12,960 matches
-
sînt servite, toate, violent asincron și sună ca înregistrate pe scena unui teatru de amatori, și acela în criză. Regizorul (coscenarist al propriului film, francezul Gérard Cuq, 45 de ani, cîteva filme de televiziune la activ, debutant acum pe marile ecrane), întrebat, la conferința de presă, în ce gen și-a conceput filmul, a răspuns: "În nici unul". Filmul s-a vrut un amestec de genuri - și polițist, și comedie, și de dragoste, cîte puțin din fiecare - dar el se reduce, în
Țăcăniții sîntem noi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16216_a_17541]
-
filosof al cărui volum de cugetări "Către tine însuți" i-a inspirat pe cei trei scenariști, mai puțin interesați de stricta respectare a istoriei, cît de ilustrarea nobilelor sale convingeri stoice, demne de a fi repuse în circulație. Măcar pe ecran! Suflul eroic (care, într-adevăr, apropie filmul mai degrabă de modernul Braveheart decît de clasicul Spartacus) se impune printr-o simplă formulă de salut între camarazii de arme: "Putere și onoare!". Russell Crowe și-a adjudecat premiul de interpretare pentru că
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
o activitate retorică. Iar în sensul ei cel mai înalt, arta trebuie să amuze, să aducă plăcere. L.V.: Changing Places (1975) se încheie cu sugestia că un film are posibilități mai mari decât o povestire. N-aș crede că preferați ecranul cărții, fiindcă știu că tot ce spuneți trebuie luat cu simțul umorului, totuși vă întreb: Care credeți că va fi viitorul cărții? Poate ecranul (cinema, computer, televizor, 'tele-ecran'etc.) să întreacă plăcerea lecturii? D.L.: Întrebare grea. Răspuns scurt: nu. Nu
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
sugestia că un film are posibilități mai mari decât o povestire. N-aș crede că preferați ecranul cărții, fiindcă știu că tot ce spuneți trebuie luat cu simțul umorului, totuși vă întreb: Care credeți că va fi viitorul cărții? Poate ecranul (cinema, computer, televizor, 'tele-ecran'etc.) să întreacă plăcerea lecturii? D.L.: Întrebare grea. Răspuns scurt: nu. Nu cred că mijloacele electronice de comunicare pot ucide lectura și cartea. Va crește însă colaborarea dintre ele. L.V.: Aveți un plan când începeți un
David Lodge - Nu obiectez la caracterizarea "romancier comic afectuos by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16242_a_17567]
-
din breaslă. De ce nu se reușește asta, ar trebui să ne întrebăm în mod serios fiecare. Cum ar trebui să ne întrebăm de ce sala n-a fost plină, de ce au lipsit nominalizați, de ce fețe arătate în prim plan pe micile ecrane erau sastisite, acre, superior nemulțumite, de ce efortul unor oameni este răsplătit cu dispreț, de ce în locul strîngerii breslei laolaltă s-a instalat risipirea energiilor bune. Cred că este un moment de reflecție. Poate este nevoie de o schimbare în felul de
Omenescul este uneori prea omenesc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16259_a_17584]
-
povestire semi-autobiografică despre un puști pasionat de rock'n roll și care primește de la un redactor al revistei Rolling Stone (care nu-i știe adevărata vîrstă fragedă!) comanda de a scrie un articol despre turneele unei formații faimoase, fictivă pe ecran, dar evocîndu-i generic pe Led Zeppelin, Bob Dylan, Eric Clapton, David Bowie, Neil Young ori Joni Mitchell. Reconstituirea epocii este minuțioasă, pedantă chiar, de la elementele de costumație la instrumentele muzicale, de la hotelurile de popas pînă la meniuri ori figurile legendarilor
Plonjări în subconștientul colectiv by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16285_a_17610]
-
noi, scriitorii, am încetat să fim breasla puternică și solidară, de care vechiul regim a fost obligat să țină seama. Politica a murdărit totul. Unii au devenit mari acuzatori naționali, alții s-au vrut faruri călăuzitoare, alții au ocupat toate ecranele fără să propună nimic, nu puțini s-au murdărit între ei mai rău chiar decît a izbutit să o facă fosta securitate. Diverși scriitori nu sînt străini de valurile de ură și intoleranță care s-au abătut asupra unei populații
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
deschis o carte. De aici, invazia subculturii, a kitsch-ului, a violenței și prostului gust prin diverse televiziuni, de aici inversarea scării de valori, falsele elite, degradarea limbii și toate cîte decurg din acestea. Unii "suplinitori" iau cu asalt toate ecranele și își dau cu părerea despre orice, încît lumea nici măcar nu se mai întreabă dacă au competența necesară sau cel puțin dacă au scris ceva. Dar dacă imaginea pe ecran are cea mai mare greutate, atunci televiziunea publică ar trebui
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
cîte decurg din acestea. Unii "suplinitori" iau cu asalt toate ecranele și își dau cu părerea despre orice, încît lumea nici măcar nu se mai întreabă dacă au competența necesară sau cel puțin dacă au scris ceva. Dar dacă imaginea pe ecran are cea mai mare greutate, atunci televiziunea publică ar trebui să fie obligată să facă educație, cultură, informare reală, să impună evenimente artistice, literare, adică să fie un reper în lumea noastră derutată și nu televiziunile particulare. Mulți scriu așa cum
