4,125 matches
-
asemenea, orice substanță reală înglobează și unele impurități care produc abateri de la rețeaua cristalină ideală. 1.1.3.2.1. Tipuri de rețele cristaline Clasificarea rețelelor cristaline a fost făcută în urma studiului cristalelor prin difracție cu raze X sau cu electroni. Rețele ionice Aceste rețele au în noduri ioni pozitivi și negativi, aranjați alternativ. Volumele ionilor pot fi apropiate ca valoare (fig. 1.4.a) sau diferite (fig. 1.4.b). Fig. 1.4. Tipuri de rețele ionice 23 Forțele de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
relativ ridicată. În rețele moleculare cristalizează majoritatea hidrocarburilor și a nemetalelor. Rețelele cristaline cu molecule polare sunt întâlnite la combinațiile organice. Rețele metalice Nodurile rețelelor metalice sunt ocupate de ioni metalici pozitivi și de atomi neutri, iar între noduri există electroni ce nu intervin în legături și se pot deplasa liberi prin cristal. (fig. 1.6.) Fig. 1.6. Rețea metalică Majoritatea substanțelor cu rețele metalice cristalizează în sistem compact cub cu fețe centrate (Al, Cu, Au, Ni, Pb, Pt), în timp ce
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
electric provenit de la o sursă de curent electric exterioară. Magnetizarea permanentă a corpurilor feromagnetice este determinată de orientarea regiunilor de magnetizare spontană care se menține vreme nedeterminată. 27 În magneții permanenți are loc o mișcare și o orientare permanentă a electronilor care au sarcină electrică negativă și a ionilor pozitivi; ca atare, avem sarcini electrice în mișcare ce produc câmpuri magnetice în structura solidă a minereului. 1.1.3.4. Starea solidă radioactivă Este reprezentată de minereurile și substanțele radioactive care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
dezintegrare β și α elementele suferă transformări profunde, trecând în alte elemente cu număr de ordine mai mic sau mai mare. Prin dezintegrare radioactivă, din interiorul nucleului atomic sunt expulzate diferite particule cum ar fi: pozitroni care compun radiația α, electroni care constituie radiația β, neutrini care formează radiația γ moale și fotoni nucleari care alcătuiesc radiația γ dură. Minereurile și substanțele radioactive se caracterizează prin: interacții foarte puternice între particulele emise și substanțe (moleculele, atomii și particulele întâlnite în drumul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lor interioară; structură atomică oscilantă, în funcție de procesele de dezintegrare care au loc în interiorul nucleului atomic. 1.1.4. Plasma Plasma este un gaz în care atomii se află în stare de ionizare, ca urmare a pierderii unuia sau mai multor electroni ce coexistă împreună cu restul gazului. În plasmă găsim: fotoni, electroni, ioni (încărcați pozitiv) și atomi sau molecule (neutre). Fenomenul este același în toate situațiile, din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
au loc în interiorul nucleului atomic. 1.1.4. Plasma Plasma este un gaz în care atomii se află în stare de ionizare, ca urmare a pierderii unuia sau mai multor electroni ce coexistă împreună cu restul gazului. În plasmă găsim: fotoni, electroni, ioni (încărcați pozitiv) și atomi sau molecule (neutre). Fenomenul este același în toate situațiile, din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv, adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care are
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unuia sau mai multor electroni ce coexistă împreună cu restul gazului. În plasmă găsim: fotoni, electroni, ioni (încărcați pozitiv) și atomi sau molecule (neutre). Fenomenul este același în toate situațiile, din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv, adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care are loc fenomenul de descompunere în părțile componente: fotoni, electroni, ioni pozitivi și atomi sau molecule neutre (particule libere), plasma este fierbinte sau rece. Plasma fierbinte se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Fenomenul este același în toate situațiile, din învelișul electronic al atomului sunt smulși unul sau mai mulți electroni, atomul rămânând încărcat pozitiv, adică se produce ionizarea atomului. În funcție de temperatura la care are loc fenomenul de descompunere în părțile componente: fotoni, electroni, ioni pozitivi și atomi sau molecule neutre (particule libere), plasma este fierbinte sau rece. Plasma fierbinte se obține prin încălzirea gazului la temperaturi foarte mari, cuprinse între 15 000 70 000 grade Kelvin. Plasma rece se obține prin: iluminare cu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
învelișul electronic cât și cu nucleul atomic, cu protonii si neutronii, particule pe care le pot transforma în particule libere. De exemplu, moleculele de hidrogen sunt diatomice, iar fiecare atom de hidrogen este compus din câte un proton și un electron. Prin iluminare cu radiații ultraviolete se produce ionizarea moleculei de hidrogen; mai întâi, aceasta se separă în cei doi atomi, iar ulterior amândoi atomii sunt ionizați. Dacă ionizarea este totală, atunci în locul moleculei de hidrogen ne vom afla în prezența
