2,800 matches
-
și cea „autonomistă” a guvernării universităților, între „elitiștii” orientați către atingerea de performanțe academice și „vocaționaliștii” preocupați mai mult de satisfacerea nevoilor de calificări și competențe ale beneficiarilor. Toate antinomiile enumerate anunță mutații importante în instituțiile de producere a elitei educate a națiunii și reflectă diversitatea de interese și resurse din interiorul câmpului universitar. Sensul transformărilor poate fi „ghicit” prin analogie cu structurile și evoluțiile similare din Europa: marketizarea învățământului superior, inclusiv introducerea unor programe cvasiuniversitare dedicate direct inserției pe piața
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
socializatoare (familia sau grupul de prieteni), școala este un agent de control social tranzițional, care domesticește actorii, cu un efect ce continuă acțiunea familiei și pregătește oamenii pentru intrarea pe piața muncii. Astfel, școala asigură controlul social „intern”, prin autocontrolul educat al omului modern. Teoriile conținuturilor ascunse (Philip Jackson; Bowles și Jackson) sau ale societății disciplinare (Michel Foucault) dezvoltă discuția privind modalitățile în care școala asigură programarea indivizilor pentru roluri sociale convenționale. • În fine, școala poate funcționa și ca releu al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
dar și absența unor oportunități de angajare satisfăcătoare au determinat o astfel de destinație a competențelor acumulate în școli. O astfel de evoluție este întâlnită precumpănitor în țările în care, din cauza lipsei unui sector economic independent suficient de dezvoltat, personalul educat este angajat mai ales în sectorul public, pe care îl parazitează și îl paralizează, contribuind la ineficiența acestuia și la stoparea creșterii economice. Un fenomen similar a fost evidențiat de Ștefan Zeletin în analiza sa privind modernizarea României, acesta constatând
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
acestuia și la stoparea creșterii economice. Un fenomen similar a fost evidențiat de Ștefan Zeletin în analiza sa privind modernizarea României, acesta constatând că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, statul era singurul angajator al celor mai educați (la vremea respectivă, studiile medii erau foarte avansate), ceea ce a dus la crearea unei pături urbane de paraziți, care trăiau din sinecuri la stat. Nevoia păcii sociale determina statul să asigure locuri de muncă celor mai școliți dintre cetățeni, în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unei pături urbane de paraziți, care trăiau din sinecuri la stat. Nevoia păcii sociale determina statul să asigure locuri de muncă celor mai școliți dintre cetățeni, în condițiile în care structura economică nu era capabilă să asimileze forța de muncă educată (Zeletin, 1991). O asemenea politică de ocupare poate avea efecte economice și instituționale negative: salariile plătite funcționarilor angajați în sinecuri sărăcesc guvernul, iar eficiența instituțiilor publice scade ca urmare a umflării structurilor birocratice și a diminuării credibilității sectorului public. 2
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
efecte economice și instituționale negative: salariile plătite funcționarilor angajați în sinecuri sărăcesc guvernul, iar eficiența instituțiilor publice scade ca urmare a umflării structurilor birocratice și a diminuării credibilității sectorului public. 2. Ratele de creștere a cererii pentru forța de muncă educată au sporit în mod diferit de la o țară la alta (fiind influențate de transformările sectoriale, de politicile particulare și de diferențele în ritmul de asimilare a unor tehnologii), astfel încât țări care porneau de la condiții diferite au valorificat pe căi specifice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
educație a fost urmată de stagnare sau chiar de declin economic. Acest aparent paradox se datorează fie ineficienței învățământului (dacă ai diplomă nu înseamnă neapărat că ești competent), fie necorelării ofertei de diplome cu piața muncii, fie specializării celor mai educați în devalizarea resurselor publice - mai ales prin utilizarea în beneficiu personal a posturilor din sectorul public. • În concluzie, politicile educaționale trebuie să țină cont de necesarul de resurse umane. • O politică educațională neadecvată au avut, de exemplu, țările sud-americane în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școli contează prea puțin în determinarea performanțelor școlare ale elevilor. Astfel de concluzii au descurajat politicile de creștere și de redistribuire a resurselor consacrate învățământului. Halsey a publicat în 1979 o anchetă pe un eșantion de 8.529 de bărbați educați în Anglia și Țara Galilor. În comparație cu un băiat provenind din clasa muncitoare, un băiat din clasa superioară (service class - adică patroni, manageri, experți) are următoarele șanse de acces la diferite trepte ale sistemului de învățământ britanic: - 40/1 pentru intrarea în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
