11,382 matches
-
profesiei aleasă, pe dragostea pentru tânăra generație, pe formarea unor calități morale înalte. De atunci, prefacerile sociale au schimbat totul, valorile sunt altele. Generațiile mai noi nu mai știu cum a fost. Doar din când în când mai străbat câteva ecouri dintre ruinele școlii numită pe atunci „Ioan Oteteleșanu”. Frumusețile castelului cu împrejurimile lui au rămas doar ca o amintire a unor vremuri cu care ne puteam mândri. Mulți sunt cei care nu știu că într-o perioadă, prin rafinamentul și
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Acum nu am bucurie mai mare decât dacă o împărtășesc cu cei cărora m-am adresat, chiar dacă nu există întotdeauna acord, fiindcă am înțelegere pentru diversitatea umană. Scrisul nu poate să fie un strigăt în pustiu, trebuie să aibă un ecou și cuvintele bune care-mi vin din partea cititorilor sunt bucurii de o esență specială. Comunicarea prin scris cu semenii mei virtuali - nevăzuți, mai ales cu cei care își notează pe agenda zilnică împlinirea faptelor bune și iubirea, a devenit pentru
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
s-au înălțat în lumea seninului deplin, fiindcă și cu ei pot comunica într-un anume fel. Nu există nicio opreliște a gândului înălțat până la ei și acele gânduri trimise lor se întorc la mine cu un răspuns, ca un ecou, conform firii lor pământene de odinioară. Cuvintele sunt pentru mine un fel de scară pe care pot urca oricât de sus, sau în viitor, pot coborî chiar și până în adâncurile tăinuite ale sufletului omenesc. Scrisul e o bucurie intelectuală pe
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
cele din România: „Pietrele Doamnei” din Domnești-Argeș, „Citadela” Satu-Mare, „Vatra Veche” Târgul Mureș, „Constelații diamantine” Craiova, „Climate literare” și „Singur” Târgoviște, „Familia Română” Baia Mare, „Agora Literară” Cluj-Napoca și... în mai multe din revistele on-line ale Asociației Române pentru Patrimoniu (ARP): „Ecoul”, „Luceafărul românesc”, „Epoca”, „Monitor cultural”, „Analize și fapte”, „Cărticica pentru copii”, ș.a. George ROCĂ: Dumneavoastră scrieți foarte captivant, aveți darul narațiunii cultivate. Câte cărți ați publicat până în prezent? Elenă BUICĂ: Mulțumesc pentru apreciere. Am publicat patru cărți, iar cea de-
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
propriilor iluzii, nu e decât doar o clipă simplă de rătăcire în bezna propriei nopți. Răzbaterea prin ceața care învăluie dreptatea în cioburi de neadevăr, ce străpung suflete duelându-se la nesfârșit între pereții propriilor realități țesute din dureri cu ecouri sfâșietoare, începe a se transforma pe parcurs în etanșarea sufocantă între valvele unei cochilii muribunde. Viața în sine are drept fundament alegerea, liberul arbitru e lăsat scris a fi peste toate în legi divine, astfel devenind suprem forțelor omenești, în
PRIVIND REALITATEA UMANITĂŢII DINCOLO DE CORTINE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/cristina_p_korys_1490891022.html [Corola-blog/BlogPost/383529_a_384858]
-
mele, trimițându-le în direcții, mii, sigur mai multe, așteptând, ca cineva, să le întoarcă, stârnind emoții, așa cum, un sărut o poate face, un zâmbet, o privire, sau, două mâini ce se ating, două suflete, prinse de mână, râzând, formând ecou, în inimi triste, trezindu-le la viață, visând frenetic, așezând, peste buzele mele, dulceața anilor împreună, ... Citește mai mult Dacă voi putea uita,am să te uit,doar la final de drum,de clipă și iubire,lustruind calea vieții tale
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/costi_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
