12,690 matches
-
publică alte două eseuri asemănătoare, inclusiv o scrisoare deschisă către François Mauriac. Era o încrîncenata lichidare de conturi. Dar mai înainte, la începutul lui 1932, acceptă un turneu de conferințe în Austria și Germania, invitat de o societate culturală germană, editorul publicînd, aici, textul acestei conferințe, pe care prozatorul a repetat-o pe unde a conferențiat, cu idei interesante - deși unele cam naive - despre rostul și menirea artei. E bine, negreșit, că se publică, în ediția pe care o comentez, textul
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
conferințe, pe care prozatorul a repetat-o pe unde a conferențiat, cu idei interesante - deși unele cam naive - despre rostul și menirea artei. E bine, negreșit, că se publică, în ediția pe care o comentez, textul acestei memorabile conferințe. Unde editorul nostru greșește profund este faptul că nu inserează, în ediție, nici un text publicat de Istrati în revistă Cruciada Romanismului. Revista această a apărut la 22 noiembrie 1934, sub conducerea lui Mihail Stelescu, redactor fiind, de la început, chiar Alexandru Talex. Era
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
repet, trebuia consemnata în această ediție. Al. Talex n-a făcut-o, gresînd profund, publicînd, în schimb, texte anodine, mai putin revelatoare. Și doar ultima secțiune a ediției se numește chiar "Ultimii ani". Să se datoreze această omisiune faptului că editorul Al. Talex a fost din plin amestecat în racolarea lui Panait Istrati pentru Cruciada Romanismului? Acesta e indubitabil răspunsul. Panait Istrati, Pelerinul inimii. Antologie, cuvînt înainte, prezentări și traduceri de Alexandru Talex, Editura Minerva, 1998.
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
și publicate în februarie de "Magazine littéraire" care le selectase din versiunea integrală, apărută anul trecut pe un CD în Germania. (Am dorit și noi să preluăm aceste fragmente încă de acum două luni dar, cerînd, cum e legal, voie editorului francez, acesta ne-a trimis la cel neamț, care deține drepturile și le vinde. N-am avut bani.) * Culmea cea mai înaltă a "Continentului" o constituie Dosarul dedicat scriitorului francez Michel Houellebecq și românului sau Particule elementare care stîrnește, de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
la insistențele prietenului meu Mircea Mihăieș și ale soției mele Carmen, care cu pricepere & stăruință, au stârnit aproape adormitul orgoliu auctorial." (s.m.) Iată o situație ideală în care orgoliul autorului se trezește după ce textele au fost produse și ușurează munca editorului. Și poemele produc aceeași impresie de contribuție discretă însă extrem de substanțială - cititorul se poate delecta cu o poezie de calitate fără a fi tulburat de șocuri novatoare, experimentale. Ioan Morar, Șovăiala, Ed. Brumar, Timișoara, 1999, 72p., f. preț
"Dublu click pe inimă" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17195_a_18520]
-
Cronicar Texte călătoare O premieră în viața bătrînului Cronicar cu degete înnegrite de cerneală tipografică și lecturi acompaniate de foșnetul paginilor: a citit, pe ecranul computerului, prima revistă culturală românească publicată doar în varianta electronică, NORII. Identitatea editorului, Ștefan Bălan, prinde contur în ciberspațiu doar prin textele sale: un intelectual cultivat, mare pasionat de literatură și arte, pentru care munca editării acestui trimestrial pe Internet e o necesitate și o bucurie. Alte date despre persoana sa nu ni
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
vane gonflări culturiste". Putem să confirmăm că accesînd site-ul http://sites.netscape.net/stefanbalan/Norii.html cititorul nu se plictisește. În sumar găsim nume de scriitori consacrați, alături de altele, încă necunoscute, dar cu texte interesante, cum e și cazul editorului, ce-și rezervă partea leului din spațiu: poeme proprii și interpretări minuțioase pe text ale celor 11 elegii de Nichita Stănescu. Am apreciat în mod special din sumar ciclul de poeme Călătorie spre transparență de C.D. Zeletin, fragmentul din piesa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17187_a_18512]
-
financiar sau admiterii distrugerii rețelei naționale de distribuire a cărții și revistelor literare, ajunsă pe mâna unor nepricepuți sau indivizi fără scrupule, adesea veniți de aiurea, fără pic de respect față de presa și cultura acestei țări. footnote>, a încetat preocuparea editorilor de a menține cititorii români la curent cu cele mai importante apariții editoriale, atât din domeniul beletristic, cât și din cel de strictă specialitate. Doar de câțiva ani, dar, după cum putem constata, din rațiuni exclusiv de profit comercial, unii băieți
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
