2,064 matches
-
Bucureștilor să va asemăna cu soarta tutulor orașelor Europei, unde cetatea ce să zice veche este cea mai urâtă vedere, în vreme ce cetatea cea noă arată o frumusețe deosebită, un aer folositor, mulțumire și sănătate celor ce locuiesc într-însa.“ (Începuturi edilitare 1830- 1832. I. Documente pentru istoria Bucureștilor prezentate de Emil Vârtosu, Ion Vârtosu și Horia Oprescu, București, 1936) Strada mărginită de copaci, dar lipsită inițial de case, care urmează a fi construite ulterior - iată, transpus într-o imagine, principiul „formelor
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
a halei din Piața Centrală este tot opera acestui inimos prim gospodar al Olteniței. Singurul lucru imputabil, pe care Alexandru Mărculescu îl amintește în cartea sa este falimentarea Băncii Olteniței, sub conducerea lui. Se vede că a fost omul faptelor edilitar gospodărești, ceea ce se cere unui primar, dar n-a avut valeități în domeniul financiar bancar. Un alt liberal de notorietate, care a candidat pentru funcția de primar al Olteniței a fost și omul de afaceri, negustorul de cereale, Aristide Penu
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
soluție decît modernizarea teatrului vechi.5) Totuși „palatul”/„palatele” rămîn în continuare pe agenda mai multor conducători locali, îndeosebi a prefectului Petru JurjeaNegrilești, care înnoiește, în 1931, „ținuta” Palatului Administrativ și a primarului Mihail Văgăunescu. Pentru acesta, „palatul” reprezenta proiectul edilitar nr. 1. El visa la ceva măreț, „complex”6) lucru neînțeles și adesea ironizat de unii dintre concitadini, pentru care o idee grandioasă echivala cu un scandal. Pînă la urmă, singurul „palat” ridicat în această perioadă (cu sprijinul lui Mircea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Criticile vizau în primul rînd ineficiența administrațiilor, dar și mentalitatea colectivă ce se manifesta prin „concepții înapoiate de negativism în orice întreprindere spre și mai bine”5) și lipsa de reacție în fața urîtului. Tema principală de discuție o constituia anarhia edilitară, proliferarea odată cu micul comerț a barăcilor, chioșcurilor, șandramalelor. „Edilii noștri - ricana autorul anonim al unui pamflet - nu cultivă decît baraca. Unica lor grijă este cultul barăcii, și oriunde găsesc un locușor gol, fac ce fac și construiesc o baracă. [...] Astfel
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cum am mai spus, unii încă negau că aceasta ar exista: „Incontestabil că - scria, exasperat, un avocat și ziarist - Bacăul nostru este unul dintre cele mai murdare tîrguri din cuprinsul țării moldovenești! Nici măcar tîrgul Hîrlăului, platitudinea celei mai abjecte murdării edilitare, credem că n-ar risca rușinea unei comparații!”12) De la praf și mizerie se ajungea, inevitabil la problemele de circulație. „Cum praful pe străzile noastre nu se mătură, iar depozitele de murdărie se măresc zilnic, este firesc să cerem reglementarea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
creșterea responsabilității societății pentru destinul și gestionarea specială a zonei montane; - conservarea biodiversității vegetale și animale; - conservarea și valorificarea culturilor locale, a tradițiilor etc.; - asigurarea planificării fizice a zonei montane, În baza cercetărilor; - asigurarea modernizării infrastructurii și a echipamentelor tehnico - edilitare; - dezvolatrea și consolidarea prosperității gospodăriei familiale montane de tip integrat; - asigurarea necesarului de producători agricoli montani; - ameliorarea condițiilor de igienă și confort pentru oameni și animale; - protecția, conservarea și ameliorarea mediului natural; - proiectarea unui Învățământ adecvat activităților rurale montane etc.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
al avuției naționale. Acestea sunt rezultatul În urma activității umane, materializate În bunuri acumulate În decursul anilor, și care În principal, se compun din: fonduri fixe pentru producție și servicii, fondul de cazare turistică (hoteluri, hanuri, vile, cabane, popasuri turistice), dotări edilitare, fonduri fixe pentru cultură (obiective de interes turistic), Învățămînt (În unitățile cu profil turistic), ocrotirea sănătății (tratament balnear), agrement, sport (unele dotări din stațiunile turistice), mijloace de transport turistic (autocare, autotorisme, vase de linie etc.) și pe cablu (telecabine, telegondole
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
egalității“. Despre ipocrizia vechii pături superpuse de activiști se mai poate vorbi și cu alte ocazii, fiindcă îi tot vedem, astăzi, pe aceiași inși practicând cu succes rețetele capitaliste. Deocamdată, merită să-i observăm la lucru pe bunii noștri gospodari edilitari, în perioada alegerilor. După trei ani și jumătate în care nu l-am zărit o dată la față pe primarul meu de sector, de câteva luni figura lui tonifiantă îmi zâmbește încurajator de pe toate gardurile. Este un tip masiv și serios
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
