2,443 matches
-
indivizi în activități socio-profesionale în raport cu starea de deficiență psihică pe care o prezintă; controlul medico-psihiatric periodic al bolnavilor psihic, cu precădere a celor cu un potențial agresiv antisocial crescut. 3. Viața afectivă Sfera vieții afective are un rol important în edificarea și menținerea unei stări de sănătate mintală optimă pentru persoană. De aceasta depinde adaptarea individului la mediu, reacțiile sale față de evenimentele vieții trăite, legate de mediul fizic, social, cultural, familial, profesional-școlar. În general, sunt admise două categorii de factori care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Menninger, J. Bless, A. Tonquédec, H. Ey, A. Porot, M. Damayé. Conștiința morală se dezvoltă în raport cu următorii factori: educația; imitația modelului; asimilarea valorilor; influența mediului; factorii sociali: legi, cutume, factori de coeziune, sentimente colective. Conștiința morală este esențială în cazul edificării stării de sănătate mintală, întrucât ea este garanția echilibrului sufletesc de care au vorbit atâția filosofi și psihologi (Socrate, Platon, Seneca, Cicero, Epictet, Marc Aureliu, Boetius, Descartes, Spinoza). De altfel, se poate desprinde din cele de mai sus ideea că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
întrucât ea este garanția echilibrului sufletesc de care au vorbit atâția filosofi și psihologi (Socrate, Platon, Seneca, Cicero, Epictet, Marc Aureliu, Boetius, Descartes, Spinoza). De altfel, se poate desprinde din cele de mai sus ideea că factorii care contribuie la edificarea conștiinței morale corespund cu factorii care edifică sănătatea mintală. În mod egal, conștiința morală se poate transforma în conștiință morbidă, prin intervenția următorilor factori: răul model; imitația unor deprinderi rele; lipsa de educație; starea de anomie socială dată de lipsa
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe arena internațională. Germania și Austro-Ungaria și-au oferit, condiționat, sprijinul În medierea acestei probleme, ceea ce anunță cursul politicii externe românești În perioada următoare, adică gravitarea În jurul Vienei și a Berlinului. Chiar dacă atât s-a putut Îndeplini În 1878, ideea edificării Regatului României Își păstrează actualitatea și În perioada următoare, când demersurile noastre politico-diplomatice au primit mai multă consistență. Dacă până În acel moment problema s-a pus Împreună cu cea a independenței, Începând cu anul 1879, există discuții efective pe marginea acestui
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
și evoluția speciei în romantismul românesc, îi surprinde specificul, întrevăzut în depășirea modernă a epicului prin lirism și urmărit în contextul literaturii europene, de la Villon la Goethe, de la Uhland la Pușkin. Istoricul literar consideră balada romantică un moment semnificativ în edificarea literaturii române moderne cu fond autohton și o consolidare a romantismului în datele sale esențiale. SCRIERI: Ion Heliade Rădulescu, îndrumătorul cultural și scriitorul, București, 1984; Scriitori români de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Iași, 1990; Interpretarea textului poetic, Iași, 1997
ŢUGUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290296_a_291625]
-
indoeuropeană peled = umed, după I. I. Russu), la cursul mijlociu, cu adâncimi mai mici și albie mai îngustă datorită pantei mai accentuate și cursului mai rapid, se aflau și condiții mai lesnicioase pentru o trecere prin vad vara, sau pentru edificarea unui pod. Situația este similară cu cea a așezărilor fortificate geto-dace de la Popești, pe Argeș, și de la Dridu, pe Ialomița. Numai cu accentuarea regresiunii dacice (ce-și atinge maximul în sec. II e.n.), aceste avantaje se pierd treptat și de
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
ale subiectului. După A. Porot, termenul de inteligență are următoarele semnificații: - desemnează o anumită categorie de acte deosebite de activitățile automate sau instinctive; - definește facultatea de cunoaștere sau de înțelegere; - semnifică randamentul general al proceselor de elaborare ideativă mintală. La edificarea proceselor de inteligență contribuie două categorii de factori (Wenzl și Gottschaldt): a) Factori noematici, de ordin psihologic reprezentând întinderea (documentarea cognitivă a câmpului intelectual), profunzimea (capacitatea de a surprinde esențialul prin punerea în evidență a funcției logice) și înălțimea (facultatea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dublu aspect de realizări ale Sinelui: somatice și psihice. Orice situație care face să eșueze această dinamică, duce la apariția unor tulburări diferite, în cadrul cărora se înscriu și tulburările psihosomatice. Trei elemente se consideră că aduc o contribuție directă în edificarea tulburărilor psihosomatice: stresul, frustrarea și agresivitatea. Acești factori se opun satisfacerii tendințelor libidinale ale persoanei, producând tulburări somatice sau stări de dezechilibru psihic. Orice tendință nesatisfăcută se transformă prin refulare în inconștient fie în focar de tensiune intrapsihică, fie în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să reprezinte pentru cel care „intră” în ea un model arhetipal, cu care să se identifice. Dar este necesar ca și acest „model” să-l accepte și să-l recunoască. Toate acestea, reunesc în final condițiile psihopatologice, care duc la edificarea unor situații conflictuale, stări de inadaptare nevrotică și, în situații destul de dese, la dezvoltări psihotice de factură paranoiacă. Aspectele mai sus analizate, privind raporturile care există între viața psihică, normală și patologică, și factorii culturali și sociali, pun probleme deosebit de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
