93,304 matches
-
ajunsă pe mâna unor nepricepuți sau indivizi fără scrupule, adesea veniți de aiurea, fără pic de respect față de presa și cultura acestei țări. footnote>, a încetat preocuparea editorilor de a menține cititorii români la curent cu cele mai importante apariții editoriale, atât din domeniul beletristic, cât și din cel de strictă specialitate. Doar de câțiva ani, dar, după cum putem constata, din rațiuni exclusiv de profit comercial, unii băieți cu fler au început să publice frecvent, adesea în tiraje impresionante, multe lucrări
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
repere ale vieții lui Emil Racoviță alcătuiește, desigur, o schemă cât se poate de simplă. Aceasta este rezultatul contragerii maxime a volumului care conține - pentru prima dată în românește - jurnalul savantului. Subintitulată Filmul marii aventuri polare, cartea este un eveniment editorial nu doar pentru motivul evocat imediat mai sus, ci și datorită deosebitei transpuneri în fapt a unui proiect extrem de ambițios. Ea cuprinde aproape toate desenele din jurnal, câteva pagini în facsimil, schițe, tipărituri, fotografii (multe inedite), scrisorile legate de expediție
Un film în 354 de pagini by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17209_a_18534]
-
ar acuza de amatorism, ziariștii l-ar ataca în haită, iar SRI-ul l-ar urmări. Publicarea acestei cărți provocatoare la Editura Albatros nu reprezintă un accident. Directoarea editurii, Geta Dimisianu, se străduiește de mai multă vreme, prin inițiativele ei editoriale, să demonstreze că avem mari bărbați în cultura română, pe care ar trebui să-i recunoaștem ca precursori și să-i luăm ca termen de comparație dacă vrem să ieșim din mediocritatea în care ne zbatem. Ca mama lui Ștefan
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
ea programatică, de a restitui cărții calitatea, atîția ani pierdută, de obiect estetic, de formă artistică de sine stătătoare. Cu aproape doi ani în urmă, însă, mai exact, la sfîrșitul lui 1998, acestora li s-a adăugat încă o casă editorială care a reușit, într-un timp record, să se individualizeze net în peisajul românesc al producției de carte: Editura Brumar din Timișoara. Că ea s-a adăugat celorlate edituri este doar un fel de a spune, un mod de inventariere
Cartea ca obiect estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17285_a_18610]
-
Luminița Marcu Editura piteșteană Paralela 45, în colecția sa generaționistă intitulată 80, inițiază un spațiu editorial dedicat exclusiv postmodernismului. Specializată în teoria literaturii, Carmen Mușat participă la această inițiativă cu un volum de eseuri despre problemele și manifestările literaturii post-moderne la noi. Autoarea își spune poziția în chestiunea controversată a existenței postmodernismului în sine: există un
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
noștri ar fi fost unul previzibil. În aceeași măsură ca și Cezar Petrescu, Ionel Teodoreanu e integrabil unei paradigme a scriitorului de succes, consultarea bibliografiei sale probând până la ce punct prozatorul a fost capabil să-și administreze propriul său succes editorial, continuând, în ciuda reticențelor criticii, să producă o serie de texte cu ecou în rândurile publicului, fidel unei poetici autohtone a best-seller-ului. Destinul însuși al lui Ionel Teodoreanu, până în momentul cenzurii postbelice, poate fi el însuși citit ca un roman de
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
în capitala cantonului Graubünden, la câteva săptămâni după apariția cărții sale Reflecții de la Sils-Maria în varianta românească. M-am bucurat că am avut cu mine numărul din România literară cu recenzia Andreei Deciu, răsunet prompt și pozitiv la un eveniment editorial de marcă. Deși este prima carte a prestigiosului autor elvețian în limba română, Iso Camartin este cunoscut de o anumită pătură de tineri intelectuali români prin statornica sa activitate de la Colegiul " Noua Europă", iar de aceia care se ocupă de
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
Marină Constantinescu Luni 5 aprilie, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra a avut loc un eveniment cu totul special, si nu doar editorial: o întîlnire cu așa supranumita "promoție de aur" prilejuita de editură DU Style și de Alta Victoria Dobre, autoarea substanțialului volum intitulat chiar așa: Promoția de aur. Poate nu toată lumea știe ce ascunde formulă asta. E vorba de clasă care
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
