980 matches
-
* Ion Pop Cifra 45, care numără anii grupării și revistei „Echinox”, adună astăzi un număr de oameni, foarte tineri cândva sau tineri acum, ca să-și aducă aminte că au fost și că mai sunt încă. În fond, numeroasele promoții echinoxiste au fost ale unor lucrători într-un tot mai larg atelier
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
de exigențe, ale calității gândului și expresiei, care au făcut din publicația Universității clujene un reper în presa culturală a epocii. Pentru anii în care s-au afirmat primele promoții echinoxiste, adică între 1968 și 1983, când tripleta din fruntea „Echinox”- ului, adică Marian Papahagi, Ion Vartic și Ion Pop, a fost „eliberată din funcție” (1983 era anul în care era desființat și Cenaclul de Luni bucureștean), pot depune directă mărturie: linia majoră a acelei direcții a fost exigența valorică, pe
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
atitudini nonconformiste, critice față de mediul universitar - de unde și micile-mari ponoase de care au avut parte. În fine, în ultima vreme, când ștafeta a fost predată unei și mai tinere generații, universitarul și poetul Rareș Moldovan, legat și biologic de familia „Echinox”- ului, s-a străduit și se străduiește să mențină nivelul înalt al scrisului echinoxist cu o echipă înnoită și înfruntând, poate mai mult ca niciodată, mari dificultăți prozaic-financiare... Dincolo de diferențele de accent, ca să zic așa, „stilistic” ale fiecărei echipe redacționale
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
trilingvismului revistei noastre, tipărită, cum se știe, în cele trei limbi ale Transilvaniei - română, maghiară și germană. Lozinca adesea pur retorică a ideologiei de partid, chemând la înfrățirea dintre „români, maghiari, germani și alte naționalități”, a ajuns să primească la „Echinox” substanță concretă, anunțând o formă de multiculturalitate fertilă, un spirit de cooperare și de comunicare ce s-a dovedit a fi benefic și rodnic în timp. Multe dintre prejudecățile și reticențele moștenite de un trecut istoric frământat au putut fi
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
buna cunoaștere și înțelegere a „celuilalt” au fost făcuți prin traduceri și glose critice reciproce, s-au născut și consolidat nu puține prietenii frumoase și durabile. La ora antologărilor, de pildă ale poeziei tipărite în cele trei limbi în paginile „Echinox”-ului, se poate constata, pe de altă parte, în ce măsură fiecare parcelă culturală cultivată a dat roade, înnoind limbajul literaturilor respective, promovând talente autentice, astăzi nume de vază în geografia spirituală românească, germană ori maghiară. O numărătoare rapidă ar conduce spre
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
trei sute de nume de poeți, prozatori, critici literari, cercetători în domeniul „umanioarelor”. Însumate, cărțile lor alcătuiesc deja o impunătoare bibliotecă. Au început, de la o vreme, să se adauge pe rafturile ei și cărțile despre scrisul echinoxist, suita de valoroase „caiete Echinox” ale Centrului de studii ale imaginarului, „Phantasma”, de sub tutela lui Corin Braga, cercul de aleasă ținută intelectuală „Eranos”, ghidat de Ștefan Borbély, un masiv Dicționar „Echinox”... În vremuri foarte puțin libere, micul terioriu numit „Echinox” a încercat și a reușit
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
se adauge pe rafturile ei și cărțile despre scrisul echinoxist, suita de valoroase „caiete Echinox” ale Centrului de studii ale imaginarului, „Phantasma”, de sub tutela lui Corin Braga, cercul de aleasă ținută intelectuală „Eranos”, ghidat de Ștefan Borbély, un masiv Dicționar „Echinox”... În vremuri foarte puțin libere, micul terioriu numit „Echinox” a încercat și a reușit în mare măsură, să fie un fel de oază luminoasă, în opoziție cu un alt primitivism, acel „spirit primar agresiv” de tristă memorie. Regretatul coleg și
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
echinoxist, suita de valoroase „caiete Echinox” ale Centrului de studii ale imaginarului, „Phantasma”, de sub tutela lui Corin Braga, cercul de aleasă ținută intelectuală „Eranos”, ghidat de Ștefan Borbély, un masiv Dicționar „Echinox”... În vremuri foarte puțin libere, micul terioriu numit „Echinox” a încercat și a reușit în mare măsură, să fie un fel de oază luminoasă, în opoziție cu un alt primitivism, acel „spirit primar agresiv” de tristă memorie. Regretatul coleg și prieten Petru Poantă, plecat de curând dintre noi, a
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
