836 matches
-
linie de cale ferată de călători (folosită) de trecere între Ucraina și România și, de asemenea, are o importanță și în traficul de marfuri între cele două țări. Schimbarea boghiurilor la vagoane ca urmare a trecerii de la ecartament normal la ecartament lat (operațiune denumită recartare) are loc pe partea ucraineană a căii ferate, în Vadul Siret. Pe acest traseu circulă numai trenul transfrontalier de călători Moscova-Sofia, care circulă prin Kiev. În plus, există treburi regionale care circulă între Cernăuți și Vadul
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
circulă numai trenul transfrontalier de călători Moscova-Sofia, care circulă prin Kiev. În plus, există treburi regionale care circulă între Cernăuți și Vadul Siret, precum și între Dornești și Suceava. Între Vadul Siret și Dornești, calea ferata are liniile încălecate (cu dublu ecartament: 1.435 mm și 1520 mm).
Calea ferată Cernăuți–Suceava () [Corola-website/Science/318808_a_320137]
-
gară în principal pentru trenurile de marfă, aici funcționând o stație de triaj cu 24 linii de grupa B. În clădirea gării se află un birou de Poliție Transporturi Feroviare. În 2015 s-a finalizat o cale ferată cu dublu ecartament între gara Socola și Ungheni, astfel că această gară a devenit punctul terminus al unei curse rapide de călători între Iași și Chișinău, deservită de garnituri cu ecartament larg, fără schimbarea ecartamentului la Ungheni.
Gara Socola () [Corola-website/Science/316271_a_317600]
-
Transporturi Feroviare. În 2015 s-a finalizat o cale ferată cu dublu ecartament între gara Socola și Ungheni, astfel că această gară a devenit punctul terminus al unei curse rapide de călători între Iași și Chișinău, deservită de garnituri cu ecartament larg, fără schimbarea ecartamentului la Ungheni.
Gara Socola () [Corola-website/Science/316271_a_317600]
-
s-a finalizat o cale ferată cu dublu ecartament între gara Socola și Ungheni, astfel că această gară a devenit punctul terminus al unei curse rapide de călători între Iași și Chișinău, deservită de garnituri cu ecartament larg, fără schimbarea ecartamentului la Ungheni.
Gara Socola () [Corola-website/Science/316271_a_317600]
-
linii aeriene au fost închise imediat, iar altele au fost închise mai târziu. Integrarea a fost lentă, dar câteva stații de tranzit au fost construite între IND și BMT, operate de un departament numit "B Division". Deoarece tunelele IRT aveau ecartament îngust, stațiile erau prea mici pentru a suporta vagoanele folosite de "B Division" și tunelurile aveau curbe prea strânse pentru vagoanele "B Division", IRT a rămas un departament separat, numit "A Division". "Autoritatea de Transport a Orașului New York" ("New York City
Metroul din New York () [Corola-website/Science/320669_a_321998]
-
construite din piatră. Gâtul furnalului nu era legat până acum cu cale ferată de rostogolurile de minereu și de silozurile pentru mangal; mulțumită lui László și Barton în 1841, s-a construit prima cale ferată cu șine de fontă cu ecartamentul de 1060mm la o lungime de 240,40m la un cost de 448 Forinți și 42 Creițari. Calea ferată pornea de la gâtul furnalului, traversând podul de încărcare ramificându-se la rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
zi de către Căile Ferate de stat cezaro-crăiești ale Austriei (kkStB). La 15 noiembrie 1909, Bukowinaer Lokalbahnen a pus în funcțiune "Calea ferata industrială Berhomet pe Siret-Mejabrode-Lăpușna", o ramificație de la calea ferata locală cu o lungime de 14,621 km și ecartament normal; anterior, din 1886 există o cale ferată industrială cu lungimea de 9,2 km și ecartament normal la Mejabrode, care era folosită vară și pentru transportul de persoane. Traseul s-a extins în anul 1909 cu 5,9 km
Calea ferată Adâncata–Berhomet pe Siret () [Corola-website/Science/321827_a_323156]
-
pus în funcțiune "Calea ferata industrială Berhomet pe Siret-Mejabrode-Lăpușna", o ramificație de la calea ferata locală cu o lungime de 14,621 km și ecartament normal; anterior, din 1886 există o cale ferată industrială cu lungimea de 9,2 km și ecartament normal la Mejabrode, care era folosită vară și pentru transportul de persoane. Traseul s-a extins în anul 1909 cu 5,9 km până în satul Lăpușna. Cu toate acestea, transportul de persoane a fost întrerupt în anul 1913 din cauza lipsei
Calea ferată Adâncata–Berhomet pe Siret () [Corola-website/Science/321827_a_323156]