iertare cu anticipare, în cazul în care s-ar considera că exagerez, oare astfel de lucrări n-au fost concepute în scopul înscrierii valorilor spirituale românești între valorile similare apărute pe plan mondial? Să fi dispărut oare cu totul de la editorii români orice fel de demnitate și de interes pentru slujirea și afirmarea culturii și spiritualității proprii? Am putea, desigur, exemplifica cele de mai sus cu trimiteri concrete la nume prezente în sumarul celor trei volume apărute, care nu mi se
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
cu nuci groși abia cuprinși de brațe voinice, cu viță, luncă de Olteț fertilă și parfumată. [...] Mi-aș construi sau o culă olteană, stilizată gotic, sus, pe dâmb, sau un bordei bortelit în râpă, o chilioară de sihastru." (Inspirată ideea editorului de a reproduce imaginea unei cule oltenești pe coperta cărții!) Asemenea copacilor care au mii de frunze, pentru a dispune de o suprafață cât mai mare de contact cu aerul, Petre Pandrea își multiplică în numeroase direcții identitatea, își diversifică
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
fi simultan critic literar și prozator, sfătuindu-l pe corespondent să-și publice el eseul polemic, nemaiașteptînd eseul lui Paul Georgescu tot despre tragicul lui Sadoveanu. Și amplele considerații filosofice și de teorie literară notate în lunga scrisoare îngăduie, azi, editorului, să constate, în notă, "sensul profund stimulator pe care îl căpătase corespondența mea cu Paul Georgescu". Urmează o pauză de vreo doi ani, în urma unei scrisori a dlui Ion Simuț, Paul Georgescu îi răspunde. Acum corespondentul său bihorean trăia, ca
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
mistificatori notorii, în polemica legată de pretinsul antisemitism din unele medii intelectuale românești. Nu știm cum s-a ajuns la un procedeu inuzual ca acesta, al publicării aceluiași text în două reviste diferite. Așteptăm fie scuzele autorului, fie pe ale editorilor. în orice caz, nu credem că meritele articolului ar fi la originea repetării lui. Din contra, ni se pare o gravă inadvertență publicarea acestui text incorect și imoral. Descoperim acum că dl Gheorghiu împărtășește convingerile dnilor Voicu și Reichmann cu privire la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17255_a_18580]
-
întreruptă. Ea a fost reluată din 1990 și se bucură, azi, de o atenție ieșită din comun, apărînd chiar și o ediție de Opere complete, care începe de la gazetărie pentru a poposi, apoi, în creația filosofică. Se ignoră, de către acești editori devotați, un fapt, totuși, evident. Și anume că opera filosofică a lui Nae Ionescu (vreau să spun cursurile sale) au fost bănuite, încă în timpul vieții, de lipsă de originalitate, care, poate, într-un curs nepublicat e, pînă la un punct
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
convocate competențe recunoscute în materie; adunate într-o sală și, în urma unei lecturi cu voce tare al cutărui curs să se identifice sursele posibile. În textul ediției pe care o comentez, la un moment dat profesorul îl citează pe Platon. Editorul are grijă să precizeze într-o notă "Rămîne de confirmat de un specialist în Platon și în filosofia greacă dacă Platon spune, într-adevăr, ceea ce afirmă Nae Ionescu că "zice" Platon". Acuzația de plagiat sau numai de împrumut nemărturisit, rostită
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
creat o școală de filosofie la noi, realizîndu-se prin creația fanilor săi extraordinar dotați. Dl Dan Zamfirescu a publicat relativ recent, la Editura sa "Roza Vînturilor", ultimul curs de metafizică, rostit de Nae Ionescu în anul universitar 1937-1938, pe care editorul (dl Mircea Diaconu) sau chiar proprietarul editurii îl intitulează pompos Tratat de metafizică, cursul fiind, de fapt, o introducere în metafizică. Că dl Dan Zamfirescu este un admirator ieșit din comun al lui Nae Ionescu o știu de cîteva bune
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
logice, totul este posibil pentru Dumnezeu. Necesitatea lumii este o necesitate logică. În afară Dl Marin Diaconu, căruia i s-a alăturat dl Dan Zamfirescu, face treabă bună; cum ne-a obișnuit în edițiile pe care le-a îngrijit, de editor competent, adnotînd succint, dar eficient unele chestiuni pe marginea textului. A rezultat o ediție bună, căreia editorii i-au adăugat un supliment generos, notele de la acest curs luate, în acel an universitar, de dl Nestor Ignat. Nae Ionescu, Tratat de
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
căruia i s-a alăturat dl Dan Zamfirescu, face treabă bună; cum ne-a obișnuit în edițiile pe care le-a îngrijit, de editor competent, adnotînd succint, dar eficient unele chestiuni pe marginea textului. A rezultat o ediție bună, căreia editorii i-au adăugat un supliment generos, notele de la acest curs luate, în acel an universitar, de dl Nestor Ignat. Nae Ionescu, Tratat de metafizică. Curs inedit stenografiat și transmis de Dumitru Neacșu. Ediție îngrijită de Marin Diaconu și Dan Zamfirescu
