1,905 matches
-
din adîncă arhaitate; că și ea are șansa să aspire la un statut mai deschis către universalitate, altul decît acela indicat de la masa de scris. Moartea obligă. Ea este „peste tot”, cum poetizează cu întristare Cezar Ivănescu în multe dintre elegiile sale. Petru Caraman constata (în baza unui masiv material documentar aparținînd etnograficului, de data aceasta, și nu miticului), că alegoria moartea-nuntă, esență a mioritismului adaug eu, nu aparține numai românilor, în special textelor păstorești. Ea are o răspîndire destul de întinsă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pentru drepturile omului. (Ca de obicei, Marile Puteri sunt ocupate cu alte probleme, mai stringente. De înțeles!) 62. Deocamdată, neoantivündünismul este sub control Din păcate, aceste vocalize (în re minor) tind să se transforme din simple exerciții zilnice, într-o elegie tragică coerentă. Ceea ce, în mod cert, nu este în intenția celui ce le consemnează atât de stângaci! Dar un sunet cheamă după el alt sunet, o literă altă literă și iată cum se naște acest puzzle neașteptat. Dar așa cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
cu care are atâtea afinități. Toposul pillatian este și al poetei. Spațiul rural al copilăriei este rememorat cu emoție și sensibilitate (Copilărie, Toamna). Poezia Pe Argeș aduce în plus cadențele poeziei latine, pe care poeta o deprinsese traducând și comentând elegiile lui Properțiu. Elegiacul îi infuzează întreaga lirică, îndeosebi creațiile vizând drama exilului (Tristia, Peisaj) sau tematica existențială (Timp, Biografie). Poemele sunt localizate la Madrid sau Toledo. Ardențele spațiului hispanic din versurile erotice (Nunta, Felină) sunt cenzurate cu discreție și delicatețe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285776_a_287105]
-
plină la-nchinat La scumpa apăsare Răspunde cu un cântec Ca de visare trează, Când grijile au stat. Schimbă tocmeala vremii Din smalț și adieri Și de atunci, pe-acolo, E toamna vinovată Că este mai frumoasă Cum nu e nicăieri. Elegie Aracii-și spun povestea în surdină Vierul s-a țicnit din rock și pop. La cramă-i bal cu stripteuse de rugină. Se bea Cotnar cu pepsy și sirop. Nu mai surâd capsulele de ceară N-auzi cântând vechimea-n
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și încă o făptură căzută în păcat și în moarte. Frumusețea lui e desfigurată de păcat și limitată de moarte. Marea lui nefericire e veninul răului, care îl devastează; marca lui groază e limita morții, inevitabilă. Prohodul îngropării Domnului, această elegie, cea mai sfâșietoare din câte s-au scris, acest bocet universal, vede în moarte stingerea frumuseții terestre când pune pe buzele Silnici Fecioare cuvintele: „Primăvară dulce, Fiul meu cel dulce, frumusețea unde ți-ai pus?” în aceste condiții de mizerie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
genul acesta e creat de el în literatura franceză, a dat o expresie magistrală acestui sentiment în celebra poesie Moise, unde nefericirea geniului apare din pricina nemăsuratei lui măreții față de muritorii comuni. Orgoliul lui Ovidiu găsește versuri de foc chiar în elegiile sale, scrise în nenorocirea exilului, pe țărmul barbar al Pontului Euxin. Iar Eminescu trăiește același sentiment al superiorității, ce pune între el și lume o distanță siderală, când scrie: Trăind în cercul vostru strimt. Norocul vă petrece. Iar eu în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
