2,955 matches
-
la ce dai cu piciorul? Omul ăsta,Johnathan s-a îndrăgostit de tine și deși nu știu ce a văzut la tine,te poate ține că pe o regină. Și tu refuzi? Nu-mi vine să cred cât ești de egoistă! -Eu,egoistă!?cum poți spune așa ceva.Nu îmi doresc decât să mă căsătoresc cu un bărbat pe care il iubesc.Nu vreau nici să fiu ținută în lux și nici că o regină. -Ești foarte egoistă pentru că nu te gândești la mătușa
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
cred cât ești de egoistă! -Eu,egoistă!?cum poți spune așa ceva.Nu îmi doresc decât să mă căsătoresc cu un bărbat pe care il iubesc.Nu vreau nici să fiu ținută în lux și nici că o regină. -Ești foarte egoistă pentru că nu te gândești la mătușa ta care a sacrificat totul ca să te crească și te-a primit în casa ei și te-a dat să mananci.Am permis ca să stea de dragul tău și Radella aici și așa mă rasplatesti
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
doi copii naivi care priveau norii și își imaginează lucruri.Te rog! Întorcându-se spre ea,o lua de mână și îi spuse ușor. -Și eu aș vrea să fie așa,Karon,dar nu putem întoarce timpul.Recunosc.Am fost egoist pentru că te-am vrut numai pentru mine,dar să știi că mă bucur că ai găsit pe cineva care să te iubească cu adevarat. -Asa crezi? Chiar mă iubește? -Nu am nicio indoiala.Nu îl cunosc prea bine,dar să
KARON,CAP 9 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359968_a_361297]
-
și imortalizarea simultană a detaliilor care au condus la contopirea trupurilor într-o armonie perfectă: ”numai spicele rămîn în urmă.../ ținînd loc de mîngîiere în stilul lui Guardi” (Uscatul gol al oaselor). În liniștea metafizică se produce detașarea, uitarea pornirilor egoiste, renunțarea la căutarea sensurilor existenței și regăsirea iminentă deoarece șfârșitul incursiunii lăuntrice a anulat distincția eu - tu: „...zen/ e un drum care tot merge/ înlăuntrul meu,/ tu/ un strop din viața veșnică/ sărutînd valurile,/ vîntul.”( Un éclair d’éternité) Melancolia
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
Crede-ma, poți să-i dai și pita cu untura, că nu-i mai pasă! Se uită după altele? Hai să fim serioase! Tu nu te-ai uitat niciodată după vecinul îmbrăcat mereu la patru ace, care miroase a Chanel Egoiste de te înnebunește și care mai coboară și dintr-un Bmw ultimul răcnet ? ( fără nicio aluzie ) Eu una, recunosc că da! Și nu zâmbiți satisfăcuți, domnilor, că vă vine și vouă rândul! Hmmmm... Te plângi în crâșma aia pe care
FRUSTRARE! de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360162_a_361491]
-
mi-o așezi în palme, cu nepăsare, ca pe un lucru firesc? Oare cum știi să-mi spui, fără cuvinte, tot ceea ce îmi doresc eu să aud? Aș vrea să le prind, acele nerostiri, să le ascund în mare taină, egoistă și tremurânda, pentru a le putea strivi între degete în nopți de agonie. O,da! Sunt bolnavă de aducere aminte, de trezire la viață, de cunoaștere! Sunt din nou Acasă! Referință Bibliografica: Gânduri, ție / Clarissa Emanuela : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
GÂNDURI, ŢIE de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359875_a_361204]
-
în plus decât puțină afecțiune, respect și considerație. Iar eu? Ce îi voi propune, ce îi voi oferi? Asta acum când el se află la amurg? Sunt eu capabilă să-l răsplătesc astfel? Sunt sau aș putea fi atât de egoistă, de nerecunoscătoare? Că mi-ar fi bine? Ce poate fi sigur în lumea noastră? În asemenea momente reușea să elimine complet din gândurile ei pe insistentul bărbat dar și sfaturile bunei ei prietene. Era doar o încercare de a primi