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
epistolare. G. Călinescu are dreptate în Istoria literaturii (1941), cînd observă: "vina capitală a cărții este dilatarea verbală în slujba tezei. Logosul îmbracă toate varietățile: monologul, dizertația, conferințele, discursurile, predica, omilia, caterisirea". Bun cunoscător al operei părintelui Galaction și experimentat editor al operei acestuia, dl. Teodor Vârgolici ne-a dăruit o bună ediție a acestui roman, avînd grijă să adauge, în final, o secțiune, bine aleasă, despre receptarea, în epocă, a cărții. Acest bun coleg al meu, Teodor Vârgolici, împlinește, acum
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
ani. Pentru că am fost o epică... Cărțile mele sînt groase, n-am știut niciodată cît de groase pot fi... Eu nici de tipărirea lor nu prea mă îngrijeam, lăsam manuscrisul la editură și gata. Ba mă căutau și pe acasă editorii... Țin minte cu Vlașinii, prima din serie, mă pomenesc că editorul îmi face o vizită, manuscrisul era acceptat și lăudat nu însă și finalul cu haiduci, nu prea mergea după capul lor... Mi-a cerut să-l schimb dar eu
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
am știut niciodată cît de groase pot fi... Eu nici de tipărirea lor nu prea mă îngrijeam, lăsam manuscrisul la editură și gata. Ba mă căutau și pe acasă editorii... Țin minte cu Vlașinii, prima din serie, mă pomenesc că editorul îmi face o vizită, manuscrisul era acceptat și lăudat nu însă și finalul cu haiduci, nu prea mergea după capul lor... Mi-a cerut să-l schimb dar eu habar n-aveam de economia lor politică, asta prin '63... cică
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
parte nu este foarte elaborată și ar merita un spațiu ceva mai larg decît cele 3 pagini (64-67) existente) textelor funerare, precum și o prezentare interesantă a versificației și a onomasticii inscripțiilor. Partea centrală a volumului (p. 81-302) cuprinde transcrierea epitafelor (editorul a lucrat îngrijit, atent la respectarea specificul regional al textelor), urmată de scurte comentarii. Adresate unui public italian, textele apar, firesc, și în traducere în limba lui Dante. Textele au o structură similară în marea majoritate a cazurilor; ele sînt
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
am avea-o publicată în întregime ce extraordinar instrument de lucru pentru cunoașterea vieții (dar și a operei) lui M. Eliade am avea! Și, peste cîțiva ani, probabil o vom avea. Pentru asta depune o extraordinară stăruință dl. Mircea Handoca, editorul său, căruia i-a revenit - cu acordul ilustrului autor - arhiva familiei și, apoi, s-a zbătut să colecteze de la diverși corespondența lui Eliade. Sigur că n-a izbutit să o colecteze pe toată (mă gîndesc la personalitățile din străinătate din
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
prefața lui Ion Bogdan Lefter poartă un titlu sugestiv: "Prozatorul scriind despre poet spre a gândi la arta sa"). Citatele alese spre a ilustra ipotezele de lucru par smulse din vreun text al lui Radu Petrescu însuși. În încheierea cărții editorii ne oferă un fragment din partea încă nepublicată a jurnalului în care autorul consemna cum a decurs examenul de licență. Descrierea acelei zile (6 februarie 1970) începe într-o manieră inconfundabilă, cu o contradicție a imaginilor și a registrelor. Iată mecanismul
Un alt Bacovia, același Radu Petrescu by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17370_a_18695]
-
Virgil Mihaiu sunt din Cluj, Dumitru Chioaru din Sibiu, Patrel Berceanu și Gabriel Chifu din Craiova, Lucian Vasiliu din Iași și așa mai departe). Mai mult decât atât unii dintre poeții antologați aparțin literaturii exilului dacă ne gândim la prezența editorului însuși. Bănuim că în acest fel s-a urmărit construirea unei imagini panoramice, unitare cât de cât, a poeziei românești contemporane; dar dincolo de toate acestea nu putem împinge prea departe speculațiile referitoare la criteriile de selecție, din moment ce, în alcătuirea unei
Poezie optzecistă și ritmuri anglo-saxone by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17390_a_18715]
-
în 1943 și Tzigara nu s-a putut bucura de ea decît cîțiva ani. Memoriile lui Tzigara-Samurcaș sînt scrise tîrziu, în 1948-1952, cînd toate ale lui se prăbușiseră și el nu era decît un nostalgic pensionar. Calități expresive, în ciuda afirmațiilor editorilor (dl. Ioan Șerb și Florica Șerb). Sînt, dimpotrivă, terne, interesul cîștigîndu-l prin ceea ce relatează. Mai întîi, în acest al doilea volum, memoriile evocă atmosfera de la Palatul Regal, pe vremea regelui Carol I, pe care îl prezintă drept "prea generosul meu
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]