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
produce ionizarea moleculei de hidrogen; mai întâi, aceasta se separă în cei doi atomi, iar ulterior amândoi atomii sunt ionizați. Dacă ionizarea este totală, atunci în locul moleculei de hidrogen ne vom afla în prezența a patru particule elementare libere, doi electroni și doi protoni, deci apare plasma (fig. 1.8.). Fig. 1.8. Schema apariției particulelor libere din molecula de hidrogen prin iradiere cu radiații UV În prezent se urmărește posibilitatea obținerii plasmei perfecte sau totale, adică descompunerea atomilor în electroni
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
electroni și doi protoni, deci apare plasma (fig. 1.8.). Fig. 1.8. Schema apariției particulelor libere din molecula de hidrogen prin iradiere cu radiații UV În prezent se urmărește posibilitatea obținerii plasmei perfecte sau totale, adică descompunerea atomilor în electroni, protoni și neutroni liberi, nu numai din gaze, dar și din lichide (fig. 1.9.) Fig. 1.9. Relații între diferitele stări de agregare 29 Prin interacțiunea fotonilor ultravioleți cu particulele lichidelor, acestea se vaporizează prin ionizare, după aceea se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Fig. 1.9. Relații între diferitele stări de agregare 29 Prin interacțiunea fotonilor ultravioleți cu particulele lichidelor, acestea se vaporizează prin ionizare, după aceea se transformă în gaze care tot prin ionizare se descompun în particule atomice elementare libere: fotoni, electroni, protoni si neutroni. Astfel, apare plasma din lichide. Superplasma constituie acel gaz în care atomii materiei sunt descompuși în particulele atomice elementare libere electroni, protoni și neutroni și subatomice electroni-pozitroni si electroni-neutrini. Superplasma se poate obține prin efectul Compton și
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
se transformă în gaze care tot prin ionizare se descompun în particule atomice elementare libere: fotoni, electroni, protoni si neutroni. Astfel, apare plasma din lichide. Superplasma constituie acel gaz în care atomii materiei sunt descompuși în particulele atomice elementare libere electroni, protoni și neutroni și subatomice electroni-pozitroni si electroni-neutrini. Superplasma se poate obține prin efectul Compton și interacțiunea fotonilor nucleari γ sau X cu: învelișul electronic al atomului și nucleul atomic, obținându-se particule libere; particulele nucleelor atomice (protoni și neutroni
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
fi legat de mediul exterior prin lucru mecanic. 2.2. Principiul I al termodinamicii Energia internă a unui sistem reprezintă toate formele de energie dintr-un mol de substanță: de translație, de vibrație, de rotație, energie cinetică și potențială a electronilor. Se produce o variație a energiei interne a unui sistem atunci când acesta primește sau cedează căldură sau lucru mecanic. Prin convenție, căldura Q sau lucrul mecanic W acceptate de sistem (proces endoterm) se notează cu (+) iar căldura și lucrul mecanic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mediul de reacție încetinesc sau inhibă complet reacția. Ele acționează prin chemosorbția ireversibilă la suprafața catalizatorului, blocând centrii activi. Exemplu: catalizatorii metalici sunt otrăviți de compuși ai sulfului, seleniului, azotului, fosforului, arsenului. În general, otrăvurile conțin atomi cu perechi de electroni neparticipanți, cu ajutorul cărora stabilesc legături chimice cu atomi de la suprafața catalizatorului. 3.3. Echilibre chimice în sisteme omogene În sisteme omogene cu reactanți în aceeași stare de agregare și care constituie o singură fază, stabilirea echilibrului chimic este influențată de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
poate fi definită ca fiind studiul interacțiunii mediilor chimice cu energia electrică. Studiază formarea energiei electrice din reacțiile chimice precum și transformările pe care le produce curentul electric substanțelor chimice. 5.1. Proprietăți coligative În metale, curentul electric este transportat cu ajutorul electronilor, iar în soluțiile de electroliți, cu ajutorul ionilor. Definiție. Se numesc proprietăți coligative acele proprietăți ale soluțiilor care variază proporțional cu concentrația lor, deci cu numărul de particule dintr-un volum dat de solvent. Exemple: presiunea de vapori, crioscopia, ebulioscopia, presiunea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reprezintă un conductor electric împreună cu electrolitul din jurul său. Electrozii sunt în contact electric în interiorul pilei prin electrolit și în afara ei printr-un conductor electric. Când se 75 închide circuitul între cei doi electrozi, prin pilă trece un curent electric (circulă electroni de la catod la anod). La suprafața de separare dintre electrodul metalic și electrolit se stabilește o diferență de potențial numită potențial de electrod care depinde de natura metalului și de concentrația electrolitului. Forța electromotoare (f.e.m.) sau tensiunea electromotoare (t.e.m.