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
buni! Ai pierdut șirul, mi-a zis Licurișca. Da' ce ziceam?! Că prietenii mei mă certau: De ce stai tu cu balabustra asta, măi, Ioane? Păi, pentru copii. Da' tu n-ai o viață de trăit? Copiii sînt niște mici monștri egoiști. Crezi că or să le pese că ai fost prost și nu ți-ai trăit traiul?! A, și să vedeți ce fel de ființă era bețivana aia cu sînge albastru. Pe vremea în care locuiam și eu la castel, că
de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359505_a_360834]
-
obrajii. Lumea se lărgește, Cerului i s-au uscat până și lacrimile iar nodurile destinului se risipesc unul după altul. Lectura cărții ne pare oi sărbătoare literară, într-o lume idilică, abstractă chiar, care se opune lumii mari cu personaje egoiste, practice și hrăpărețe. Am putea să o separăm de lumea cu o muncă mecanizată? Uneori avem impresia că această carte ne educă (sau reeducă?) pentru a trăii și percepe universul cu o mai mare familiaritate. Trasându-ne linia biografică, atât
FEMEIA CU LUNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359585_a_360914]
-
toți să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină” (I Timotei 2, 4) - reieșind de aici caracterul soteriologic și pnevmatic al Euharistiei. Omul este creat de Dumnezeu pentru a se bucura de viața comuniunii cu El, părăsind sinele său egoist și îngust, deschizându-se tot mai mult iubirii de Dumnezeu și de aproapele, care îl ridică la lumină și viață autentică. Împărtășirea de Hristos euharistic este expresia culminantă a acestei relații mântuitoare. În acest context Sfântul Irineu afirmă că „potirul
DESPRE VALOAREA DUHOVNICEASCĂ A SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359568_a_360897]
-
fac, și tot felul de chestii de genul. Ultima dată când am zis asta a fost aproape acum doi ani, când I-am zis Lui Dumnezeu că, dacă mă ajută să îmi cumpăr mașină, mă las de droguri. Unui om egoist nu îi pasă de celălalt, fie că este vorba de o persoană sau chiar de Dumnezeu. Tot ce este important pentru el sunt interesele lui sau propria lui persoană, iar eu eram egoist și nu m-am ținut de nici o
CALEA, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345145_a_346474]
-
mașină, mă las de droguri. Unui om egoist nu îi pasă de celălalt, fie că este vorba de o persoană sau chiar de Dumnezeu. Tot ce este important pentru el sunt interesele lui sau propria lui persoană, iar eu eram egoist și nu m-am ținut de nici o promisiune. Din cauza drogurilor, m-am suit drogat la volan și am făcut un accident destul de grav, în care mai că era să omor și pe cineva care era cu mine. În acea seară
CALEA, ADEVĂRUL ŞI VIAŢA de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345145_a_346474]
-
disproporționate la un simplu „Buna ziua”, am văzut români care își regretau copiii și nepoții plecați și pierduți pentru ei prin țări străine. Copii care dacă ar fi avut de ales nu și-ar fi părăsit țara. Am văzut români egoiști care se declarau de acord cu hoția și raptul atâta timp cât sunt și ei cooptați la pradă, oricât ar fi ea de mică: o mărire de pensie, o subvenție, un kilogram de făină, un litru de ulei, nereușind să vadă pădurea
O fantomă bântuie România și, aparent, nimeni n-o poate învinge () [Corola-blog/BlogPost/338713_a_340042]
-
dar admirabil, de către profesorul universitar Florentin Smarandache, este configurat rezumativ și profilul psihologic al poetului, publicistului și politicianului Alexandru Macedonski, așa cum apare el descris episodic de-a lungul acțiunii: „Contradictoriu și controversat, răzvrătit și intolerant, turbulent și complexat, egocentrist și egoist, invidios și conflictual, pripit și tranșant, insolit și dificil, cu o operă în care platitidinile coexistă cu sclipirile geniale, ca în paradoxism, Alexandru Macedonski este - indiferent din ce parte și perspectivă ar fi abordat - o personalitate fascinantă”. Al. Florin Țene