de oază luminoasă, în opoziție cu un alt primitivism, acel „spirit primar agresiv” de tristă memorie. Regretatul coleg și prieten Petru Poantă, plecat de curând dintre noi, a evocat în paginile splendide ale cărții sale de acum un deceniu, Efectul „Echinox”, acest „loc, într-un timp suspendat; un fel de insulă mitică, unde erau posibile evenimente fondatoare și inițiatice. În acest adăpost miraculos s-a născut Echinoxul, ca o epifanie secularizată. Spațiul acesta, devenit, pentru moment, centrul lumii”, un „tărâm, fericit
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
noi, a evocat în paginile splendide ale cărții sale de acum un deceniu, Efectul „Echinox”, acest „loc, într-un timp suspendat; un fel de insulă mitică, unde erau posibile evenimente fondatoare și inițiatice. În acest adăpost miraculos s-a născut Echinoxul, ca o epifanie secularizată. Spațiul acesta, devenit, pentru moment, centrul lumii”, un „tărâm, fericit al culturalismului”, definit de un Gabriel Liiceanu ca „idee profană a mântuirii prin cărțile citite și scrise”. O trimitere la Harold Bloom, din care se citează
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
pronunțat o voce înaltă și nobilă care vorbea despre „Datoria vieții noastre”, pe când se întemeia această Universitate, după marea Unire. Un spațiu care nu e departe nici de bronzul Școlii Ardelene, așezat lângă noi ca un neclătinat semn de exclamație. Echinoxul s-a împărtășit, prin ani, din acest mare spirit și trag nădejde că oamenii de sub această emblemă vor avea voința și energia de a-l continua și întări. * Fragmente din Cuvântul rostit la Adunarea festivă din Aula Magna a Universității
„ECHINOX”- 45 by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/2917_a_4242]
-
date, menite să contureze sumar portretul debutantei: orădeancă, în vîrstă de 28 de ani, profesor de limba și literatura română, absolventă a Facultății de Litere din Cluj, unde în anii studenției a fost redactor și secretar de redacție la revista Echinox. Colaborările numeroase la cunoscute periodice literare din spațiul cultural ardelenesc atrag atenția asupra Ioanei Cistelecan și promit o carte de debut scrisă cu suficientă îndemînare, cu un stil critic exersat ceva vreme în presa culturală. Tema asupra căreia se oprește
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
mărturisirile criticului, ci și, adesea, de la propriile sale mărturii: „Radu G. Țeposu a fost un melancolic profund care își înșela/juca melancolia prin accese de jovialitate. Încă de la primele sale eseuri, din anii de liceu, trecând prin mediul formator al Echinoxului, cunoscând toate posibilele atitudini ale intelectualului refuzat de societate, de la profesor de sat până la redactor de revistă de partid, Țeposu a cunoscut, a trăit ipostaza unui tragic Pan postmodern, plimbându-se plin de amărăciune prin grădinile dantelate ale lui Bachus
Radu G. Țeposu, un portret empatic by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4332_a_5657]
-
autorului, invadează uneori realitatea, indiferent care ar fi ea, atingînd ieftine "recorduri" metaforice, penibile - "Vocea căpitanului era moale că o vata" -, cu neprevăzute efecte comice - "Tu plîngeai în stil clasic că o madona bătută în cuie" - "Fluturii veniseră din legendele echinoxului". Un aer de reportaj gazetăresc impregnează "românul" cu tonalități consumiste de neevitat. Nu-mi face nici o plăcere s-o spun, dar traumă identitara pe care o intuiesc în această experiență a emigrării nu merită să fie exilata într-o asemenea
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
nici o erupție apocaliptica nu acoperă ecranul molcom al acestei angoase ținute în frîu, al acestei suferințe potolite ce găsește intrinsa resursele înseninării. Dramă, cîtă e, se încapsulează în delicatețe. Astfel se poate comensura și distanța ce separă modalitatea reflexiv-contemplatica a Echinoxului de retorica frusta, vehemență în ambitia-i cosmicizanta, a seriei Ion Alexandru, Ion Gheorghe, Gheorghe Pitut. Poetul nostru pare a înainta precaut, pas cu pas, privind viața indirect, "prin oglinda retrovizoare", coborînd la "gradul zero" al inventarului elementelor cotidiene (inofensive
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
aflu din această carte cum erau organizate aceste cenacluri dinainte de 1989, intrate în istoria literaturii române (pe lângă cele deja amintite, "Cenaclul de luni", condus de Nicolae Manolescu, "Junimea", coodonat de Ovid S. Crohmălniceanu sau cele de pe lângă revistele studențești din Cluj (,Echinox") și Iași (,Dialog"), dar și care sunt impresiile unor scriitori, astăzi celebri, aflați atunci în pragul debutului, cu privire la utilitatea unei asemenea experiențe pentru viitoarea lor carieră literară. Nu sunt lipsite de interes nici eșantioanele de texte citite în cadrul cenaclului pentru
Și ei au fost debutanți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7851_a_9176]
