994 matches
-
despre Nichifor Crainic. În compartiment se afla și sora sa d-na Xenopol (născută Lefter) și un tânăr căpitan de loc din Fălticeni, numit Pleșoianu. În "Neamul Românesc", d. Iorga a scris despre comunicarea mea la Academie un articolaș prea elogios; spunea că poate niciodată nu s-a rostit la Academie o cuvântare mai mișcătoare. La Iași, ora 11 a.m. matineu pentru pomenirea a cincizeci de ani de la moartea lui Creangă și pentru pomenirea lui I. Mironescu. Au vorbit: un tânăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să menționez că eram aproape vecini de bloc și rămăsese singur. Orele de lucru Împreună erau evadări din singurătate, benefice pentru amândoi. Cursul a fost bine primit de colegi și prof. dr. I. Adameșteanu mi-a trimis o scrisoare foarte elogioasă, care mi-a dat noi aripi de zbor. Lucram toată ziua la Facultate și la fiecare deplasare În București continuam să-i duc prof. V. Ciurea lame din realizările noastre, pe care le studia și mi le fotografia dându-ne
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mult ați realizat pentru profesia noastră, completând vechea Anatomie Patologică cu ceea ce deja ați publicat În Diagnosticul morfopatologic și Morfologie. Dezvoltarea pe care ați dat-o servește atât pe medicul din teren cât și pe cel din laborator”. Cuvinte deosebit de elogioase mi-a transmis și dr. Ghila Ioan de la Oradea, care m-a invitat să le vizitez câteva unități de taurine și suine din județ și cu care am colaborat până la trecerea lui În lumea umbrelor. Și astăzi consider că acest
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
de orientare a țării spre “lumea a treia”, ne-a prilejuit În primăvara anului 1978 vizita ministrului agriculturii din Irak. După prezentarea Facultății, Într-o discuție mai amplă la Decanat, prodecanul Halga P. i-a prezentat Într-un mod foarte elogios valoarea cadrelor didactice din cele două secții și Îndeosebi a profesorului Emil Roșu și a mea. Rezultatul acestor discuții a fost venirea În toamna anului 1980 a mai mulți doctoranzi la zootehnie, respectiv Alimentație și Genetică și a medicului veterinar
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mai sus „pus-au în capul scaunului pe Dumitrașcu vodă”. A fost masă mare, cu bucate alese, cu vestitul vin de Cotnari și multă veselie. Moreau de Brasey, prezent și el la festin, îl descrie pe domnul Moldovei cu cuvinte elogioase: „Este un prinț de o statură mijlocie, foarte bine proporționat, chipeș și cu înfățișarea cea mai plăcută pe care am văzut-o eu vreodată. Era afabil, prevenitor, atent, iar în convorbire era blând, politicos și nestingherit, vorbind foarte bine latinește
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
naturalist și etnograf austriac, care în mai-iunie 1835, la invitația Societății Medico-Naturaliste din Iași, a efectuat o spectaculoasă explorare a satelor din Moldova. Printre numeroasele târguri și orașe vizitate au fost Hușii și Fălciu. * Amintirilor, mai mult sau mai puțin elogioase, notate de călători străini, călugări misionari, militari sau diplomați, care au străbătut ținutul hușean, le putem adauga câteva gânduri ale călătorilor români din Epoca Modernă. În monografia dedicată lui Ion Vodă cel Cumplit (1572-1574), învingător în 1574, în luptele cu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
efectuat de revizori, deși foarte exigent și minuțios, nu prevede nici un obiect sau metodă de restricție sau de represiune (carcera, bașca, butuc, lanțuri etc.). În aceeași perioadă, la Neamțu și la Golia existau astfel de obiecte. De altfel raportul devine elogios, de mai multe ori, asupra fostului medic al Ospiciului, insistând cu privire la "umanitarismul și la spiritul național al Lăjescului". După încheierea reviziei, Ospiciul a fost condus de dr. C. Codrescu din Bârlad, care a deținut funcția de director suplinitor, deplasându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cuprindea sindroamele, în raport sigur sau ipotetic cu alterațiile diferitelor glande cu secreție internă; sindroame de origine tiroidiană, paratiroidiană, genitală, corticosuprarenală, hipofizară, pancreatică; partea a II-a expunea fiziologia glandelor cu secreție internă. Primirea acestei lucrări a fost excepțională. Recenzii elogioase au fost semnate de către L. Lépine, Gh. Achard, Laignel-Lavastine, Bacelli, R. Garrieri etc. Despre acest volum, revista "La Prensa Medica Argentina", de exemplu, menționa: "Ajunge să spunem că, din punctul de vedere experimental, acumularea de fapte e atât de însemnată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cotidiene“ nu mai contau, iată o teză care nu convinge. Sau ce să mai vorbim despre imaginea unui Călinescu protestatar prin clovnerie, prin bufonade, prin strâmbăturile de dispreț pe care le făcea într-o adunare publică, pe când citea un text elogios închinat lui A. Toma. Dar Ov. S. Crohmălniceanu este îngăduitor din spirit de echi tate. El însuși a fost nevoit să recurgă la compromisuri și nu ascunde acest lucru. Ba chiar, cum puțini alții din generația sa au avut curajul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