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în exteriorul pilei, de pe plăcuța de zinc se desprind ioni Zn2+ ce trec în soluție și simultan, în celălalt compartiment, pe plăcuța de cupru se depun din soluție ioni de Cu2+ sub formă de cupru metalic. Prin circuitul exterior trec electronii necesari acestor procese de la zinc la cupru. Prin puntea salină trec ionii sulfat necesari cationilor care apar în soluția de sulfat de zinc. La electrozi au loc reacțiile: Această pilă electrică este o pilă reversibilă. Procesele de mai sus pot
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
concentrația C0 care este concentrația soluției atunci când P = p. Potențialul de electrod are valoare negativă atunci când P > p (C > C0) și valoare pozitivă când P < p (C < C0). Potențialul de electrod este o măsură a capacității metalului de a ceda electroni, adică a activității chimice în reacțiile lui în soluție. Potențialele de electrod nu se pot măsura direct, așa că se măsoară diferența de potențial dintre doi electrozi metalici diferiți, dintre care unul este un electrod de referință. De obicei, ca electrod
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
natura interacțiunii dintre substanța adsorbită și adsorbant, se deosebesc: adsorbția fizică (adsorbția van der Waals) - în acest caz, forțele atractive sunt de tip van der Waals (de dispersie, de inducție, de orientare) iar structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență nu se modifică. Se manifestă la temperaturi joase și este caracterizată printr-o căldură de adsorbție mică (Q < 10 kcal/mol); adsorbția chimică (chemosorbția, adsorbția activată) - reținerea adsorbatului se face prin forțe de natură chimică, modificându-i-se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
chimică, modificându-i-se 109 structura internă. Se formează legături chimice noi, dar uneori formarea acestor legături nu implică scindarea completă a moleculelor de adsorbat. Exemplu: la adsorbția combinațiilor nesaturate pe suprafața solidă a catalizatorului, la reacția de hidrogenare, doar electronii Π participă la formarea noii legături cu suprafața, în timp ce electronii σ continuă să stabilească legătura dintre cei doi atomi de carbon. Căldura de adsorbție este mult mai mare în acest caz, de 20 - 100 kcal/mol, iar viteza de chemosorbție
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
chimice noi, dar uneori formarea acestor legături nu implică scindarea completă a moleculelor de adsorbat. Exemplu: la adsorbția combinațiilor nesaturate pe suprafața solidă a catalizatorului, la reacția de hidrogenare, doar electronii Π participă la formarea noii legături cu suprafața, în timp ce electronii σ continuă să stabilească legătura dintre cei doi atomi de carbon. Căldura de adsorbție este mult mai mare în acest caz, de 20 - 100 kcal/mol, iar viteza de chemosorbție crește cu creșterea temperaturii, deși acest tip de adsorbție poate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
observa la microscop particule cu raza mai mică decât 10-7 m, este necesar ca microscopul să folosească o sursă de lumină cu lungime de undă mai mică decât a celei obișnuite. Acest lucru s-a realizat cu ajutorul unui fascicul de electroni în mișcare. Cu acest tip de aparat se pot observa detalii de ordinul a 20 - 30 Å. Asupra preparatului microscopic se concentrează un fascicul de electroni Fig. 2.8. Schemă ultramicroscop Fig. 2.7. Ultramicroscop Fig. 2.9. Microscop electronic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mică decât a celei obișnuite. Acest lucru s-a realizat cu ajutorul unui fascicul de electroni în mișcare. Cu acest tip de aparat se pot observa detalii de ordinul a 20 - 30 Å. Asupra preparatului microscopic se concentrează un fascicul de electroni Fig. 2.8. Schemă ultramicroscop Fig. 2.7. Ultramicroscop Fig. 2.9. Microscop electronic 141 provenit de la un catod incandescent. Preparatul trebuie să fie foarte subțire pentru a putea fi traversat. Fluxul de electroni străbate în microscop o serie de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
microscopic se concentrează un fascicul de electroni Fig. 2.8. Schemă ultramicroscop Fig. 2.7. Ultramicroscop Fig. 2.9. Microscop electronic 141 provenit de la un catod incandescent. Preparatul trebuie să fie foarte subțire pentru a putea fi traversat. Fluxul de electroni străbate în microscop o serie de câmpuri electrice și magnetice, numite „lentile electronice”. Imaginea obiectului poate fi fotografiată la ieșirea din sistemul optic, fluxul de electroni căzând pe o placă fotografică. Imaginea se poate vedea cu ochiul liber dacă electronii
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]