Augustin Buzura "Iepurii de odinioară au îmbrăcat blănuri de tigri" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16170_a_17495]
-
neantul pe care l-am mobilat cu o bibliotecă personală în suferință (n-am bani spre a-mi comanda un raft necesar pentru grămezile de cărți adunate în ultimul timp) și cu o masă de scris care necesită reparații. Micul ecran, "luxul săracului", constituie singura fereastră spre lume a celulei mele pe care o părăsesc rar, în care lucrez de dimineața pînă în noapte. Prietenii pe care mă bizui sînt cîțiva tineri de bună-credință, din Amarul Tîrg și din țară, ca
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
așa și cu prostul gust. De fapt la el am vrut să ajung: nivelul prostului gust în arta și în societatea românească de astăzi a atins cote inimaginabile ieri. Ne-am deprins într-o asemenea măsură cu prezența lui - pe ecranul mare ori pe cel mic, în paginile cărților sau ziarelor, pe internet, pe stradă, pe stadion, în autobuz, în familie etc. - încît nu-l mai remarcăm decît în cantități mari și cînd este extrem de agresiv. În cantități mici, prostul gust
Prostul gust by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16326_a_17651]
-
analogii cu tendințele Drumului la zid) ori lui Mircea Streinul ori lui Vasile Voiculescu?". Libertatea scrisului e încurajată ca "mister" (măcar parțial), ca sugestivă discontinuitate, ca mirabilă alcătuire de plinuri și goluri (ultimele constituind spații ale reveriei individualizatoare a cititorului, ecrane ale transpunerii noastre sub semnul intropatiei): "Meșteșugul scrisului - întrucît e artă - nu spune totul. Montesquieu, se știe, cere să existe saltul de la o idee, de la o imagine la alta. În aceste goluri se inserează puterea fabulatorie a cititorului, iar emoția
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
un simplu ornament în conversație - ci blazonul scriitoricesc pe care pelicula lui Leconte îl afișează discret și-l poartă cu o anume demnitate. Un blazon simptomatic pentru modul cum cinematograful european (să nu uităm: doar cu cîte o premieră pe ecranele autohtone, la douăzeci-treizeci de peste Ocean) poate brava sfidările celui american. Nu respingîndu-i neapărat provocările ultraspectaculare, ci uneori preluîndu-le, dîndu-le altă turnură. Billy Elliot metamorfoza radical tema "americană" a succesului, La veuve de Saint-Pierre pătrunde cu intenții similare pe teritoriul unui
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
degajată de efectele convenționale. Apariția bizară, dar performantă în funcționalitățile sale "non-profesioniste", a regizorului bosniac Emir Kusturica, în rolul condamnatului la decapitare, se înscrie în aceeași linie stilistică. Din eșec în eșec trece, în schimb, văzut operativ și exhaustiv pe ecranele noastre, reputatul realizator al lui Forrest Gump, Robert Zemeckis, asemeni altora de același calibru, victime ale unui sistem sclerozat. După supliciul banalității expandate furnizat anul trecut cu What Lies Beneath, e în premieră promptă la București cu Cast Away (Naufragiatul
Nihil sine litteratura... by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16321_a_17646]
-
de Valea Jiului chiar a ajuns să nășească! Firește, un personaj la fel de faimos ca el însuși: Fane Spoitoru! Și, dacă lucrurile merg bine, în curând "Luceafărul Huilei" își va pune el însuși pirostriile cu una din frumusețile brune care traversează enigmatic ecranele televizoarelor! Că Miron Cozma se însoară, poate fi foarte bine pentru natalitatea patriei. Mai puțin bine e că, din închisoare, el își permite să amenințe cu moartea pe unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști români de azi. Deși mă consider
"Cipăndeil"-ii au psihicul labil by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16346_a_17671]
-
Ion Iliescu în campanie preelectorală - l-au ascultat mai întîi admirativ pe regizor sugerînd cît se poate de transparent, de pe podium, că el e cel mai bun din lume, apoi, în timpul proiecției, au salutat cu aplauze spontane cvasiunanime replica de pe ecran, pusă de fie iertatul scenarist Titus Popovici, încă din anul de grație 1971, în gura eroului titular: "Europa?! Nu-mi pasă de Europa!". Important e că realizatorul-senator s-a întors oportun în partidul actualmente de guvernămînt pe care-l părăsise
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
mai imperioasă pare obligația respectată de orice generic profesionist, în speță prin indicarea sorgintei unice ori multiple. Cert e că, prin omisiunea din pliante, se întîmplă că sută la sută britanicul Billy Elliot, singurul film european acum în premieră pe ecranele bucureștene, ajunge să fie recomandat, la rubrica Agenda a unui serios hebdomadar cultural, ca fiind din S.U.A. Asta în virtutea obișnuinței dusă tot în plan local pînă în pragul exclusivității: prin micșorarea numărului de filme în circulație, raportul de la începutul acestui