-
Transilvaniei, veștejind orice aserțiune răuvoitoare despre capacitatea de originalitate a românilor, născuți, după unii, să fie și să rămână supuși. Universitatea a devenit - demonstrează autorul - un creuzet al creației literare și un cadru stimulator al cenaclurilor, de la cele interbelice până la „Echinox” - „tânăra” mișcare de la fondarea căreia au trecut peste patru decenii și jumătate. Mircea Muthu pășește lin și majestuos prin cultura literară a Transilvaniei românești - parte componentă a culturii și literaturii române în general - arătândune, fără ostentație, dar cu tușe apăsate
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
Ion Simuț Gruparea și revista "Echinox" au dobândit o tradiție considerabilă prin continuitate, coerență și prestigiu. Din toamna lui 1968 până astăzi s-au scurs mai mult de 35 de ani de activitate, nu fără tensiuni, rupturi de nivel și reformulări de proiect - unele firești, altele
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
alte astfel de bilanțuri, absolut necesare. Stratificările tradiției dau mișcări tectonice de reașezare a plăcilor, adică a promoțiilor succesive. La Cluj se discută din ce în ce mai mult în ultima vreme despre un nou volum (publicat de Editura Tritonic) consacrat fenomenului echinoxist: Dicționar Echinox, A-Z. Perspectivă analitică, al cărui coordonator este Horea Poenar, actualul director al revistei, începând din 2001. Asistent la Facultatea clujeană de Litere, autor a două volume proprii - unul despre Cristian Popescu (Editura Aula, 2001), altul intitulat O plimbare de
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
astfel încât dicționarul să nu devină un teren de zbenguială pentru colaboratori. Oricât am vrea să nu fie adevărat, spațiul acordat fiecărui scriitor într-un dicționar e semnificativ în sine. Horea Poenar a selectat 189 de nume din întreaga istorie a "Echinoxului", iar, după cum afirmă el în prefață, acestea "sunt cele pe care generația actuală și le asumă într-un act aproape oficial". Modificările asumate se reflectă în "rearanjarea numelor și nuanțarea ierarhiilor" - operațiune, fără îndoială, dintre cele mai delicate și mai
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
actuală și le asumă într-un act aproape oficial". Modificările asumate se reflectă în "rearanjarea numelor și nuanțarea ierarhiilor" - operațiune, fără îndoială, dintre cele mai delicate și mai discutabile. Coordonatorul nu dă prea multe explicații, decât că, față de anterioarele dicționare Echinox, inserate în revistă (1978, 1988, 1994), unele nume au fost eliminate (ca de pildă Horia Bădescu și Nicolae Prelipceanu, pentru că nu au fost regăsite în structurile redacționale), iar altele au fost introduse (Mariana Bojan, Antonela Pogăcean și multe altele din
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
înscrie în seria de reverii critice (specie asumată anume de autorul însuși) pe care o inaugura, discret, Cercul literar de la Sibiu. Introducere în fenomenul originar (1997, ediția a doua 2006) și o desemna decis ca manieră predilectă de lucru Efectul Echinox sau despre echilibru (Biblioteca Apostrof, 2003). Exersat mai cu seamă în interpretarea poeziei, Petru Poantă a scris, cu aceeași știință febrilă a decupării detaliului semnificativ și a înscrierii lui într-o sinteză memorabilă, despre proză sau critică literară. Figurile scrisului
Ultima reverie critică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3160_a_4485]
-
a datoriei.” La inaugurarea Universității Daciei Superioare, Vasile Pârvan rostea lecția-manifest Datoria vieții noastre. Sub semnul datoriei față de un loc, un timp, o comunitate s-a scris și Anatomia unui miracol. Ea apare la aniversarea a 45 de ani de „Echinox”.
Ultima reverie critică by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3160_a_4485]
-
Gheorghe Grigurcu Ioan Moldovan aparține liricii Echinoxului "median", cel al anilor '70, alături de Ion Cristofor, Aurel Pantea, Mircea Petean, Augustin Pop etc. Această producție reprezintă un reflux al acelei năvalnice porniri spre cosmos, spre "metafizică" și spre neguroasa abisalitate colectivă care s-a întrupat în scrisul șaizeciștilor
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
prin panoplia timpului prea stors a fost de fapt și prima grea trădare că mesagerii...nu s-au mai întors și am rămas pe arca de-o vecie, bătuți și duși și-ntorși de-un veșnic val. debusolați de-atâtea echinoxuri noi niciodată n-am ajuns la mal. mumificat stă-n prora - căpitanul. din pipa lui nu mai duhnește fum. ne înmulțim incestuoși, ca melcii iar pe cei morți îi devoram, pe drum. cred c-a ajuns la țărm ornitorincul. el
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]