CITIŢI, AL. FLORIN ŢENE VĂ ÎNCÂNTĂ! de FLORIN T ROMAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340232_a_341561]
-
vremea sa sau perioada interbelică (cartea a apărut în anul 1939), vasăzică atunci când omul încă nu era atât de lacom, pervertit, nesimțit și înstrăinat de fundamentele umanului ca omul zilelor noastre, când societatea pesemne nu era atât de ipocrită și egoistă și când statul - cel care astăzi urmărește cu atâta insistență aparența bunăstării colective și cutremurătoarea realitate a dizolvării individualității în masă, statul, prin urmare, nu era așa de corupt, nu purta un asemenea război nimicitor împotriva Eu-lui („Omul din evul
DEŞI-S REFORME CU DUIUMUL, PUTERE N-AU SĂ SCHIMBE-N BINE OMUL... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340318_a_341647]
-
așa cum primăvara regenerează viața, alternând versul liber cu cel clasic, generează un efect de mesaj poetic aparte. Cu farmecul inocenței, dar și cu siguranța unei experiențe de viață pilduitoare, dă sens și bucurie spirituală versurilor sale. Este o plăcere aproape egoistă să citești aceste versuri măiestrit șlefuite, cu migală și cu artă, niște mici giuvaeruri a căror sclipiri de diamant încântă ochiul și sufletul. Trebuie să amintim și varietatea temelor abordate de la cele religios - creștine la cele patriotice. Într-o lume
OLGUŢA TRIFAN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340404_a_341733]
-
Tot ce face, simte și gândește copilul tău este în fluxul convingerilor și al frazelor tale. Îl compari cu alții, îl închizi. Te îndoiești de el, îl ucizi încet. Îl critici, îl negi: nu îl accepți că este. Reflexele noastre egoiste or să dea mereu buzna, or să ne tragă de guler. Sunt adânc băgate în celulele noastre de supraviețuitori ai unor vremuri tulburi - bunicii noștri au făcut războaie și au cunoscut foametea. Îndârjirea lor e copiată astăzi în teama că
Pierduți în comparație. Ce se întâmplă când îi spui copilului tău () [Corola-blog/BlogPost/338236_a_339565]
-
viață lăsându-mă la mai bine de 30 de ani dezorientată, neștiind încotro să o apuc. A început o luptă interioară între cine ar fi trebuit să fiu și cine sunt de fapt. Ceilalți se țineau tare, susțineau că sunt egoistă visând la împlinire, să fiu mai modestă, să ai o slujbă este foarte bine. Ce e cu atâtea pasiuni? Cu atâta idealism? Ceva din mine zicea nu și nu. Finalul a venit când mi-am spus pentru prima oară că
Cum am învățat că cea mai proastă întrebare pe care adulții o pun unui copil este „Ce vrei să te faci când vei fi mare?” () [Corola-blog/BlogPost/338248_a_339577]
-
facă față gestionării adaptării la limită pentru că i s-a făcut mai mereu pe plac sau pentru că i s-au refuzat foarte puține lucruri, nu a învățat să își dezvolte autodisciplina. Rezultatul acestui tip de abordare a limitelor sunt adulții egoiști, angoasați și nu foarte rezistenți la provocările vieții. Faptul că nu a trebuit să se adapteze unor limite setate de părinți, a fost pus în situația de a descoperi singur realitatea înconjurătoare. Dacă vinovatul acțiunilor a fost găsit mereu în
Ce se ascunde în spatele comportamentului unui copil "scăpat de sub control" () [Corola-blog/BlogPost/338290_a_339619]
-
