație, un procent de susținători cuprins între 18% și 22% (q-2e, q+2e). 3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionaretc "3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionare" În cazul eșantionării simple aleatorii nerepetate (fără reintroducerea în urnă a individului extras), formula devine: (4) unde, reamintim, cu N am notat volumul populației. Dat fiind că această mărime întrece mult efectivul eșantionului, n, radicalul raportului este un factor ce corectează de o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]