ca o pedeapsă, infractorii fiind astfel expuși oprobiului public. Cel mai des deținuții sînt trimiși la muncile necalificate aflate în subordinea primăriilor și consiliilor locale sau la firmele cu care acestea au contracte și se ocupă de activități de interes edilitar: plantarea puieților, tăierea copacilor, îngrijirea spațiilor verzi, repararea obiectivelor cultural-artistice (acoperișurile caselor de cultură, vopsirea statuilor, băncilor, leagănelor), întreținerea sistemului de evacuare a apelor, curățarea zăpezii, amenajarea stațiilor de autobuz, săparea gropilor pentru montarea stîlpilor și indicatoarelor, curățarea cimitirelor și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
comuna Șipote se reduce la funcționarea localurilor, bufetelor, cârciumilor, a magazinelor mixte și a târgurilor de joi. Dezvoltarea prestărilor de servicii și a rețelei comerciale ar avea un aport specific în procesul de modernizare. Toți indicatorii analizați arată o echipare edilitară destul de slabă a comunei Șipote, dar care ar putea intra într-un proces de modernizare prin:extinderea iluminatului stradal, dezvoltarea serviciilor de gospodărire comunală, proiectarea rețelei de canalizare,amenajarea platformelor de gunoi, a unor parcuri și baze sportive, dezvoltarea rețelei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
străzile de interes local. Traficul este destul de intens. Intersecțiile nu sunt amenajate. Traversările peste pârâul Provița sunt dificile, puține din podurile și podețele existente fiind corespunzătoare. Circulația pietonală se realizează pe acostamentul carosabilului. Zona de gospodărie comunală și echipare tehnico- edilitară este de 0,71% din teritoriu, echiparea comunei constând în alimentarea cu energie electrică și gaze. Lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor a fost extionsă de la 7,7 km în 1999 la 13,3 km în 2001. III
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
din teritoriu, echiparea comunei constând în alimentarea cu energie electrică și gaze. Lungimea simplă a conductelor de distribuție a gazelor a fost extionsă de la 7,7 km în 1999 la 13,3 km în 2001. III.5.2 DOTĂRI TEHNICO - EDILITARE - ALIMENTAREA CU APĂ Locuitorii nu dețin un sistem de alimentare cu apă centralizat. Singurele surse de alimentare cu apă o reprezintă puțurile țărănești care interceptează freaticul de suprafață. De cele mai multe ori haznalele neetanșe ale gospodăriilor comunică prin freatic cu puțurile
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de creștere Înregistrată În anii anteriori războiului (cca 2.000 anual) Își modifică, implicit, și ea drastic parametrii, ajungând la mai mult de 20.000 anual (Mihăilescu 2003: 149-150). Acest aflux de populație se datorează atât evenimentelor politice și măsurilor edilitare Încadrate În principiile urbanismului modern, cât și amplei dezvoltări industriale a fostei periferii, care cerea din ce În ce mai multă forță de muncă. Orașul nu era Însă pregătit să Își dubleze numărul de locuitori Într-un interval de timp atât de scurt (1916-1930
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
mijloace materiale, nu Își permiteau să Își achiziționeze terenuri și case În oraș. În aceste condiții, ei se instalea ză dincolo de fosta limită a capitalei , urbanizând comunele periferice sau ocupând terenuri de multe ori neparcelate și, oricum, lipsite de dotări edilitare. În felul acesta, orașul este obligat să Își lărgească granițele. Trebuie accentuat faptul că acest proces nu s-a desfășurat În mod controlat (intervențiile municipalității nu făceau față creșterii demografice și amplificării teritoriului administrativ), fiind vorba despre o dezvoltare spontană
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
muncă fiind și ea un argument În alegerea amplasamentului. Zona centrală a capitalei Începe să capete astfel un caracter comercial și administrativ din ce În ce mai pronunțat, asupra ei concentrându-se predominant atenția edililor. Se construiesc clădiri multietajate, se dezvoltă infrastructura și rețelele edilitare, se trasează noi bulevarde, periferia rămânând, pentru multă vreme, În umbră. Aceste cartiere ale periferiei nu beneficiau de dotările necesare car tierelor de locuințe. Nu existau instituții culturale sau de sănătate publică, fapt ce Îl determină pe istoricul Alexandru Cebuc
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
27 de posibili clienți (Cebuc 1964: 108). Modul de așezare a acestor noi locuitori ai capitalei este explicat de Dumitru Șandru prin raportare la originealor rurală. Chiar dacă În aceste mahalale nu existau instituții culturale sau de sănătate publică și dotări edilitare, ele aveau o doză mare de pitoresc și spontaneitate, arătând o viață mereu schimbătoare și improvizată (Giurescu 1966: 190-191), caracteristică unei condiții a omului instalat În aceste zone marginale, cu modul său specific de raportare la vecinătăți și de negociere
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