1940; Bat miezul veacului curanții, Chișinău, 1951; Lumina ochilor mei, Chișinău, 1957; Orga codrului, Chișinău, 1966; Galerie cu autoportret, Chișinău, 1968; Hingher și demiurg, Chișinău, 1973; Grădinar, Chișinău, 1980; Coroană de sonete, Chișinău, 1992. Traduceri: Vergiliu, Bucolice, Chișinău, 1970; Ovidiu, Elegii din exil, Chișinău, 1972; R.M. Rilke, Elegiile din Duino, Chișinău, 1977; Paul Valéry, Vrăji, Chișinău, 1979; Paul Verlaine, Poezii, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, „Orga codrului”, „Moldova”, 1967, 4; Vasile Coroban, „Galerie cu autoportret”, „Moldova socialistă”, 1969, 26 octombrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
Lumina ochilor mei, Chișinău, 1957; Orga codrului, Chișinău, 1966; Galerie cu autoportret, Chișinău, 1968; Hingher și demiurg, Chișinău, 1973; Grădinar, Chișinău, 1980; Coroană de sonete, Chișinău, 1992. Traduceri: Vergiliu, Bucolice, Chișinău, 1970; Ovidiu, Elegii din exil, Chișinău, 1972; R.M. Rilke, Elegiile din Duino, Chișinău, 1977; Paul Valéry, Vrăji, Chișinău, 1979; Paul Verlaine, Poezii, Chișinău, 1985. Repere bibliografice: Ion Ciocanu, „Orga codrului”, „Moldova”, 1967, 4; Vasile Coroban, „Galerie cu autoportret”, „Moldova socialistă”, 1969, 26 octombrie; Mihail Dolgan, Poezia: adevăr artistic și angajare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
amintiri Un flirt, semnat de S. Semilian, iar publicistică fac Kostya Galitza (Zangio) și S. Semilian (Panait Istrati și confrații săi români). Același S. Semilian publică, în numărul 5, amintiri despre Camil Baltazar, din creația lirică a acestuia revista reproducând elegia Reculegeri în nemurirea ta. Dintre puținii colaboratori, de reținut: Șt. V. Ionescu, Sergiu Negură, Anton Gurgu. I.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285433_a_286762]
-
noi atâta risipă în noi / încât a privi în gol nu este oare / începutul unei lumi privite pe dinafară?” Poezia nu este posibilă decât din prisma acestui „îngheț” interior, a atingerii „Nordului”, grad zero al percepției suprapus peste decantarea afectelor. Elegiile din Regensburg (1994) oferă un orizont nou, unde eul liric se înfățișează în trei ipostaze - unul care trăiește existența, altul care se retrage în amintire, iar ultimul consemnează trăirea, o transformă în text: „Te-nscriu unic / în timpul ce-ți aparține doar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
unitatea dintre eul înstrăinat și cel regăsit. Titlul trimite la nota de franciscanism regăsibilă în inefabil, în comuniunea sacră cu lucrurile, cu universul. Se simt urme ale tristeții, ale suferinței, mai adânci decât în alte poeme, stilul apropiindu-se de elegiile lui Rainer Maria Rilke și de meditațiile lui Lucian Blaga: „din nevăzut / mi se lasă neliniștea pe umăr / din nebănuit ocolesc un abis de moarte / din neant coboară noaptea o voce în mine”. Nu lipsesc nici sintagmele stănesciene: „va veni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
abia însăilat își ademenește deja umbra / și totul se îmbină în vârtejul drumului nostru întors / ori poate dumnezeu vrea / ca setea-ne întru tânjire / să-l devină aievea?” SCRIERI: Poemele Nordului, București, 1984; Un străin în bârlogul lupului, Brașov, 1993; Elegiile din Regensburg, Târgu Mureș, 1994; Euroblues, Sibiu, 1995; După-amiază cu branduardi, Brașov, 1997; La cumpăna dintre milenii, München, 1999; Ziduri orfane, Leonberg, 2000; Nopțile franciscane, Cluj-Napoca, 2001; Suitele transilvane, Botoșani, 2001; Cei ce-n inimă-s desculți, Timișoara, 2003; După
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
Constanța Buzea, „Poemele Nordului”, AFT, 1985, 3; Cristian Livescu, „Poemele Nordului”, ATN, 1985, 5; Cornel Moraru, „Poemele Nordului”, VTRA, 1985, 5; Gheorghe Perian, „Poemele Nordului”, ST, 1986, 2; Țeposu, Istoria, 53-54; Al. Cistelecan, Dezrădăcinarea nemțească, LCF, 1994, 16; Horea Poenar, „Elegiile din Regensburg”, ST, 1995, 1-2; George Vulturescu, La Nord de... Nord, VTRA, 1995, 3; Cornel Moraru, Alte poeme ale Nordului, VTRA, 1995, 3; Aurel Pantea, „Elegiile din Regensburg”, APF, 1995, 5-7; Ion Mureșan, O instanță melancolică și necruțătoare, TR, 1996