original deosebit de importantă, în sfera disciplinelor umane, contribuind la adâncirea cunoașterii ființei umane. Aceste cunoștințe nu sunt izolate, ci ele se articulează, așa cum s-a arătat mai sus, cu celelalte discipline umane, prin raporturile care există între ele, contribuind la edificarea unei epistemologii a umanului, în care sunt reunite toate cunoștințele despre om ca ființă. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Abély, A.M.P., L'anxiété, Masson, Paris, 1947. Abraham, G., Psychodynamique essentielle normale et pathologique, Doin, Paris, 1964. Abramson, J., L'enfant et l
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și etnografică a lui Simion Mangiuca, Vuk Karadzić în folcloristica românească din secolul al XIX-lea reprezintă câteva tentative izbutite de a urmări modul în care a prins contur, etapă cu etapă, interesul pentru folclor, ca parte a procesului de edificare culturală a românilor. Evantaiul subiectelor se va lărgi simțitor în continuare, T. realizând câteva studii bine concepute, contribuții valoroase la lămurirea unor aspecte importante ale literaturii noastre populare: Balada Meșterului Manole și variantele ei transilvănene, „National” et „universel” dans les
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
4. Misterele pitagoreice" Misterele pitagoreice au beneficiat de o școală riguros organizată, întemeiată în anul 550 î.Hr., la Crotona, de către un personaj real, marele matematician al Antichității, Pitagora din Samos. Școala sa a fost luată ca model de către Platon pentru edificarea Akademiei sale, care i-a împrumutat deviza (misiunea) și curriculumul. Pitagora s-a prezentat ca mag, șaman și filosof, dar era un om de știință. Modul de viață pitagoreic impus acusmaticilor la Crotona a atribuit confreriei un caracter ezoteric. Altfel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
lumea materială și corporală - mundus materialis -, se produce „explozia erotică” și devine necesară schola adolescentiae; când furtunile adolescentine se potolesc și tinerii intră în lumea muncii, mundus artificialis, educația trebuie să continue la schola juventutis (18-24 ani); apoi poate începe edificarea morală a personalității în liniștita mundus moralis la schola virilitas, școala virtuților. Lucrurile s-ar putea opri aici, dar Comenius știe că noi lumi se deschid solicitând studii din ce în ce mai înalte. Liniștea deplină și înțelepciunea ce se conduce pe sine (symbiotica
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
imitau pe cei din științele naturii și se percepeau pe ei înșiși drept oameni de știință și ingineri. Dar în anii ’60 viermele edenic începuse să „roadă” temeliile Marii Izbânzi - știința universală a curriculumului. În timp ce „savanții” și „inginerii” trudeau la edificarea teoriei generale a proiectării, dezvoltării și optimizării curriculare, au apărut „cârcotașii”. Criticile și observațiile lor au combătut pe rând încercarea de a fundamenta știința pozitivă a curriculumului (Beauchamp, 1961), tentativa de a construi un curriculum democratic prin reorganizarea întregii cunoașteri
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și optimizării curriculare, au apărut „cârcotașii”. Criticile și observațiile lor au combătut pe rând încercarea de a fundamenta știința pozitivă a curriculumului (Beauchamp, 1961), tentativa de a construi un curriculum democratic prin reorganizarea întregii cunoașteri (Broudy, Smith și Burnett, 1964), edificarea teoriei generalizate a dezvoltării curriculare (ASCD, 1965). Apoi au apărut „ereticii metodei științifice” - ei s-au ambiționat să introducă în dezbateri viziuni și curente noi, distructive în raport cu „tradițiile” curriculare moderne. Așa au apărut: reconceptualismul (Huebner, 1962), umanismul (Rogers, 1962; Maslow
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vizau semnificații, valori, atitudini, expectanțe, interogații, motive intrinsece, trebuințe și interese ale studenților. Herrick ajungea astfel la concluzii neașteptate pe care le formula frapant într-un limbaj nonbehavioristic și nepragmatic. Un exemplu: Există mai mult decât o bază unică pentru edificarea structurală a curriculumului. Preocuparea noastră aproape exclusivă pentru tematica materiilor de studiu generează o creștere a pericolului de a ne prăbuși undeva în spatele gândirii creative și imaginative care prospectează diversele căi de programare și planificare a educației 16. Deși „neortodoxă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pledează pentru sensibilitate și aprecierea diferențelor culturale anticipând un model de „armonie rasială” (a model for racial harmony). Este o viziune utopică, nerealistă, contradictorie în sine. Propunătorii de modele ale competenței culturale sunt și ei utopici, iar visul lor este edificarea unor punți culturale (building of cultural bridges) între minoritate și populația majoritară. Dar aceste „punți” ar trebui să aibă un singur sens de trecere- dinspre minoritate spre majoritate, nu și invers. În fine, modelele emancipării culturale se bazează pe eresul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
