1,246 matches
-
dimineață, din mai 1947, pe pagina întâi, „Cronica” lui Perpessicius, care scria, încântat, despre situația de atunci a genului «Nuvelă» și: «ș...ț dacă n-ar fi secretul» desigur, se referea la faptul menționat, adică „nu avea voie” să precizeze, elogia drept «excepțională» acea primă nuvelă a mea (respectând absurdul «secret», nu dădea titlul, însă din povestirea conținutului, știam că despre producția mea era vorba, și că era „lăudată” este notat totul în volumul de la Polirom). Prin l961 am dat la
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
condiții de creare”, dar al cărui talent este contestat de Mihail Dragomirescu (p. 67-68). Pe I. Al. Brătescu-Voinești îl consideră „unul din cei mai mari artiști ai condeiului din câți am avut” (p. 71). În șirul de portrete, îi mai elogiază pe Hasdeu, Delavrancea, Caragiale, Grigorescu și I. A. Bassarabescu. Constată „falimentul literar” al estetului Ovid Densusianu, căruia nu-i agreează nici „ambiția de a produce un curent nou în literatură”, nici orgoliul de a patrona o școală sau o tabără
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
Motru continua să investească încrederea toată în antropometrie pînă tîrziu, la sfîrșitul vieții. În 1942, în memoriile sale intitulate Revizuiri și adăugiri (au apărut, desigur, postum, acum în anii nouăzeci ai secolului pe care tocmai l-am încheiat) Motru îl elogia pe mareșalul Ion Antonescu pentru că a dispus continuarea măsurătorilor antropometrice printre soldați, pe care le efectua continuatorul său în ale psihologiei, Nestor. Și asta, desigur, pentru a se putea stabili tipurile biologice și psihologice și, prin consecință, valorile românismului care
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
Pépin. Existența destul de neobișnuită a Clotildei nu poate fi negată de nimeni. La cincisprezece ani, după ce a scris best-seller-ul Adieu ma vie, a fost căutată și curtată de cele mai cunoscute și mai complexe spirite ale vremurilor noastre. A fost elogiată de resurecționiști, de protoniști, de non-existențialiști și de cuantumiști, în timp ce natura însăși a cărții a împins sute de psihanaliști să se ciondănească între ei în încercarea de a sonda subconștientul autoarei. Avea o masă rezervată permanent la Café des Trois
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
de prezența fastă, la toate întâlnirile cu elevii, a președintelui olimpiadei, criticul și istoricul literar Ion Simuț, decan al Facultății de Litere a Universității din Oradea. (Mi-a plăcut și președintele de onoare, Alex. Ștefănescu, dar mă abțin să-l elogiez.) Imaginea unor instituții care funcționează a fost pentru mine o mare supriză. Dar o și mai mare surpriză a constituit-o competența filologică a elevilor înscriși în competiție. Subiectele de concurs, atent și ingenios elaborate, plecând de la texte ale unor
O Românie ideală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7611_a_8936]
-
a definit Ana Blandiana, în preambulul Recviem-ului pentru victimele Sighetului, cei douăzeci de ani de când există Memorialul: un miracol. După ce directorul Filarmonicii, Andrei Dimitriu, gazda lansării de carte și a concertului din seara de 15 mai de la Ateneu, a elogiat succesul unei întreprinderi solitare, girate de Ana Blandiana și Romulus Rusan, dar cu o incredibilă forță de a aduna oamenii și de a-i face să-și aducă aminte, răspunsul a fost normal era să nu reușim. De fapt, nici măcar
Aniversarea unui miracol by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/3594_a_4919]
-
chiar liderul ei apreciat și respectat. Nu este, din păcate, primul exemplu care ilustrează lipsa noastră de memorie critică, și nici ultimul. Autori din toate generațiile (de la Ștefan Aug. Doinaș la Marin Sorescu, de la Ștefan Bănulescu la Cristian Po-pescu), frecvent elogiați pe timpul vieții, devin după moartea fizică semnături tot mai șterse, ca și cum vitalitatea scrisului, a operei, ar fi în directă legătură cu cea biologică. Critica s-ar cuveni să fie indiferentă la persoană, pentru a sublinia personalitatea ce stă în spatele unei
Inginerie textuală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9291_a_10616]
-
la scoala Coteanu). Genette, Riffaterre n-au avut emuli la noi, ca J.P.Richard sau tematistii, mult mai des urmați. Paradoxul este că singurul exemplu de stilistica aplicată nu se referă la poezie (în care, totuși, marea generație interbelică a elogiat nesmintit puritatea verbală), ci la proza: Artă prozatorilor români a lui Ț. Vianu. N-avem o Artă a poeților români. Vianu pleca de la Bally, nu de la Spitzer, cum m-aș fi așteptat și analizele lui verbale sînt inca remarcabile, deși
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
în Coreea de Nord”. "Atât de încununată de succes a fost lupta lui Traian Băsescu împotriva comuniștilor, încât Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, ministru PDL-ist în guvernul numit de Traian Băsescu, nu s-a mai putut abține și a început să-l elogieze pe Nicolae Ceaușescu. Dl. Fuia declară că <După 20 de ani de fărâmițarea patrimoniului agricol, trebuie să vedem că Ceaușescu n-a fost tâmpit cu asocierea în cooperative>". Declarația este de-a dreptul halucinantă, având în vedere că vine din partea