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
1986, 2; Țeposu, Istoria, 53-54; Al. Cistelecan, Dezrădăcinarea nemțească, LCF, 1994, 16; Horea Poenar, „Elegiile din Regensburg”, ST, 1995, 1-2; George Vulturescu, La Nord de... Nord, VTRA, 1995, 3; Cornel Moraru, Alte poeme ale Nordului, VTRA, 1995, 3; Aurel Pantea, „Elegiile din Regensburg”, APF, 1995, 5-7; Ion Mureșan, O instanță melancolică și necruțătoare, TR, 1996, 10; Aurel Pantea, Recviem pentru omul european, F, 1996, 6; Al. Pintescu, Andrei Zanca sau Modelul cultural european, PSS, 1996, 8; Perian, Scriitori, 144-147; Ovidiu Moceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290703_a_292032]
-
Călătorești prin pajiștea literelor moi de lună/ Și fiecare altă cantilenă sună” (Poem despre cărți). Astfel, amprenta personală - dezvăluită, de obicei, în trăirea iubirii, în amărăciunea neajungerilor și sub povara timpului - apare, în fața ritmurilor „inimii lumii”, fie, până la extrem, efasată (Elegie, Absentă), fie incorporată în rit și, în consecință, dez-individualizată, proiectată în tipare (Prințul pornește spre legendă, Sfârșit de heruvim: „Frânghii de ierburi îmi leagă picioarele goale,/ Rece, apa mi-a intrat în sandale,/ Îmi vestejesc aripile și căzând sună/ Ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
Bălu, Un analist al psihologiilor elementare, APF, 1998, 1-2; Corina Ciocârlie, Vârstele ființei, APF, 1998, 1-2; Ion Bălu, Nicolae Velea romancier, APF, 1998, 4; Alex. Ștefănescu, Nicolae Velea, RL, 1998, 18; Ilie Constantin, Lecturi împreună, București, 1998, 172-174; Ștefan Bănulescu, Elegii la sfârșit de secol, București, 1999, 53-67; Dicț. esențial, 876-878; Dimisianu, Lumea, 562-568; Micu, Ist. lit., 519-522; Manolescu, Lista, II, 238-241; Popa, Ist. lit., II, 745-749; Alex. Ștefănescu, Nicolae Velea, RL, 2002, 41; Dicț. scriit. rom., IV, 724-726; Negrici, Lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
în călătoriile romanticilor sau ale simboliștilor. În limbaj lupascian, călătoria zeletiniană este contradicțională: "Când împânzire / și când reducere, / pururi sosire, / pururi ducere" (Andaluzia). Sau în alt poem: "O, pentru ce atâta mângâiere, / ce crește-n oare-n toate câte scad?" (Elegie la casa din pădure). Din Desăvârșirea capătă reticul...: Tot ce închei se-ncheie cu fisură, / tot ce deschid se-nchide și mai tare, / aceasta mi-e statornică arsură / și căreia nu-i aflu alinare". E, în definitiv, obscura "diferență ontologică
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și istoric literar. Fiu de preot, dintr-o familie care a numărat mai multe generații de clerici greco-catolici, P. a fost dat să învețe într-o școală catolică din Târgu Mureș și la Liceul Piarist din Cluj. Aici compune câteva elegii în limba latină (dedicate profesorilor, colegilor și guvernatorului Transilvaniei), acestea fiind printre primele poezii latinești tipărite, scrise de un român. Din 1811 urmează la Viena cursurile Facultății de Filosofie și ale Facultății de Medicină. Mai scrie Elegia de laudibus Medicinae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
Aici compune câteva elegii în limba latină (dedicate profesorilor, colegilor și guvernatorului Transilvaniei), acestea fiind printre primele poezii latinești tipărite, scrise de un român. Din 1811 urmează la Viena cursurile Facultății de Filosofie și ale Facultății de Medicină. Mai scrie Elegia de laudibus Medicinae și alta închinată împăratului Francisc I, ultimele sale poeme latinești. A fost interpret la Curtea imperială austriacă și, poate, chiar profesor al arhiducelui Maximilian. În 1814 și-a trecut doctoratul în filosofie și în 1817 doctoratul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