putea fi făcut numai depășind un obstacol (care, în opinia noastră, nu a fost depășit): Noi, oamenii, trebuie să abandonăm îngustele înclinații naționaliste și să îmbrățișăm comunitatea, ca lume cu sens unic. Aceasta va implica stabilirea unui guvern mondial și edificarea unei civilizații mondiale în care oamenii de toate rasele, de toate națiile, de toate culorile și toate credințele vor colabora în scopul comun al păcii mondiale, uniți sub stindardul ordinii internaționale 202. La începutul secolului XXI, se părea că obstacolul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
stigmatul Turnului Babel și mulți dintre locuitorii săi vor deplânge moartea tradițiilor, pierderea identității naționale și disiparea culturii etnice într-un ocean cultural european pestriț și alienat. De aceea, nici măcar Europa Unită nu va fi exemplul cel mai potrivit pentru edificarea dureroasă a „satului global” în care ciocnirea orgoliilor religioase și culturale ar avea dimensiuni cataclismice. Este mai probabil ca educația globală să se centreze asupra individului, cum a sugerat Robert Muller (1989)214, pentru a-l transforma în kosmopolites și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și asistență comandată serviciilor de securitate, la Institutul de Cercetări Pedagogice și Psihologice (din subordinea Ministerului Educației și Învățământului și a Academiei de științe Sociale și Politice) a fost organizată o demonstrație a respectivei tehnici de relaxare, în scop de edificare și avizare. Grupul de oameni de știință, dinăuntrul și din afara institutului, desemnați expres de către organizatorii oficiali, s-au edificat în decursul a câteva zile asupra respectivei tehnici de relaxare, una dintre alte zeci consemnate în literatura de specialitate; în final
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și Învățământului; la acțiune au fost, de asemenea, și reprezentanți ai Consiliului Național pentru știință și Tehnologie și ai Ministerului de Interne. La 20 ianuarie 1981, conducerea Institutului a înaintat Ministerului Educației și Învățământului un referat privind concluziile acțiunii de edificare asupra tehnicii respective de relaxare. Referatul cuprinde obiecții asupra unor elemente de formă, iar asupra conținutului ca atare nu se dă aviz favorabil, motivându-se prin lipsa unor date de cercetare calificată. Pe baza acestor concluzii circumspecte, conducerea Ministerului Educației
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a literaturii și limbii române”, proces apărut la începuturile culturii noastre moderne și concretizat în activitatea marilor creatori din veacul al XIX-lea, este reluarea cu alte mijloace și într-o nouă perspectivă a „curentului poporan”, ostil cosmopolitismului și urmărind edificarea unei literaturi originale, inspirată din folclor, istorie, realități sociale și psihologice autohtone și prin valorificarea posibilităților expresive ale limbii române. O asemenea cale - se spune - au urmat majoritatea marilor culturi ale lumii, în aspirația lor spre modernizare și consolidare a
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
Pe de o parte, naratorul lasă să se înțeleagă că lucrează la un roman, insinuând astfel că paginile pe care le scrie nu sunt decât literatură, pe de alta, ultima filă reia începutul cărții, cu specificarea că o face spre edificarea unui psihanalist, căruia Traian Daia i se încredințase. Autoreferențialism și autenticism, contopite. Concret, Parțial color pare un colaj naturalist de „felii de viață”. Un prim capitol asamblează situații de existență cotidiană ternă, nu fără momente mai deosebite, precum o aniversare
PREDA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
științific”, în lumina gândirii marxist-leniniste, ar însemna pătrunderea dincolo de componentele de suprafață, în esența fenomenelor, dezvăluirea mecanismelor interioare, a dinamicii proceselor de permanentă transformare socială, în virtutea legilor istorice. Produs și expresie a noii societăți, arta trebuia să înfățișeze opera de edificare a acesteia într-un fel care să dinamizeze conștiințele, să insufle elan revoluționar, să mobilizeze masele în acțiunea constructivă a noului. „Zugrăvirea veridică și istoricește concretă a realității - specifică documentele Congresului din 1934 - se îmbină cu sarcina influențării ideologice și
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
ar deveni, pentru factorii de progres social, o armă de luptă împotriva unei lumi nedrept întocmite. Funcția ei socială e văzută cu un rol și mai important în socialism, unde i se cere să acționeze ca instrument în opera de edificare a așa-zisei lumi noi. Prin schimbarea finalității luptei, ideologii modifică și caracterul artei: din „critic”, r. devine „socialist”. Parte integrantă a ideologiei comuniste, creația artistică devine problemă de stat. „Realismul socialist” este impus de „forța conducătoare” a societății prin
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]