-
române, această cale ferată a fost exploatată de către autoritățile românești din vara anului 1941 și până în 1944. După încheierea celui de-al doilea război mondial, nordul Bucovinei a fost reocupat de către Uniunea Sovietică, iar a fost echipată cu sine cu ecartament lat (1520 mm), menținându-se cu linie simplă. Între anii 1951-1953, la sud de capătul traseului din Berhomet pe Siret, a fost construită o mare rețea de cale ferată cu ecartament îngust (Calea ferata forestiera Berhomet, cu o lungime de
Calea ferată Adâncata–Berhomet pe Siret () [Corola-website/Science/321827_a_323156]
-
Uniunea Sovietică, iar a fost echipată cu sine cu ecartament lat (1520 mm), menținându-se cu linie simplă. Între anii 1951-1953, la sud de capătul traseului din Berhomet pe Siret, a fost construită o mare rețea de cale ferată cu ecartament îngust (Calea ferata forestiera Berhomet, cu o lungime de 61 km în anul 1960) pentru transportul buștenilor la nou-înființata Fabrică de cherestea de la Berhomet pe Siret; aceasta a fost abandonată în 1965, iar sinele au fost complet scoase până în 1970
Calea ferată Adâncata–Berhomet pe Siret () [Corola-website/Science/321827_a_323156]
-
coloniștilor albi. Aceștia au sosit aici și au deschis în regiune, mine numeroase. Localitatea din centrul regiunii miniere a luat ființă în anul 1880. Deja în noiembrie 1881, a fost construită între Crested Butte și Gunnison, o cale ferată cu ecartament îngust, pe care se transporta mai ales minereu și cărbuni. Localitatea este dată uitării pe timpul când scade pe piață, prețul argintului.
Crested Butte, Colorado () [Corola-website/Science/321878_a_323207]
-
3 linii, cu 19 tramvaie trase de câte un cal. În 1914, se trece la tracțiunea cu locomotive cu abur și ulterior cu benzină. În 1928 se face trecerea din nou la autobuze, până în 1943 când se instalează șină de ecartament 1435 mm pentru tramvai care circula între Gară și Piața Avram Iancu. În 1906, se deschide o linie suburbană din Arad spre localitățile Șiria și Pâncota în Podgoriile Aradului și Radna (Lipova) pe Valea Mureșului. Această linie cu ecartament metric
Tramvaiul din Arad () [Corola-website/Science/325342_a_326671]
-
de ecartament 1435 mm pentru tramvai care circula între Gară și Piața Avram Iancu. În 1906, se deschide o linie suburbană din Arad spre localitățile Șiria și Pâncota în Podgoriile Aradului și Radna (Lipova) pe Valea Mureșului. Această linie cu ecartament metric, avea asigurată tracțiunea cu automotoare pe benzină fabricate la uzina arădeană Weitzer. În 1913 această linie avea să fie electrificată, devenind prima cale ferată electrificată din estul Europei și a 8-a din lume. Deși nu era considerată linie
Tramvaiul din Arad () [Corola-website/Science/325342_a_326671]
-
Deși nu era considerată linie de tramvai, până la momentul introducerii tramvaielor urbane pentru continuarea serviciului de transport călători în 1982, acest segment de cale ferată a constituit un caz aparte în istoria căilor ferate electrificate din România, datorat în principal ecartamentului de 1000mm. Odată cu finalul celui de al Doilea Război Mondial, autoritățile orașului decid reactivarea serviciului de tramvaie ca unul modern electrificat, care să funcționeze în paralel cu cel de autobuze care exista din 1907, astfel din 29 noiembrie 1946 în
Tramvaiul din Arad () [Corola-website/Science/325342_a_326671]
-
proiectul a fost abandonat datorită presiunii francezilor care erau interesați de construirea unui canal. În 1848 Muhammad Ali a murit, si in 1851, succesorul său Abbas I a contractat pe Robert Stephenson pentru a construi prima cale ferată egipteană cu ecartament standard. Prima secțiune, între Alexandria pe coasta mediteraneană și Kafr el-Zayyat pe ramura Rosetta a Nilului, a fost deschisă în 1854. Această a fost prima cale ferată din Africa și Orientul Mijlociu precum și din Imperiul Otoman. În același an Abbas I
TranSportul feroviar în Egipt () [Corola-website/Science/325362_a_326691]
-
acordă unui grup de oameni de afaceri din Arad și Budapesta concesiunea cu numărul 63611/24 septembrie 1905 și dreptul de a înființa o societate care să construiască și să exploateze timp de 90 de ani o cale ferată cu ecartament metric de interes local între Arad și podgoriile Aradului. Astfel la 4 octombrie 1905, ia ființă la Arad, "Societatea pe acțiuni a căii ferate motrice de interes local Arad-Podgoria" (), unde principali acționari erau arădeanul Antoniu Petreffi și doctorul A. Steiner