mele,trimițându-le în direcții, mii,sigur mai multe, așteptând,ca cineva, să le întoarcă,stârnind emoții, așa cum,un sărut o poate face,un zâmbet, o privire, sau,două mâini ce se ating,două suflete,prinse de mână, râzând,formând ecou,în inimi triste,trezindu-le la viață,visând frenetic, așezând,peste buzele mele,dulceața anilor împreună,... XIX. SUFLET DECEDAT, de Costi Pop , publicat în Ediția nr. 2081 din 11 septembrie 2016. S-a sfârșit ce-a fost, viața mi-ar
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/costi_pop/canal [Corola-blog/BlogPost/381437_a_382766]
-
înălțându-se ca o prefigurare nostalgică a Paradisului. Sărbătoarea creștinului ortodox se deschide așadar, ca un sens plenar, aproape tainică, dar suverană, cu euforia care se derulează armonios într-o corolă de lumini, cu o gamă de împliniri valoric-spirituale, cu ecouri și sclipiri în artă și religie de 24 de carate, cu o convertire spre Absolut, cu un festiv maxim ce semnifică anticiparea istorică la alte dimensiuni a Raiului: „Sărbătoarea, după unul dintre cei mai mari filosofi creștini, Vasile Băncilă, e
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1476780548.html [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
primăverii ofilite, tăcerea introspecției e incoloră, ca o absență dedicată sieși, moartea însăși își preschimbă negrul în alb, căci albul este mai nimic decât negrul, e hârtia fără scris, e harul nemaiîmplinit, e uniformizarea cu ceilalți. Muzicalitatea sa lirică are ecouri de vioară, uneori capricios rămasă „fără arcuș” sau cu struna ruptă de deziluzii, zgomotele disonante din jur devin „murmur de scrum”, râsul e un dans stacatto în ritmul „boabelor de ploaie”, pe care bătrânețea în slow motion se străduie să
ZBOR ÎN CĂDERE – CARTE FRUMOASĂ, CINSTE CUI TE-A SCRIS ! de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_1405472191.html [Corola-blog/BlogPost/349325_a_350654]
-
lui Adrian Păunescu”, „Bucureștiul literar și artistic” și pe Blajul (al cărui director sunt). Astfel am ajuns la volumele Alte cărți ale prietenilor mei, două volume, în care figurau 96 de nume, cu tot atâtea titluri de cărți. Cu evidente ecouri pozitive, ceea ce a făcut să primesc și mai multe volume, încât pot să alcătuiesc și noua culegere Oameni și cărți, tot în două volume, ca și cea anterioară, în fiecare existând și secțiunea Prietenii despre cărțile mele. Numărul numelor și
OAMENI SI CĂRŢI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1491043497.html [Corola-blog/BlogPost/381477_a_382806]
-
pământ voios Fredonând mereu cântecul etern. Iar în nopți târzii mă ascund în stele Ce încep și ele tainic să șoptească Peste lumea noastră versuri și poeme Ce le dă-ntâi lunii ca să le citească. Și-mpletind lumini ca și un ecou Mă renasc din valuri și din foc și Duh Și pictez în tihnă un sacru curcubeu, Ce ne leagă tandru chiar de Dumnezeu. Cluj Napoca 25 octombrie 2015 Zilnic lângă Tine Zilnic lângă Tine parcă zbor mereu. Trăiesc la înălțime lângă
IUBIREA CA O PLOAIE DE HAR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1446196121.html [Corola-blog/BlogPost/384750_a_386079]
-
duși ai nepădurii, Neîmpliniți, sperând o noua zare, Își lasă stearpă glia primitoare Migrând pe urmele firimiturii. În urmă cresc lăstarii lor haotic, Sub mângâieri de vânt și ploi acide, Își strigă, noaptea, dorul prin firide, Și le răspunde, rar, ecou argotic. Ici colo'n câte-un pâlc stejari veghează, Țintesc cu fruntea spre vremelnicie, Se frâng lipsiți de orice bucurie, Încovoiați de timp, ei tot visează, Să îți chemi, Țară, înapoi damnații! Să faci să fie iar ce-a fost
COPACII NEPĂDURII de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1466404008.html [Corola-blog/BlogPost/383609_a_384938]
-
în: Ediția nr. 1654 din 12 iulie 2015 Toate Articolele Autorului PLÂNGE ORA, PLÂNGE CEASUL Plânge ora, plânge ceasul, în secunda tremurată. Nu știi? Înalță-te pe stâncă, să simți timpul în care ne-am rătăcit demult. Azi,e doar ecoul amintirii încremenit într-un bulgăre de viață ce se trece în tăcere, dinspre mai demult, spre tocmai când... plânge ora, plânge ceasul, în fața veșniciei. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: PLÂNGE ORA, PLÂNGE CEASUL / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