din grafic reflectă mobilitatea pură. La aceasta trebuie adăugată mobilitatea structurală impresionantă din perioada comunistă, ce s-a datorat modificărilor masive din structura socială a țării, impuse de industrializarea accelerată și de transformarea structurii ocupaționale dintr-una predominant agrară, slab educată, într-una industrială, cu instrucție medie. Toate acestea arată caracterul spectaculos al transformărilor pe care le-a suferit structura socială românească în cei 45 de ani de regim comunist. Datele indică, de asemenea, o scădere a mobilității sistemului în ultima
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sociale diferite, și că diferite grupuri de status au natalități diferite, astfel încât structura socială a părinților reprezentată de copiii lor tinde să sporească importanța cantitativă a grupurilor cu fertilitate mare, de cele mai multe ori a celor mai săraci și mai puțin educați. Modalitatea ideală de calcul al mobilității constă în înregistrarea datelor plecând de la generația părinților, dar aceasta este o procedură mult mai complicată și costisitoare. Cu toate aceste limite, analizele de mai sus oferă, în opinia mea, o imagine destul de bună
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
diplomele școlare ca instrumente de selecție nu se bazează pe nici un fel de evidențe care le-ar lega de competențele solicitate, de productivitate sau de profit. Confuzia cu privire la relevanța diplomelor pentru piața muncii este întreținută, în realitate, de elita celor educați, în dauna celor mai puțin instruiți, situație la care contribuie și economiștii și sociologii. În celebrul volum The Credential Society: An Historical Sociology of Education and Stratification (1979), Collins afirmă că „educația este un instrument artificial șfolositț pentru monopolizarea accesului
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lupte grele. Grupul care controlează sistemul educativ va face presiuni ca diplomele să fie utilizate pentru ocuparea posturilor, repartizarea recompenselor ș.a.m.d., sperând ca membrii propriului grup să ocupe cele mai bune poziții. Realizarea cea mai importantă a elitelor educate nu constă în ocuparea celor mai înalte poziții sociale, ceea ce ar putea reprezenta, de fapt, o consecință a meritelor, ci în excluziunea socială a celor din clasele mai puțin privilegiate prin blocarea sistematică a accesului lor la poziții superioare prin
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a creșterii trebuie orientate spre zonele cele mai rămase În urmă, zonele urbane periferice defavorizate, zonele supuse unor restructurări economice, pentru a se asigura schimbarea fundamentală către o economie inovativă, bazată pe cunoaștere, creată de o forță de muncă mai educată. Politica de Coeziune<footnote Breska, E. von (November 2010), European Commission, Directorate-General for Regional Policy, „Investing in Europe’s future - Fifth report on economic, social and territorial cohesion”, November 2010. footnote> reprezintă principalul instrument al Uniunii Europene pentru o creștere
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
avem un mare număr de poeți care au compus în hexametri, în trimetri și în toți metrii care pot fi enumerați, unii - lucrări serioase, alții - lucrări comice, cu care cei mai mulți susțin că trebuie să se nutrească până la sațietate tinerii bine educați, făcându-i, prin lectură, să fie informați și învățați, ajungând să cunoască temeinic poeți întregi; iar alții, selecționând părțile principale din operele tuturor poeților și adunând laolaltă pasaje întregi spun că trebuie învățate pe de rost, dacă intenționăm să educăm
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
armonie, și totuși iubitor de arta Muzelor; respectiv, îi va plăcea să asculte, dar va fi totuși incapabil să se exprime. Față de sclavi, acesta va avea o altă comportare, nu îi va mai disprețui, cum ar face un om bine educat, ci simțind nevoia să își exprime puterea, își va teroriza subalternii, nestăpânind de fapt veritabila superioritate, cea a spiritului. Oamenii liberi însă se vor bucura de blândețe din partea lui, iar cârmuitorii de supunerea lui. Acesta, fiind un iubitor de putere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
glumește și grav în zeflemeaua sa, e „un tip de personalitate necunoscut, neînchipuit până atunci, atât de frapant pentru contemporanii săi și atât de memorabil pentru posteritate, încât avea să vină o vreme, la secole după moartea sa, când oamenii educați nu se vor mai putea gândi la ironie fără ca să le evoce amintirea sa”. Se înțelege că la Aristofan și Xenofon nu întâlnim un asemenea Socrate ironist. Mai ales la Aristofan care vede în Socrate un clevetitor! Locul în care
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Ed. Teora, București, 1998, 546b. Republica, 546b. Ibidem. Ibidem. Ibidem, 547d. Ibidem, 548a. Ibidem, 548a-b. Principiul intermediar al sufletului, „înflăcărarea” (tumoeides), apare și în cetatea ideală, însă acolo este pus sub control, doar în „timarhie” ajunge să fie dominant. Omul educat este conștient de nivelul lui și prin aceasta se mulțumește să desconsidere pe cei inferiori lui pe care îi va trata ca atare, însă fără urmă de brutalitate, acest lucru fiind în ordinea vieții. Republica, 549b. Ibidem, 550 c-d.