Calea ferată îngustă Arad-Podgoria () [Corola-website/Science/325368_a_326697]
-
au început imediat, licitația de atribuire a contractului de construire a liniei este câștigată de firma Henning & Hartwick din Berlin. Construcția începe la 11 decembrie 1905, astfel că la 10 noiembrie 1906 are loc prima probă cu o garnitură de ecartament metric, care funcționa pe bază de benzină, cu o zi înainte de sosirea unei comisii de inspecție tehnică a lucrărilor desfășurate la cale. Darea în exploatare a liniei a avut loc la 30 noiembrie 1906 pe trei secțiuni de cale în
Calea ferată îngustă Arad-Podgoria () [Corola-website/Science/325368_a_326697]
-
Calea Ferată Forestieră Vișeu (cunoscută și sub numele de Mocănița de pe Valea Vaserului) este o cale ferată cu ecartament îngust din județul Maramureș, care merge din Vișeu de Sus, pe Valea Vaserului, până în Carpați, la stația Coman, aproape de granița cu Ucraina. Calea ferată este exploatată atât forestier, cât și turistic, fiind clasată ca monument istoric, cu . Exploatarea lemnului de pe
CFF Vișeu () [Corola-website/Science/325379_a_326708]
-
care foloseau plute pentru transportul lemnului tăiat la gaterele din Vișeu. Construcția căii ferate forestiere a început în 1932, într-o perioadă în care acest tip de căi ferate era foarte la modă în Europa, în special în zona Carpatică. Ecartamentul îngust era necesar pentru a permite căii ferate să urmeze traseul sinuos al râului. La urcare, locomotiva împingea vagoanele goale pentru lemn, iar la coborâre, greutatea lemnului, coroborată cu gravitația, permitea trenului să coboare până în Vișeu de Sus. Pe circulă
CFF Vișeu () [Corola-website/Science/325379_a_326708]
-
era o cale ferată de interes local cu ecartament îngust care a fost și prima cale ferată minieră de pe teritoriul Transilvaniei. Această cale ferată a fost construită în special pentru ușurarea transportului minereului de fier exploatat de la minele din Ghelari spre Furnalul de la Govăjdia, respectiv la Uzinele de Fier
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
de 600m care duce în valea Retișoarei care în anul 1866 a fost finalizat cu un cost total de 111768 Koroane și 50 Filleri, în același timp s-a construit și o cale ferată cu o lungime de 790m, cu ecartament de 633mm, special pentru trenuri cu tracțiune animală, la capătul liniei un rostogol de 160m, cu ajutorul căruia minereul transportat prin tunel să se coboare în valea Retișoarei care se afla la o diferență de nivel între 90-100m față de ieșirea tunelului
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
furnal. Diferența de nivel dintre orizontul Lucaci din mina centrală de la Ghelari și gâtul furnalului era de 260m, ca să compenseze s-a construit o cale ferată lungă de 5120m, împărțită pe trei secțiuni de rostogolurile de la Retișoara și Nădrab, cu ecartamentul de 633 care a costat 20000 Koroane. Ulterior s-au mai construit și două concasoare cu fălci acționate hidraulic (cu ajutorul apei). Ultima secțiune de linie a fost terminată în Iulie 1871 și predat circulației. După punerea în exploatare a căilor
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
iar calea ferată cu tracțiune animală ce lega tunelul de galeria de coastă „Kerpely” la rândul ei s-a convertit în cale ferată electrificată. Astfel minereul de fier ajuns la galeria de coastă „Kerpely” ajunge pe o cale ferată cu ecartament de 633mm, o declivitate de 0,4% care trece prin tunelul „Lukács László” ajungând la planul înclinat din valea Retișoarei, care la rândul ei i-a fost mărit capacitatea de transport pentru a coborî și ridica 4 vagoneți per platformă
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]
-
a fost legată cu ajutorul unui pod metalic și de depozitul pentru mangal unde se împingeau și se goleau vagoneții sosiți cu mangal. Pentru transportul minereului pe cale ferată normală s-a construit și o stație pentru transferul minereului din vagoneții pe ecartament îngust în vagoane pe ecartament normal. Această cale ferată minieră cu specific exclusiv montan, cu înclinație mare, dotat cu trei tunele (cel mai lung de 747m), cu numeroase lucrări de artă, și cu poduri frumoase și spectaculoase, a schimbat semnificativ
Calea Ferată Minieră Ardeleană () [Corola-website/Science/324917_a_326246]