1911. Ediția din 1983 fost însoțită, din cîte știu, de o postfața a lui Jürgen Habermas, care i-ar fi fost de mult folos și cititorului român. Nu știu de ce ea a fost omisa din traducere, poate că sînt considerente editoriale foarte concrete la mijloc. Dar omisiunea ei s-ar fi cuvenit suplinita printr-o altă postfața sau prefață, făcută de un germanist român, ceea ce din păcate nu s-a întîmplat. Cîteva vorbe frumoase despre Simmel pe coperta cărții, plus datele
Veverita intelectuală by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18014_a_19339]
-
de zece ani lucrurile nu păreau chiar atat de evidente. Căci era încă aproape amintirea celor două decenii anterioare, când, în același spațiu lingvistic și cultural, prezența dinamică a românului hispano-american (ai cărui autori fuseseră lansați în majoritate de către industria editorială spaniolă) umbrea de-a binelea producția literară a ămetropoleiă. Mendoza - ca și Cămilo José Cela, care în ordinea de idei respectivă poate fi considerat drept un precursor al înnoirilor înregistrate de românul spaniol - reactivează și consideră cu un ochi actual
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
Acest gol imens din literatura noastră despre arta, dar și din cultura noastră, în ansamblul ei, a fost umplut în ultimii ani printr-un efort al Editurii Meridiane pe care nici un calificativ nu l-ar putea răsplăți pe deplin. Obiectul editorial al acestui efort se numește chiar Dicționar de artă și a fost conceput și realizat în două volume. Primul a apărut în 1995 și cuprinde literele A-M, iar cel de-al doilea în l998, spre sfîrșitul anului, și continuă
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
Cronicar În derivă Chiar în numărul acesta, d-l Barbu Brezianu amintește despre vestită pagina a doua a ziarelor interbelice, în care informațiile și comentariile referitoare la apariții editoriale, conferințe, spectacole, concerte și expoziții, interviurile cu personalități erau scrise de intelectuali specializați în gazetărie culturală, adesea ei înșiși literați și artiști, în a caror judecată de valoare publicul avea încredere. Ei își respectau cititorul, nu-l considerau ignorant și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
-și abandoneze gândurile, paginile publicate, războaiele. El avea obsesiile sale care îl urmăreau, care îl mobilizau, care îl aduceau la masa de scris. ăSollă și ăHabenă, dispare realmente din biblioteci. Slavici, pe care așezarea în manuale l-a impus circuitelor editoriale, e retipărit parțial. Aceste pagini lipsesc chiar și din ediția de Opere. Am putea spune ca e un Slavici aberant, strict legat de nervii și de dispută jurnalistică a unui timp de cumpănă. Spune scriitorul: "Europa, atât de milostiva față
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
puse în cauză. O descătușare mult așteptată - și nu numai de ei. Dar știm oare să o recunoaștem? Dezlegarea interioară am asteptat-o, toți acești ani, din diverse direcții. O soluție era publicarea inexistentelor opere de sertar, ca o explozie editorială eliberatoare. Îmi amintesc însă și de o experiență indubitabila, colectiv împărtășită, dar singulară: îmi amintesc de reacția sălii de cinema la vizionarea filmului Balanța de Lucian Pintilie. În rest - o tăcere grea, sufletească. Puține ocazii de a o mai dezminți
A apărut o cultură a străzii by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/18082_a_19407]
-
pîrghiile conceptuale și argumentative, așa cum reduci la piese o imensă mașinărie, pentru a le recupera și folosi altundeva. E o misiune fie grea, fie ingrata, depinde de cine se încumeta la ea. Lubomăr Dolezel, în cartea recent publicată în condiții editoriale onorabile de Univers, se achită, pînă la un punct, magistral de această dificilă sarcina. Intenția lui în Poetica occidentală este de a elabora o istorie a gîndirii teoretice literare, pe care o echivalează nemijlocit cu o istorie a poeticii că
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
două titluri, Arta de a seduce și Arta de a trăda, ba chiar ispitit să fantazeze vreo legătură subtilă între tratatele cu pricina. O legătură există, e adevărat, dar nu una de idei, ci mai degrabă de calitate a performanței editoriale și scriitoricești. În accepțiunea concretă a termenului, "artă" înseamnă "tehnică", iar o carte purtînd titlul Arta de... poate trece, perfect legitim, drept manual. Ea ar trebui să conțină o serie de observații utile și instrucțiuni menite să ofere cuiva o
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
dacă ar fi mai lesne inteligibilă decît îi permite tălmăcirea. Există atît de multe cărți mediocre și traduceri proaste, încît aceste două producții nu ar necesita o semnalare aparte, dacă nu m-ar surprinde, în cazul amîndurora, o anumită incompetență editorială, afișată senin, un anumit sentiment acut al inadecvării, al nerespectării unor principii evidente și elementare de eticheta conceperii unei cărți, dacă se poate spune așa. Mai întîi de toate, cine sînt Casamayor și Tatiana Lebedeva? Nu avem un răspuns. M-