Sebastian Fuia, bun de ministru în Coreea de Nord, consideră Daniel Constantin () [Corola-journal/Journalistic/45407_a_46732]
-
oferă ghicitoarea. Caracterizările tipice ale speciei sînt sau convenționale (privind presupusul său rol formativ, educativ, de exercițiu al inteligenței, ba chiar ca „expresii ale năzuinței neabătute a poporului spre lumină”), sau centrate asupra mecanismului metaforic. le populare au fost adesea elogiate pentru ingeniozitate și poeticitate în invenția metaforică; interesul pentru această latură semantică fiind exagerat în dauna altui mecanism, cel puțin la fel de important - și mult mai bogat în consecințe în planul interacțiunii dialogale -: cel al echivocului. Multe ghicitori sînt în primul
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
județul Arad) și S.U.A.? Policarp Morușcă a fost înscăunat prim episcop al românilor din S.U.A. exact de 4 iulie, în urmă cu șapte decenii. Așa că Fundația George Pomuț, condusă de părintele Stelian Borza de la Parohia Ortodoxă III, a ales să elogieze figura lui Policarp Morușcă printr-un parastas oficiat la Troița din fața Catedralei din Mehala. „Poate așa se va ști mai multe și la noi despre Policarp Morușcă, și se va auzi și în America despre cum știm să ne cinstim
Agenda2005-30-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283991_a_285320]
-
a literaturii noastre, e foarte sigur de înzestrările lui, chiar dacă uneori simulează îndoieli. Și el face parte din generația anilor '60 care, toți, își închipuie că ei au întemeiat noile "împărății" ale scrisului românesc și care, cu orice ocazie, se elogiază reciproc în termenii cei mai fastuoși. E frumoasă (și mai ales utilă) solidaritatea celor de-o generație, dar ea nu te poate face mai mare decât ți-e propria operă. Și, dacă ai fost "umflat" în timp, vine o vreme
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
la nemți, este eliberat, după care, se retrage pe Coasta de Azur, exchivându-se de la recrutarea de detașamente de partizani. El nu clarifică în Antimemorii aceste aspecte din biografia lui, ci le ocultează. Să ne întoarcem însă la Condiția umană, roman elogiat de Trotzki, aflat pe atunci în exil, și care a scris despre el o recenzie, atestându-i autenticitatea. Malraux l-a cunoscut, îl admira și-l victimiza, atitudine către care înclină un timp și S. Damian. „Fusese un companion foarte
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
țiganilor. Citatele pe care le oferă autorul anchetei sînt cum nu se poate mai limpezi din acest punct de vedere. Deputatul Hogea, avocat, este membru al Baroului din Iași, iar cartea pe care a publicat-o a fost girată și elogiată de profesorul Gh. Buzatu. Acesta însă a declarat că nu el a trecut cartea lui Hogea sub egida Academiei Române, dar, citat pe larg în această anchetă, el scrie chiar în prezentarea volumului: "Vlad Hogea își propune, fapt remarcabil, și susținerea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
Cronicarul se desparte categoric de semnatarul articolului din România liberă, care consideră că premierul a comis o gafă vorbind despre tatăl său și despre fondatorul liceului "Mânăstirea Dealu", Nicolae Filipescu. Acesta din urmă a înființat un liceu de elită, încît elogiindu-și tatăl, premierul Năstase n-a făcut altceva decît să-l înserieze în rîndul absolvenților recunoscuți ai acestei școli cu absolvenți invidiați. Liceul de la Mânăstirea Dealu a fost înființat aici de Nicolae Filipescu tocmai cu scopul de a le insufla
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15878_a_17203]
-
s-a desfășurat la București), cu tema „Integrarea tinerilor în societate - preocupări europene“. Au participat 129 de delegați ai celor 22 de instituții membre și personalități germane. Președintele Germaniei, Dr. H.C. Johannes Rau, a adresat un mesaj conferinței, în care a elogiat activitatea și preocupările EVBB. F.R.G.P.P.D.C. Timișoara a fost reprezentată de dl director Nicolae Cernei, care a înfățișat proiectul „Integrarea tinerilor în orfelinate din piața forței de muncă“, primit cu interes de participanți. În 27 iunie a avut loc adunarea generală
Agenda2003-27-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281199_a_282528]
-
și calea comodă de a deveni, pe nerăsuflate, niște astfel de idei. A-l cunoaște pe autorul Treptelor lumii... pe dinafară. Iată una dintre culmile ridicolului. Până și în simpla întâmplare că, aproape de fiecare dată, comentatorii au preferat - simplist - să elogieze în stilul lui Paleologu, funcționează algebra liniară a inducției incomplete. Pe de altă parte, până și întreruperea acestei tendințe și schimbarea perspectivei critice (care va revela o cerebralitate nebănuită la autorul studiilor despre Kogălniceanu, Maiorescu, Frederic Damé, Al. O. Teodoreanu
Spiritul sau litera ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9700_a_11025]
-
bazează pe fondul de aur al bossa novei și MPB-ului anilor 1960. Fără îndoială, această formație - coordonată de organistul Ondre Pivec - e preocupată mai mult de realizarea spectacolului colectiv, decât de marea performanță individuală. Nu pot încheia fără să elogiez magnificul light design, subtil, rafinat, cum rar se mai întâlnește astăzi, de pe parcursul întregului festival.