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
1. Necesitatea și dificultățile cunoașterii psihologice a elevilortc "1. Necesitatea [i dificult\țile cunoa[terii psihologice a elevilor" Practica pedagogică demonstrează că în domeniul instrucției și educației, strategiile didactice identice generează rezultate diferite, în funcție de caracteristicile individuale și de vârstă ale educaților, nivelul intelectual, structura aptitudinală, opțiunile profesionale, atitudinile și convingerile proprii, determinând o receptare și prelucrare diferențiată a mesajelor transmise. Pentru o acțiune eficientă, orice educator trebuie să renunțe la tipare unice și la prejudecăți, și să-și direcționeze acțiunea bazându
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesorul Ă în cazul comunicării didactice) spre un receptor pasiv; desfășurarea lanțului comunicativ are direcție liniară, etapele prezente le condiționează automat pe cele viitoare, fără reciprocitate; dacă în codare și decodare Ă a se citi repertoriul educatorului și cel al educatului Ă se folosește aceeași cheie lingvistică, mesajul își atinge ținta etc. Tendința actuală este orientată mai ales asupra cercetării comunicării orale, mult timp neglijată din cauza lipsei instrumentelor tehnice care să o surprindă în complexitatea sa. Dinspre „gramatica oralului” vin astăzi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și de moarte asupra oamenilor. Ei nu au scăpat de ispita apologiei intervenției statului, singura modalitate prin care „românitatea” sănătoasă poate să fie conservată. Cetățenii deveneau biologic superiori sau inferiori, iar statul avea prerogative de control asupra oricui. Bărbații români educați trebuiau să se Înmulțească semnificativ. Femeile nu trebuiau să fie autonome, ci dependente, fiindcă rolul lor se limita la reproducere. Căsătoriile trebuiau făcute Între parteneri viabili, capabili de „Înmulțire sănătoasă”. Deși cineva avea cancer, tratamentul se calcula după oportunitatea ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
o „retorică a rușinării”. Eugeniștii visau ca fiecare individ să aibă un „dosar biologic”, un „pedigreu” genetic. Ei pledau pentru „noua elită eugenică”, biologic, intelectual și moral, selectată din rândul urmașilor celor talentați. Cine erau membrii acestei elite? Firește: bărbați educați din elitele profesionale, de preferință români și, pe cât se poate, din profesii științifice. Ei urmau să Îi Înlocuiască pe politicieni, instaurând o conducere de avangardă, tehnocratică, „responsabilă și non-partizană”. Discursul etic și politic este complet biologizat, iar limbajul liberal al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
reacția rasistă Împotriva proliferării efectelor negative ale industrializării necontrolate. Cartea lui Stepan despre mișcarea eugenistă din America Latină examinează critic multe dintre presupunerile istoricilor precedenți, referitoare la precondițiile necesare apariției interesului pentru eugenie - o societate industrializată, cu o clasă de mijloc educată, solidă -, precum și faptul că acești istorici au considerat că mișcarea eugenistă este indisociabil legată de un program politic cel puțin conservator, dacă nu chiar reacționar. Lucrarea de față continuă abordarea propusă de Stepan, care Încearcă să „normalizeze” eugenia. A normaliza
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
articulat sau o bază instituțională pentru dezvoltarea științelor naturii, inclusiv a eugeniei, așa cum se Întâmpla În Anglia sau Germania. Abia la sfârșitul primului război mondial limbajul și argumentele științei au devenit familiare pentru un public mai larg, format din elitele educate. Între cele două războaie mondiale, nu doar publicațiile academice, ci și ziarele sau alte publicații de largă circulație au Început să folosească limbajul determinismului biologic și argumentele eugeniste. Acest fenomen stă mărturie pentru schimbarea care se produsese la nivelul paradigmelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
contextul intelectual În care s-a dezvoltat mișcarea eugenistă era foarte diferit. Specificitatea acestui context consta, printre altele, În faptul că perspectiva științifică asupra organizării și evoluției sociale nu devenise până În anul 1918 o paradigmă larg acceptată de publicul românesc educat și cu atât mai puțin de electoratul de masă format din populația rurală și cea a votanților din păturile inferioare ale orașelor, care câștigaseră de foarte puțin timp dreptul la vot. Științele naturii, printre care biologia, nu erau parte a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pe cultură, istorie și științele abstracte, În special matematica 25. Un aspect și mai important al specificității contextului, pe care o semnalam mai sus, Îl constituie faptul că doar o mică porțiune din societatea românească, compusă În special din păturile educate, era secularizată. Stilul de viață al membrilor păturilor superioare urbane devenise similar cu cel al claselor de mijloc de peste tot din Europa și era caracterizat tot mai mult de secularizare. Pătrunderea În straturile sociale cele mai prospere era Însoțită În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]