Aglomerația de la metrou e subiectul săptămânii. E groaznic, e insuportabil. Insuportabil e tot traficul și aș fi egoist dacă aș spune că doar în București este problema asta. Este cam în toată țara. Dintre orașele mari, doar în Brașov traficul auto este bun și foarte bun, în rest, toate orașele mari se confruntă cu problema traficului. Din articolele
Da, Metrorex e iresponsabil, dar și noi suntem nesimțiți. În zece ani, n-am auzit pe nimeni să strige împreună cu mine: „Pardon, se merge pe stânga, se staționează pe dreapta!” () [Corola-blog/BlogPost/338389_a_339718]
-
ore mai târziu, îmbătați de pioșenie, pleacă transfigurați. Numai că iluminarea și purificarea spirituală se evaporă îndată ce Prislopul dispare în zare și, dimineața următoare, credința în omul care-au crezut c-au devenit lasă loc vechiului Vasile meschin, fățarnic și egoist, atât de familiar vecinilor. Ei, da, cam aceeași influență au cursurile asupra celor ce aleg să creadă în succesul propovăduit de aceste fețe mirene, numai că-s mult mai costisitoare. Dacă nu v-a mulțumit comparația de mai sus, atunci
În pelerinaj la Arsenie Boca al corporatiștilor () [Corola-blog/BlogPost/338409_a_339738]
-
împing către vremurile când și ele erau curtate cu flori. Oare s-or mai întoarce vremurile alea? Why not, ladies, why not?! Îți recomandăm Primăvara românească. Plus o amintire personală: și Mubarak era etern Treaba e că, din perspectiva lor egoistă, să tot fie împânzită omenirea cu asemenea bărbați drăgălași. Dintre care unu-doi să le dea și lor târcoale. Dar să fie așa, mai finuți, nu din tagma celor ce-și amintesc să cumpere flori când se cherchelesc sau fac
„- Aş dori un buchet de flori pentru prietena mea!” „- Ce-mi puteți spune despre ea?...” Despre ei, cei terorizați de buchetul pentru ea () [Corola-blog/BlogPost/338855_a_340184]
-
de Birou” apărut la editura Vellant(*)): narcisiștii, machiavellicii și psihopații. Conform acestor studii, angajații și liderii de succes pe de-o parte și psihopații clinici pe de alta par a fi ramuri care se trag din același arbore genetic, fiind egoiști, insensibili și focusați pe a obține ceea ce își doresc, indiferent pe cine rănesc. Mai mult decât atât, cel mai citit articol dintre cele publicate în trimestrul I 2016 în prestigioasa publicație McKinsey Quarterly are titlul „Getting beyond the BS of
Bogații care se roagă ajung în paradis. Paradisul fiscal. Dar săracii? () [Corola-blog/BlogPost/338455_a_339784]
-
lumea occidentală s-a laicizat accelerat și nediscriminat, pierzând astfel unul dintre lucrurile esențiale pe care religia și spiritualitatea în general le oferă, respectiv modalități care să adreseze „nevoia de a trăi laolaltă în comunități în armonie, în ciuda impulsurilor noastre egoiste și violente adânc înrădăcinate.“ Astfel, am ajuns să avem membrii ai „elitei” din politică, afaceri, sport și arte care au diferite însemne religioase pe pereții birourilor lor, care participă la ceremonii cu caracter religios, care se pozează cu diverși lideri
Bogații care se roagă ajung în paradis. Paradisul fiscal. Dar săracii? () [Corola-blog/BlogPost/338455_a_339784]
-
patronul tău, Caragiale, își va răsuci mustața „nu putem, monșer, pentru ca să te primim: s-ar putea să fac așa prostie. Mai trebui și alt-dată”. Dar eu, un spectator, am să te eliberez. Mi se pare că am fost atât de egoist, tot băteam la ușă, deși vedeam anunțul „epuizat”. Am citit - „din anul 1967 este membru al Cartelului Internațional de Teatru”. N-am găsit nimic pe google de chestia asta. Acum știu de ce - cartelul greilor, al ălora adevărați, s-a mutat
Mai tot cartelul e acum dincolo. Merde! () [Corola-blog/BlogPost/338527_a_339856]