9,499 matches
-
ca sancțiunea nulității absolute să intervină cu privire la orice incident referitor la asistarea de către apărător a suspectului sau a inculpatului, care relevă sau nu o încălcare a vreunei norme de procedură penală, fără nicio distincție, ceea ce ar echivala cu reglementarea unei prezumții absolute că încălcarea oricărei norme procedurale generează o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin aplicarea sancțiunii nulității absolute, nu și prin aplicarea altor remedii procesuale. Or, o asemenea reglementare ar presupune că invocarea încălcării
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil, însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-
DECIZIA nr. 231 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272072]
-
de partajare a bunurilor cuprinse în cererea de modificare. Această a doua cerere de partajare a fost conexată cu cauza inițială. ... 6. Astfel, se apreciază că imposibilitatea atacării pe cale separată a încheierii prin care a fost admisă excepția conexității echivalează cu o lipsă a căii de atac, deoarece când instanța de control judiciar ar constata eventual netemeinicia soluției de conexare, cauzele au fost deja judecate împreună în primă instanță, existând o imposibilitate practică de a relua judecarea cauzelor conexate de
DECIZIA nr. 142 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272150]
-
obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare, în calitate de moștenitori acceptanți ai succesiunii defunctului promitent-vânzător. Eventuala legătură de rudenie dintre pârâți și defunct și existența în ceea ce îi privește a unei aparente vocații generale legale la succesiunea defunctului nu pot fi echivalate cu calitatea de moștenitor legal acceptant al succesiunii. Se arată că nu ar putea fi primită acțiunea formulată pe considerentul că, prin introducerea în proces, pârâții ar fi acceptat succesiunea defunctului, acesta fiind un act de acceptare tacită a succesiunii
DECIZIA nr. 190 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272079]
-
cu textul criticat. ... 21. Totodată, Curtea a precizat că dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-
DECIZIA nr. 190 din 6 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272079]
-
României, Partea I, din ordinea juridică normativă, că realizarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unui control de constituționalitate implicit al efectelor acestei decizii, prin raportare la alte norme constituționale incidente, în speță principiul neretroactivității legii civile, echivalează cu încălcarea competenței specifice exclusive a instanței de contencios constituțional, reglementată în art. 146 din Legea fundamentală. (Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, paragraful 75
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
excepția, care ține exclusiv de competența instanței a quo și pe care aceasta o va soluționa ținând seama de implicațiile concrete ale acestui tip special de contract, care presupune continuarea activității inclusiv în timpul concediului legal de odihnă, ceea ce echivalează cu prestarea muncii în această perioadă. ... 19. De altfel, prin Decizia nr. 25 din 26 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a soluționat un recurs în interesul legii prin care
DECIZIA nr. 108 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271601]
-
completelor să fie realizat direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative. ... 21. De asemenea, Curtea a reținut că, dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completelor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ
DECIZIA nr. 105 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271747]
-
nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009). Cât privește condiția urgenței, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, Curtea Constituțională a statuat că „urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare“ (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30
DECIZIA nr. 118 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271781]
-
poziția cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei decizionale de competența sa de a modifica sau completa legea astfel cum a fost adoptată de Camera de reflecție, deci de a contribui la procesul de elaborare a legilor, ar echivala cu limitarea rolului său constituțional și cu acordarea unui rol preponderent Camerei de reflecție în raport cu cea decizională în procesul de elaborare a legilor. Într-o atare situație, Camera de reflecție ar elimina posibilitatea Camerei decizionale de a conlucra
DECIZIA nr. 287 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271757]
-
suprafețe de teren din domeniul public al statului în domeniul public al unității administrativ-teritoriale, fără a cuprinde acordul unității administrativ-teritoriale cu privire la dobândirea bunului în patrimoniul său, ceea ce în lumina considerentelor reținute în jurisprudența instanței de contencios constituțional echivalează cu încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituție. ... 45. În continuare, sub aspect legislativ, Curtea reține că reglementarea-cadru privind trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale este reprezentată de dispozițiile art. 292
DECIZIA nr. 285 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271756]
-
aflat în procedura adoptării definitive, respectiv textele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011, în redactarea în vigoare. Notarea marginală a fiecărui element structural în modul de redactare a raportului comisiilor sesizate în fond nu se poate confunda și nu echivalează însă cu numărul amendamentelor admise efectiv, așa cum susțin autorii sesizării. În acest sens, Curtea observă că raportul conține, în marea majoritate a pozițiilor numerotate de la 1 la 701, fie rubrici goale, necompletate față de forma textului în vigoare
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
remediul constituțional specific, în cazul constatării neconstituționalității discriminării, îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului. În schimb, privilegiul se definește ca un avantaj sau ca o favoare nejustificat/nejustificată acordat/acordată unei persoane/categorii de persoane; în acest caz, neconstituționalitatea privilegiului nu echivalează cu acordarea beneficiului acestuia tuturor persoanelor/categoriilor de persoane, ci cu eliminarea sa, respectiv cu eliminarea privilegiului nejustificat acordat (Decizia nr. 387 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 751 din 20 septembrie 2017, paragraful
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