Încă o săptămână de jazz la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/10523_a_11848]
-
a fi, în Occidentul capitalist, un instrument de alienare a maselor, de limitare și de obstrucționare a formării libere a tinerilor. Dincoace de Cortina de Fier, însă, același produs cultural consumist devenea un foarte eficient instrument de îndoctrinare și era elogiat ca o formă de manipulare ce contribuia la înfăptuirea revoluției proletare. Revista Pif este, astfel, exemplul perfect despre cum un concept de publicație culturală de consum devine instrument ideologic și propagandistic disputat în ambele sensuri în controversele ideologice dintre stânga
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
și parțială, a vălului de fum și pâcla densă ideologică... Rememorarea acestei faste conlucrări între scriitori și critici, a vremurilor în care unii pe alții se sprijineau, imprimă textului brebanian inflexiuni emoționale. Puțini sunt scriitorii de azi care să fi elogiat în termeni atât de deciși contribuția criticii , rolul criticilor în propria carieră literară, cum o face Breban, orgoliosul până la aroganță Nicolae Breban: „Da, falanga critică splendidă din jurul Gazetei... și apoi al României literare de atunci, de la sfârșitul deceniului șapte, ne-
Trădarea criticii? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6796_a_8121]
-
să cunoști ceva mai întâi (auzi pretenție, n.n.) ca să poți avea o opinie despre acel ceva. Uneori e suficientă o simplă privire". Oare așa să fie? Atunci de ce toată strădania depusă de Vatra în acest număr, pe care tocmai am elogiat-o? Pericle Martinescu memorialist Punctul de interes maxim al revistei constănțene EX PONTO (nr. 2/2004) îl reprezintă cele câteva pagini inedite din jurnalul scriitorului nonagenar Pericle Martinescu (n. 1911). Sunt câteva secvențe care ne trimit în lunile ianuarie și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
de la Eminescu și Maiorescu. Spiritul critic maiorescian era un antidot la confuziile prezentului. Scrisoare adresată în 1943, în numele întregii grupări cerchiste, de I. Negoițescu lui E. Lovinescu insistă pe necesitatea de a revaloriza tradiția maioresciană în critică. E. Lovinescu este elogiat tocmai pentru meritul acestei actualizări a spiritului maiorescian - ceea ce însemna primatul esteticului, disocierea între estetic, etnic și etic. În critica lovinesciană, I. Negoițescu vedea mai mult întoarcerea la Maiorescu decât victoria modernismului: "Începând cu critica lovinesciană, care continuă marile principii
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
noician„ poate începe azi de la Mircea Tomuș (azi încheind al patrulea volum al tetralogiei Transilvaniei, volum consacrat „aventurii intelectuale sibiene” și probabil, îmi scrie un prieten, o istorie a literaturii române) Mircea Braga (cărți importante de teorie și istorie literară, elogiate de Noica; autor al unor documente fundamentale privind viața literară culturală a acestui spațiu; realizator al unor ediții de referință pentru buna înțelegere a geografiei literare românești. Ultima dintre edițiile îngrijite de Mircea Braga e consacrată Colocviilor de critică a
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
Senza mamma” din Suor Angelica de Puccini, ea și-a demonstrat suplețea de a se acomoda pe un stil total opus. Rar am auzit o interpretare atât de sensibilă, dramatică precum a sopranei poloneze, medaliată cu premiul I. Trebuie să elogiem prezența la pupitrul Orchestrei Operei a lui David Crescenzi, un muzician serios, atent la tempo, dar mai ales la evoluția vocilor acestor concurenți. S-a simțit că el îi susține, îi ajută ca să-și finalizeze la un mod cât mai
Le Grand Prix de l’Opéra - ediția a II-a by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2395_a_3720]
-
Plan de măsuri", din iulie 1986, prin care se decidea deschiderea dosarului de urmărire informativă a unui scriitor de 32 de ani: "Are concepții politice necorespunzătoare, viziuni estetice de inspirație occidentală, preluate de la postul de radio "Europa Liberă". Promovează sau elogiază creatori de artă care sunt oponenți față de comandamentele social-politice puse în fața creatorilor de partid, încercând marginalizarea acelor scriitori patrioți atașați politicii PCR. Încearcă să introducă în revista [...] scrieri deficitare sub raport ideologic-estetic, refuzând să conceapă sau să semneze materiale de
Agenții secreți ai divinității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9113_a_10438]