Fețele globalizării by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16360_a_17685]
-
cred că deocamdată raportul cultural, ce intră în sfera gesturilor intime și foarte personalizate, dintre cititor și obiectul carte, nu este pândit de riscul de a dispărea și de a fi înghițit de calculator. Cartea e încă cu mult superioară ecranului pentru că este un obiect organic, nu virtual. Ti-o iei cu tine oriunde, în pat, la bucătărie, unde vrei. Îți oferă un contact direct, intim, de neînlocuit. Uneori, când am neapărată nevoie de o carte, o cer prin internet și
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
o carte din biblioteca de la Stanford din Statele Unite și am avut-o imediat. Dar ca să pot citi o carte venită prin Internet, trebuie întotdeauna să mi-o scot la imprimantă, pe hârtie. Mi-ar fi imposibil s-o citesc pe ecran, mi-ar obosi ochii, n-aș putea să mă concentrez. Deocamdată, așa cum se prezintă el astăzi, computerul este un foarte prost instrument de lectură. Care consideri că sunt cele mai interesante direcții ale prozei italiene și în general occidentale în
Dacia Maraini - Un romancier nu poate avea dogme by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/16342_a_17667]
-
spațiu. Acestă armonizare subtilă, aproape muzicală, a naturii lucrărilor, a caracterului acestora identificat prin recursul la morfologie sau prin determinarea pulsului interior, cu manipularea muzeografică și cu punerea în valoare prin strategii minimale, dar monumentale ca efect, cum ar fi ecranul orizontal sau vertical de scîndură vopsită în alb, creează primul nivel de contact cu expoziția în ansamblul ei și dă întreaga măsură a rigorii și a profesionalismului cu care ea a fost concepută. Din acest cumul de lucrării, provenite din
Revenirea lui George Apostu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16397_a_17722]
-
de comunicare. Adică: I. Realizare a comunicării interumane și, prin aceasta, a unei interacțiuni prin C: transmitere de mesaje pentru "poșta electronică" (e-mail) sau de texte menite, ca finalitate reală, a fi comunicate către alții - "cititorii" -, și lectura lor (pe ecran), sau "sinteza vocală" și "recunoașterea electronică a vorbirii" cu scopul comunicării în acest mod, pentru nevăzători de pildă, sau pentru informarea turistică etc. (cum am putut vedea în Laboratoarele "Panasonic", Osaka), sau folosirea C ca "educator", prin mijloace specifice, pentru
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
turistică etc. (cum am putut vedea în Laboratoarele "Panasonic", Osaka), sau folosirea C ca "educator", prin mijloace specifice, pentru corectarea vorbirii, sau pentru predarea limbilor (străine), și altele. II. Dar se adaugă aspectul comunicării zise "dintre C și om" (pe ecranul C) sau calea specifică pentru câștigarea de cunoștințe, pentru modificarea gândirii sau a memoriei, percepției, emotivității și deci a întregii personalități prin această "comunicare" (putând ajunge șí la efecte maligne, ale unei "dependențe" de C). III. În sfârșit, o a
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
și de cunoaștere a realității umane a dialogului, a generat conștiința "problemei" și încercările tehnice, inginerești, de depășire a acestei situații (mai întâi prin înlesnirea rapidității propriu-zise a schimbului de replici, apoi prin primele încercări de a se înscrie pe ecranul partenerului A replica lui B, în dinamică, pe măsură ce se formulează ca lanț linear de litere; desigur, va trebui să fie depășită șí această fază - iar aceasta este pe cale de realizare tehnică -, deoarece fragmentează prea mult replica lui B către A
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
s-o întrerupă, când "a ghicit" restul literelor). Intercomunicarea prin C mai implică șí o altă fațetă, ale cărei particularități aș vrea să le semnalez. Și anume, emiterea (redactarea) prin mijlocirea C și receptarea (citirea) unor mesaje (texte) lungi pe ecran. Aceste activități sunt realizate prin procese psihice sui generis, adică pe de o parte printr-o redactare (scriere) relativ asemănătoare dactilografierii, cu posibilitatea corijării imediate (fără ștersături, ca în cazul hârtiei ca suport), dar șí al dificultății de a reveni
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
reveni rapid sau simultan asupra mai multor pagini anterioare (exceptând cazul când se folosește imediat imprimanta - deci se revine la "hârtie" - sau se pot "înghesui", în ferestre simultane scrierii, câteva pagini micșorate de altfel). Pe de altă parte, citirea pe ecranul C nu mai seamănă nici ea cu cea a textului scris pe hârtie (afară, doar, dacă se imprimă textul și se folosesc pentru lectură paginile imprimate pe hârtie). Excluzând, deci, situația imprimării imediate pe hârtie, redactarea și mai ales lectura
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]