juridic care are la bază manifestarea lor de voință, încălcând principiul libertății comerțului. Prin urmare, a interveni și a institui o lege care să modifice în totalitate produsele comercianților și prețul contractului, după negocierea lui de către părți, nu poate echivala cu respectarea principiului economiei libere de piață. Se mai susține că Legea nr. 52/2020 încalcă principiul securității juridice, întrucât prevede posibilitatea retroactivării sale, intervine peste principiul pacta sunt servanda, dispunând peste voința părților la mult timp după realizarea raportului juridic
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
prevederile sale sunt retroactive; de altfel, judecătorul cauzei însuși avea competența de a stabili criteriile în funcție de care aprecia impreviziunea în perioada 2016-2019. Înlocuirea unor criterii judiciare variabile și subiective în sine cu criterii legale fixe și obiective nu echivalează cu încălcarea principiului neretroactivității. Impreviziunea a fost și este reglementată de Codul civil [atât de cel din 1864, cât și de cel din 2009], cu consecința fie a adaptării, fie a încetării contractului, prin urmare, modul de evaluare a sa
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
corelare și coroborare cu celelalte prevederi constituționale. Această interdependență funcțională determină atât cadrul în care aceste drepturi se exercită, cât și conținutul lor material concret. A nu lua în considerare prevederile art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție ar echivala cu convertirea unor drepturi esențialmente normative de natură constituțională în concepte filosofice abstracte. Prin urmare, drepturile fundamentale sunt influențate de principiile de bază care călăuzesc însăși existența statului, iar conținutul lor normativ ține cont de această situație. Desigur, numai Curtea
DECIZIA nr. 224 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272232]
-
extrapenale, deoarece nu funcționează ca pedepse, ci sunt menite să ocrotească anumite interese publice. Din interpretarea sistematică a dispozițiilor ce consacră efectele pe care reabilitarea le produce față de o persoană rezultă că acestea se produc pentru viitor și nu echivalează cu o restitutio in integrum. Astfel, reabilitarea face să înceteze caracterul de antecedent penal al condamnării anterioare, în sensul că o astfel de condamnare nu poate constitui primul termen al recidivei, exclusiv prin raportare la condițiile expres reglementate de art.
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
referitoare la dreptul la un proces echitabil. Faptul că, în lumina dispozițiilor legale criticate, persoanele nemulțumite de încadrarea în grad și tip de handicap pot beneficia în mod concret și efectiv de un proces echitabil pentru valorificarea drepturilor lor nu echivalează cu încălcarea dreptului persoanelor cu handicap la protecție specială. ... 13. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au transmis punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor
DECIZIA nr. 205 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272336]
-
17 decembrie 2019 de completare a Regulamentului (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului are ca efect eliminarea elementului de constrângere care determină subiectele de drept să respecte dispozițiile juridice ale Regulamentului delegat (UE) 2020/689. Totodată, eliminarea contravenției respective echivalează cu lipsa unei măsuri coercitive, astfel încât se ajunge în situația în care supravegherea și programele de eradicare a infecției cu virusul rabic să nu mai poată fi realizate cu eficiență. Consecința o reprezintă crearea unei stări de pericol atât
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, în mod similar măsurilor de supraveghere tehnică reglementate de Codul de procedură penală, sunt supuse, în mod obligatoriu, încuviințării prealabile a unui judecător, aspect care nu echivalează cu existența unei prezumții absolute de legalitate ce exclude exercitarea unui control judecătoresc a priori. Astfel, potrivit art. 140 alin. (1) din Codul de procedură penală, măsura supravegherii tehnice poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, de judecătorul de drepturi
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
art. 8 din Convenție, nu poate fi primit, un astfel de raționament făcând inoperant orice recurs formulat de părțile interesate (Decizia nr. 55 din 4 februarie 2020, paragraful 50). Cu alte cuvinte, încuviințarea acestor activități de către un judecător nu echivalează cu existența unei prezumții absolute de legalitate ce exclude exercitarea unui control judecătoresc a posteriori al legalității înregistrărilor ce rezultă din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, autorizate
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
ca aceasta din urmă să dobândească celeritatea impusă de cerința soluționării cauzei într-un termen rezonabil. Curtea reține că, în ipoteza normei de la art. I pct. 33 din legea criticată, emiterea rechizitoriului de către procurorul de la parchetul necompetent echivalează cu nelegalitatea sesizării instanței, precum și cu neregularitatea actului de sesizare. Prin urmare, în ipoteza sesizării instanței prin rechizitoriu, nerespectarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală poate fi invocată cel mai târziu
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
certificare a competențelor, precum și fișa rezultatelor obținute, în situațiile excepționale în care se înregistrează întârzieri în eliberarea certificatului/diplomei de către instituția/organizația respectivă. Articolul 8 (1) Candidații care, în baza prevederilor prezentei metodologii, se află în imposibilitatea de a-și echivala nivelurile de competență din cadrul probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale susțin probele de evaluare a competențelor lingvistice și digitale în zilele/perioadele alocate acestor probe în Calendarul examenului național de bacalaureat 2023, prevăzut în anexa la Ordinul ministrului
METODOLOGIE din 12 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271154]
-
reținut că, instituind reguli speciale privind exercitarea căilor de atac, legiuitorul trebuie să asigure părților interesate posibilitatea de a formula o cale de atac împotriva hotărârii judecătorești considerate defavorabilă. Lipsa oricărei căi de atac împotriva unei hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 111 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271197]
-
13 mai 2022, a respins critica de neconstituționalitate ca neîntemeiată. ... 24. Analizând criticile privind dispozițiile art. 25 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reținut că limitarea sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor, premiilor și indemnizațiilor și a altor drepturi nu echivalează cu diminuarea salariului de bază. Statul are deplina legitimitate constituțională de a acorda sporuri, stimulente, premii, adaosuri la salariul de bază personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea nu sunt drepturi fundamentale
DECIZIE nr. 669 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271128]