PLÂNGE ORA, PLÂNGE CEASUL de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1436654154.html [Corola-blog/BlogPost/379946_a_381275]
-
să știi Urmează-mă băiete, Un glas tună și se-auzii, Ești craiul Dragobete, Iar Dochia e maica ta Și-al Pietrei Duh tătânul Ce-n munți și-n lac în veci va sta Fiindu-le stăpânul. Uimit de-acel ecou vocal, Privi în zare roată, În lung de lac și-n lat de mal Și-un pustnic i se-arată Cu pasul mic și trupul frânt, Parcă plutind ca pana, Ca umbra unei frunze-n vânt, Cu părul, barba, geana
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 by http://confluente.ro/Navalnicul_republicare_po_romeo_tarhon_1392708715.html [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
stradă ca să-l ajute. Cu sufletu-i sângerând, merge câteva minute. Se-mpiedică de-ale lui temeri, de orgoliu, pânzele speranței purtând negru doliu. Cuțitul propriei trădări i-a ajuns până la os, nu mai vede nimic bun, sfânt sau frumos. Ecoul îndelungat de mult timp îl consumă, dar vina e a lui...Măcar asta și-o asumă. S-ar întoarce din drum, dar prea tare plouă. Și e târziu. S-a făcut deja ora două. Îi e foame de ea, de
UN DOMN ÎN PLOAIE de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/irina_bbota_1420986530.html [Corola-blog/BlogPost/372891_a_374220]
-
sociale. Dimpotrivă, ea recunoaște importanța acestora și are o atitudine pozitivă față de ele ... În felul acesta toate sunt privite din perspectiva principiului ipostatic, adică din perspectiva principiului persoanei, care constituie și unicul fundament pentru unitatea lumii. Trăirea credinței creștine are ecou direct în realitatea socială. Împlinirea poruncilor lui Iisus Hristos de către credincioși dă o culoare specifică principiilor și criteriilor vieții sociale ... Marele pericol care trebuie semnalat din punct de vedere teologic în domeniul moralei creștine îl constituie respectarea autonomă a principiilor
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_stat_si_filantropie_.html [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
și, fără teama de a greși, se poate spune că nu numai din țară. Odată ajuns aici te afli undeva, într-un loc ce seamănă leagănului ce, nu avem capacitatea de a ne aminti cum ne-a desfătat, dar tainice ecouri ancestrale ne induc plăcerile acestea pe care le trăim în repetare toată viața. Găsești aici tot: popas, de bună seamă, bucate din cele ce se topesc pe cerul gurii, vinuri din cele ce se împrăștie în vadurile minții și un
POVESTE DE DRUMEŢIE LA SINAIA, CU UN POPAS ALPIN ŞI UN SLUJITOR BOIERESC by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1467489158.html [Corola-blog/BlogPost/354544_a_355873]
-
ar ajunge atunci pe mâna Parchetului, un elev major, la fel. Modelul vine din Spania. Hăncescu e convins că ar asigura „un climat de ordine” la clasă. „De când am lansat de ideea în mass media și pe rețelele de socializare, ecoul este extraordinar. Psihologii spun că trebuie găsite alte metode, dar nu ai ce face. Încerci să își pui toată măiestria didactică într-o lecție, dar ăla dacă este calat pe scandal...” Nu este asta, totuși, o măsură extremă? Nu, crede
Când AL TREILEA PĂRINTE devine victima elevilor. „Peste ani, mă întâlnesc cu ei pe stradă...” by https://republica.ro/cand-al-treilea-parinte-devine-victima-elevilor-zpeste-ani-ma-intalnesc-cu-ei-pe-strada-imi-dau-seama [Corola-blog/BlogPost/338310_a_339639]
-
din 22 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Sunt un banal spectator la moartea florilor de tei; lacrimi ale primăverii în furt de vânt lăsând un gol erupt din ștearsa imagine a vrabiei ce se hrănea din soare odinioară și acum ecoul ultimului cânt al florilor de tei trăiește în al ființei zgomot primordial. Referință Bibliografică: Epitaf la moartea florilor de tei / Laurențiu Alin Dumitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1361, Anul IV, 22 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