a istoriei. A publicat, în „Foaie pentru minte...”, o biografie a lui V. Fabian-Bob. Traduce din Bucolicele lui Vergiliu, tălmăcirile (apărute postum în „Foaie pentru minte...”) remarcându-se prin fidelitate față de original. Limba rămâne însă trudnică, lipsită de suplețe. SCRIERI: Elegia [...] Carolo Michaeli Moger, Cluj, 1808; Elegia [...] Georgio Banffi, Cluj, 1808; Elegia [...] Emerico Wass, Cluj, 1809; Elegia ad inclytos status, Cluj, 1810; Elegia de laudibus Medicinae, Viena, 1813; Elegia Francisco Primo, Viena, 1814; Dissertatio inauguralis historico-medica de funeribus plebeiis daco-romanorum, Viena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
pentru minte...”, o biografie a lui V. Fabian-Bob. Traduce din Bucolicele lui Vergiliu, tălmăcirile (apărute postum în „Foaie pentru minte...”) remarcându-se prin fidelitate față de original. Limba rămâne însă trudnică, lipsită de suplețe. SCRIERI: Elegia [...] Carolo Michaeli Moger, Cluj, 1808; Elegia [...] Georgio Banffi, Cluj, 1808; Elegia [...] Emerico Wass, Cluj, 1809; Elegia ad inclytos status, Cluj, 1810; Elegia de laudibus Medicinae, Viena, 1813; Elegia Francisco Primo, Viena, 1814; Dissertatio inauguralis historico-medica de funeribus plebeiis daco-romanorum, Viena, 1817; Disertație despre tipografiile românești în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
lui V. Fabian-Bob. Traduce din Bucolicele lui Vergiliu, tălmăcirile (apărute postum în „Foaie pentru minte...”) remarcându-se prin fidelitate față de original. Limba rămâne însă trudnică, lipsită de suplețe. SCRIERI: Elegia [...] Carolo Michaeli Moger, Cluj, 1808; Elegia [...] Georgio Banffi, Cluj, 1808; Elegia [...] Emerico Wass, Cluj, 1809; Elegia ad inclytos status, Cluj, 1810; Elegia de laudibus Medicinae, Viena, 1813; Elegia Francisco Primo, Viena, 1814; Dissertatio inauguralis historico-medica de funeribus plebeiis daco-romanorum, Viena, 1817; Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
Bucolicele lui Vergiliu, tălmăcirile (apărute postum în „Foaie pentru minte...”) remarcându-se prin fidelitate față de original. Limba rămâne însă trudnică, lipsită de suplețe. SCRIERI: Elegia [...] Carolo Michaeli Moger, Cluj, 1808; Elegia [...] Georgio Banffi, Cluj, 1808; Elegia [...] Emerico Wass, Cluj, 1809; Elegia ad inclytos status, Cluj, 1810; Elegia de laudibus Medicinae, Viena, 1813; Elegia Francisco Primo, Viena, 1814; Dissertatio inauguralis historico-medica de funeribus plebeiis daco-romanorum, Viena, 1817; Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
în „Foaie pentru minte...”) remarcându-se prin fidelitate față de original. Limba rămâne însă trudnică, lipsită de suplețe. SCRIERI: Elegia [...] Carolo Michaeli Moger, Cluj, 1808; Elegia [...] Georgio Banffi, Cluj, 1808; Elegia [...] Emerico Wass, Cluj, 1809; Elegia ad inclytos status, Cluj, 1810; Elegia de laudibus Medicinae, Viena, 1813; Elegia Francisco Primo, Viena, 1814; Dissertatio inauguralis historico-medica de funeribus plebeiis daco-romanorum, Viena, 1817; Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre, Sibiu, 1838; ed. îngr. și introd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
prin fidelitate față de original. Limba rămâne însă trudnică, lipsită de suplețe. SCRIERI: Elegia [...] Carolo Michaeli Moger, Cluj, 1808; Elegia [...] Georgio Banffi, Cluj, 1808; Elegia [...] Emerico Wass, Cluj, 1809; Elegia ad inclytos status, Cluj, 1810; Elegia de laudibus Medicinae, Viena, 1813; Elegia Francisco Primo, Viena, 1814; Dissertatio inauguralis historico-medica de funeribus plebeiis daco-romanorum, Viena, 1817; Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre, Sibiu, 1838; ed. îngr. și introd. Eva Mârza și Iacob Mârza, Alba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]