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
dar ași păstrează vitejește opinia. După ce an Cameră Deputaților s-a pierdut o zi cu moțiunea ăndreptată ămpotriva unui manual de istorie, prilej de dispute oratorice contracronometru, Cornel Nistorescu scrie an EVENIMENTUL ZILEI un editorial intitulat Bulă cu papion. Un editorial an care bagă de seamă că președintele Comisiei pentru ănvătămănt, știința, tineret și sport, dr. ing. Anghel Stanciu nu se prea are bine cu limba română curentă, cea an care și-a formulat moțiunea simplă, "a cărui obiect este ăpoliticile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17437_a_18762]
-
an direcția bună, cel putin nu atunci cand tot ce aflăm este că Salonul nr. 6 e pretutindeni, e Rusia ănsăsi. Cum spuneam ansa, desi suferă de absență unui studiu critic, acest volum de povestiri e de departe o remarcabilă reușită editorială. Criteriul cronologic de structurare a operei unui scriitor nu e ăntotdeauna relevant, dar an cazul acesta strângerea laolaltă a celor douăzeci și trei de povestiri are ceva fascinant prin ănsăsi diversitatea lor: iată un Cehov pe care al poți contemplă
Un compendiu cehovian by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17436_a_18761]
-
Nicolae Manolescu În casetă editorială a oricărei publicații periodice - cotidian, hebdomadar sau lunar - există o functie binecunoscută tuturor celor care fac reviste, dar ignorată de către majoritatea cititorilor: secretarul general de redacție. În presa modernă, s-a numit totdeauna așa, cu excepția unei perioade din regimul comunist
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
eului, suferind de singurătate și spleen, ănfrângerea elanului spre absolut, resemnarea: prăbușirea și putrezirea calului, moartea păsărilor, sufocarea ăngerului spânzurat de propriul hâr și lipsit de aerul respirării sau al zborului, refuzul de a privi prin hublou. După o tăcere editorială de șase ani, cu Epica magna (1978) și Operele imperfecte (1979), dar mai ales cu Noduri și semne (1982) atmosferă sumbră, dezesperată și ănspăimântată ajunge copleșitoare ăndurerând cu asupra de măsură lumea, modificând structura universului liric, schimbându-i fundamental tonul
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/17486_a_18811]
-
șeful catedrei de slavistica de la Universitatea californiana UCLA, știe, pe lîngă franceză, germană, spaniolă și italiană, pe lîngă rusă și chineză, si toate limbile Europei Centrale. Din toate aceste limbi traduce literatura și este unul dintre cei mai importanți consilieri editoriali din SUA. Adriana Babeți și Mircea Mihăieș l-au cunoscut la o conferință internațională în 1992 și discuțiile cu ei, precum și cu Ioana Ieronim, i-au stîrnit interesul pentru România, așa că s-a apucat să învețe și românește. În 1998
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
literaturii din ultimii ani și al vieții noastre literare. Alex. Ștefănescu a vorbit, în cronică din "România literară", despre "revenirea spectaculoasă" a prozatorului, si la fel, în "Adevărul literar și artistic", tânărul critic Daniel Cristea-Enache: "aceasta recentă și spectaculoasă apariție editorială". Pentru Tudorel Urian, în "Cuvântul", cartea în discuție reprezintă o "revenire în forță" a lui Augustin Buzura. În parte aceste reacții se explică prin lungul interval lăsat neacoperit de prozator între cartea să anterioară (Drumul cenușii, 1988) și cartea de
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
sine creator. Totuși, unii s-au încumetat a spune c-ar fi vorba de o antiliteratura care, în fond, ascunde lipsa de talent a autorilor care practică acest gen controversat, în pofida faptului că, astăzi, pe glob, peste jumătate din producția editorială este dedicată genului pus în discuție. Alții precum Casanova de Seingalt, aventurier și confrate demn de invidiat pentru aventurile sale românești și galante, mărturisește în memoriile sale: "Nu-i imposibil că o pană judicioasa să descrie un fapt adevărat, crezînd
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
despre române românești, Cronicarul îndrăznește să facă și el o predicție pentru anul 2000: după fragmentele pe care le-a citit în "Art-Panorama", "Contemporanul", "Facla", "Apostrof" și în revistă noastră, românul Norei Iuga, Sexagenara și tînărul, va fi un eveniment editorial. Gafele Apărării Cu o suspectă periodicitate România suferă scăderi de imagine de acolo de unde n-ar trebui în nici un caz să i se întîmple așa ceva. Ministerul Apărării Naționale intra din cînd în cînd în complicații care pun România într-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]