EPITAF LA MOARTEA FLORILOR DE TEI de LAURENȚIU ALIN DUMITRACHE în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 by http://confluente.ro/laurentiu_alin_dumitrache_1411402407.html [Corola-blog/BlogPost/375145_a_376474]
-
AM ? versuri, Bertoni D Albert Ce vină am, că tu ești ocupată Și pari distantă, neinteresată ? Ce vină am, că eu îți tot vorbesc Dar nu pricepi nimic din ce-ți rostesc ? Chiar de-i distanța lungă pân' la tine Ecoul vorbelor rostite îmi parvine Și știu atunci, că piatra care ești Mi le trimite îndărăt.... glumești ?! Mi-am pus încrederea, speranțele, în tine Și-am așteptat... la clipele de bine Dar n-a fost chip să se adeverească Iubirea mi-
CE VINĂ AM ? de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 by http://confluente.ro/daniel_bertoni_albert_1473784490.html [Corola-blog/BlogPost/373905_a_375234]
-
Sfintei Fecioare. Și-acum îl văd cum o ținea în vârful bradului cu amândouă mâinile, până la cer, peste toate comorile ce le cunoscuseră doar magii și cheia. O, neastâmpărate lumini cum săltau pe fiecare crenguță, iar unele de-atâtea leruri ecou-și aplecau spre rod și altui ler... O, Doamne, ce bogat erai pe vremea-aceea! FLORILE DALBE Trei păstori de-ai runcului, Vin să cânte Pruncului, Florile dalbe, Iar în brațe cu un miel, E-un cioban mai mititel, Florile dalbe
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > DECLARATIA LUI GEORGE FRIEDMAN PRIVIND ROMANIA. Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1067 din 02 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Motto: „Îmi pare rău că trebuie să v-o spun, dar acest pământ e prea frumos și prea bogat
DECLARATIA LUI GEORGE FRIEDMAN PRIVIND ROMANIA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Declaratia_lui_george_friedman_stan_virgil_1385990092.html [Corola-blog/BlogPost/362924_a_364253]
-
etaj, sunt din lemn vechi, făcute-n formă de evantai, dar sunt solide și lustruite, fără a le fi ascunsă patina vremilor. Camera, cu pereții ne-ncărcați inutil și al cărei candelabru dă valoare și distincție, are mobilă nouă cu ecouri vechi, de lume bună și țintuită-n timpul ei trecut și stins. Dușumeaua e acoperită de un amplu covor plușat pe griuri și note discrete, iar când pășești, lemnul parcă ar geme, iar auzul meu discerne cumva un glas incert
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1473258384.html [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
Pieței Sfatului și al odăilor înaltului judecător se umplea(ca, de altfel, întreaga așezare) de dangătul sărbătoresc și de smerenie al clopotelor Bisericii Negre. Acum, în aceeași străveche încăpere, cu geamurile nedeschise, nu se-aud aceste plutiri sonore, cu-adânc ecou și sens, dar atunci muzica lor înălța firea și dădea preț existenței. De fapt, Piața Sfatului e - după cum se știe - doar o parte a orașului, care-l subliniază mai accentuat pe cel modern, înaripat cu clădiri elegante, acestea alcătuind un
CA LA TEATRU, MADAM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1473258384.html [Corola-blog/BlogPost/367708_a_369037]
-
-mpărății de mezolit. Eu de pe-o margine pe alta Am construit un pod de nuc, Mi-am aruncat în ape dalta Și strălucea-ntr-un nor uituc, Desprins de luciu-n care baltă Adăpostea un cuib de cuc. Aud ecou de mocănița, Venind agale dinspre munți, Aud și râsul de fetița, Născută din părinți cărunți Și-n inima de prepelița Se mai săruta două punți: Pe una trece, în fanfare, Secundă orei ce mă-ntrece, Sfidând pendule, calendare, Cu timpul
ULTIMA NOAPTE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1475730912.html [Corola-blog/BlogPost/354145_a_355474]