În aceste zone, care erau În principal ocupate de muncitorii industriali, nu era deloc ușoară. Aceștia trăiau În locuințe strâmte, insalubre, de dimensiuni foarte reduse. Paradoxal, chiar dacă dezvoltarea industriei a dus la sporirea confortului și prin progresul și amplificarea rețelelor edilitare, majoritatea celor implicați direct În procesul de producție nu beneficiau de aceste progrese ale tehnicii moderne. Parcelările din zonele periferice nu aveau apă curentă și canalizare, iar iluminatul public (În cazul fericit În care acesta exista) era asigurat pe bază
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
cel puțin 10 ore pe zi, În condiții ce nu respectau mereu normele deigienă impuse de lege, pe salarii mici care de cele mai multe ori nu le asigurau nici satisfacerea nevoilor de bază, locuind În mahalale la periferia orașului, insuficient dotate edilitar, În spații mici și umede, Ford Încearcă să aducă o altă imagine a muncitorului industrial. Salariatul companiei americane are o zi de lucru de 8 ore și este plătit cu un salariu comparabil cu cel al unui director de bancă
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
a ț ia pu bl ică locală avea rolul de a monitoriza activitatea Societății. De asemenea, ea a garantat prima emisiune de obligațiuni și a subscris 40% din capitalul inițial al Societății, a subvenționat 50% din costurile lucrărilor de echipare edilitară și, În unele cazuri, a cedat terenurile pe care se ridicau aceste cartiere de locuințe „eftine―. Prin limitarea dreptului la profit la 6% din valoarea locuinței - În cazul vânzărilor - sau la 5% - În cazul Închirierilor -, se Încerca menținerea unui preț
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
dețineimobilul În proprietate privată. De asemenea, pentru ca aceste locuințe să poată fi menținute la un preț Îndeajuns de redus Încât să poată fi accesibile clasei cu veniturile cele mai reduse, sunt considerate esențiale atât implicarea directă a beneficiarilor În lucrările edilitare și de construire a clădirilor (munca depusă fiindu-le bonificată În contul datoriei), cât și realizarea unei societăți naționale formată prin gruparea tuturor instituțiilor care sunt dispuse să acorde fonduri - sub formă de donație sau de Împrumut - astfel Încât să se
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
pretenții, dar cu originalitate, ce oferă un decor idilic.― (Marcu et alli 1935: 69) Concluzie - modernitatea În gândirea interbelică bucureșteană Planul Director de Sistematizare din 1935 este un plan deschis , nu este un plan de viziune, de autor cu ambiții edilitare. De fapt, urbanismul Începutului de secol XX bucureștean nu este cunimic radical. Pe tot parcursul planului este vizibilă atitudinea modernă a autorilor săi ce abordau orașul Într-un stil personal ce pare că depășește cu mult mentalitatea timpului lor. Planul
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
apreciat de profesorii săi: Buțureanu, Ianovici, Chiricescu. Pe lângă programele de învățământ universitar, se stabilise o regulă a excursiilor de studii în timpul vacanțelor și, astfel, a avut prilejul să cunoască multe fabrici și uzine, dar și localități turistice de importanță istorică, edilitară sau culturală. Îndată după absolvirea Facultății, în 1934, a funcționat câte 2-3 ani la întreprinderi, uzine, depozite sau rafinării. În primul an după absolvire a funcționat la rafinăria Astra Română după care a fost recomandat să modernizeze o serie de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
1818-1821), despre care Schinkel spunea c? �imit? formele arhitecturii grece?ți ?i metodele acesteia de construc?ie at�ț c�ț permitea complexitatea proiectu-lui� (vezi pliantul, foto 18). Se recunoa?te aici spiritul neoclasic �mpins c?tre elaborarea unei arhitecturi edilitare care conjug? referin?ele culturii antice universalizate � �n cazul acesta, ordinul ionic � cu o volumetrie exterioar? abstract? dictat? de program, dar �mbog??it? �n interior cu resursele infinite ale ornamenta?iei. �n sf�r?it, concep?ia de la Altes Museum
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Paris (�ncep�nd din 1835) ?i cel al inginerului I. Cerda, pentru Barcelona (1859; aplicat �ncep�nd din 1863). Napoleon al III-lea vrea s? fac? din Paris capitala Europei ?i vrea s? serveasc? prestigiul puterii imperiale printr-o politic? edilitar? ambi?ioas? cu sprijinul marelui capital, care trage profit din specula?iile cu opera?iunile imobiliare determinate de aceast? politic?. Haussmann, �nconjurat de ingineri de la Poduri ?i ?osele, are putere deplin?, datorit? legilor asupra exproprierii, pentru a restructura re?eaua
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
corespondent al Academiei Române. Să adăugăm câteva cuvinte și despre Grigore Bejan 8. Născut în 1865, fost ofițer de infanterie, autor de manuale militare, colaborator apropiat al lui Anghel Saligny la construcția podului de la Cernavoda, implicat într-o serie de activități edilitare din Iași (în 1896 a făcut și planul orașului, iar prin 1900 semna, alături de I.A. Christodulo, un studiu cu privire la alimentarea cu apă a urbei), inginerul Bejan s-a implicat și în politica alături de liderul naționalist Alexandru C. Cuza, ce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]