neașteptate, barba care îi încadra fața albise parcă și mai tare, iar ochii i se tulburaseră, ca și cum un vânt rău le-ar fi stins luminile”... În anii aceștia, în 1933 chiar, îi apare al cincilea volum de poezii, DESTIN, primit elogios de lumea literară. Apreciindu-i paleta vorbelor în toate, G. Călinescu are elogii nu numai pentru peisaj și coloristica lui, ci mai cu seamă referințe pozitive despre ființele ascetice, despre ortodoxia poetului ... “Îngerii săi sunt prelungiri ale lumii fenomenale, ieșiți
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
mărturie vie a altor vremi, reprezintă pentru Ibrăileanu și acest lucru îl simțeam și noi firul unei neîntrerupte tradiții care lega prezentul cu trecutul îndepărtat" (vezi Comemorarea "Junimii" la Iași, în mai 1936, 1937 p. 48). O bună nuvelă (apreciată elogios și de Ibrăileanu), Ciubucul logofătului Manole Buhuș, apare sub semnătura lui Gane în Viața românească, nr. 4. Apare la Iași, pentru prima dată în volum, traducerea integrală a Infernului, realizată de Gane, pe care Ibrăileanu o considera "o contribuție prețioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare (2010), înnobilate, ambele, prin câte o prefață semnată de distinsul istoric Neagu Djuvara, au fost excelent primite de cititori și de critică, comandate de librării și de biblioteci publice, citite cu plăcere și interes, elogios recenzate. Acest lucru îmi produce o imensă satisfacție. Lucrarea de față cuprinde o selecție de articole tratând teme de istoria aviației publicate de mine între anii 2006 și 2010, în mai multe reviste din presa centrală tipărită. Fiecare dintre acestea
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
mai devreme decât simfonia compozitorului clujean Cornel Țăranu, care a încredințat opusul său pentru prima audiție Filarmonicii “Transilvania” la 15 aprilie 2011. Așadar programul ieșean a cuprins doar compoziții cu sonorități contemporane, și a doua lucrare din concert întrunind aprecieri elogioase, de data aceasta și datorită pianistului Marino Formenti, în mare formă, având și șansa unui acompaniament calitativ melodic și ritmic urmărit cu atenție de experimentatul dirijor Leo Hussain. Dirijorul concertului, un iscusit mânuitor al baghetei, a avut multă cutezanță abordând
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
a Ștefaniei Tardini, în primăvara anului 1861. Aceasta a fost întâmpinată cu bucurie de români, care mai văzuseră teatrul nemțesc, polonez și italienesc, dar limba românească nu mai răsunase pe scenele locale. Alexandru Hurmuzaki era sufletul întregii acțiuni; el scria elogioasele dări de seamă despre teatrul românesc în „Foaia Societății”, îndemna publicul la participare, alcătuia repertoriul potrivit având corespondență cu cel 19. P. Rusșindilar, op.cit., p.170. mai mare dramaturg din acea perioadă - Vasile Alecsandri. La deschiderea primei stagiuni Alexandru Hurmuzaki
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
elaborat o culegere de probleme de matematică mai deosebită, era un volum rezervat pentru predarea matematicii în liceu. Distinsul profesor cărturar, Vasile Precop, spunea că această carte a fost scrisă și “într-o caligrafie de invidiat”, carte analizată și apreciată elogios de mari profesori din domeniul matematicii de la prestigiosa Facultate de Matematică a Universității “A.I. Cuza” din Iași. A dorit, în vremi tulburi, ca acest volum să fie publicat la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice, dar această intenție, din motive
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
repurta dese victorii în disputele cu alți colegi, în partidele care se desfășurau în timpul liber în cancelarie. A participat la multe acțiuni științifice, prin Societatea pentru răspândirea științei și culturii, conferențiind cu talent în diferite localități, bucurându-se de aprecieri elogioase din partea auditoriului. A fost căsătorit cu Vera Tiron, care a funcționat că profesoară de geografie la Liceul de fete “Elisabeta Doamna” din Rădăuți. Distinsa profesoară avea o solidă formație intelectuală de specialitate slujind cu profesionalism și exigenta școală de fete
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
mult; nu era un orator. Vorbea puțin, dar spunea ceea ce trebuie și când trebuie. Pentru mama avea întotdeauna cuvinte de laudă. Tata fiind moldovean get-beget era mare consumator de borș. Prin urmare, nu scăpa niciodată ocazia să-i adreseze cuvinte elogioase pentru modul în care gătea acest produs culinar. Vai, Antonică, ce borș minunat ai făcut! Și pentru a o convinge că spusele sale nu sunt numai așa, niște cuvinte de politețe fără o bază reală, își continua gândul pe un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
însoțeau sau pur și simplu pentru că așa a simțit. În orice caz, a fost una dintre cele mai bune lecții de viață pe care le-am primit până acum. 08 iunie 2002 Cronică de carte în ziarul Le Monde. Articol elogios, aproape encomiastic, avându-l ca subiect pe Mihail Sebastian. Accidentul a fost tradus în franceză, apare la o editură prestigioasă care îi poate oferi întreaga greutate a aparatului său de promovare-marketing. Nu cred că modestul, rafinatul Sebastian se aștepta la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și exil. Doctorul îmbătrânise, se pensionase, însă zâmbetul i-a rămas același. La nici doi ani după ce documentarul Experimentul 770 a fost difuzat pe ARTE, filmul lui Cristian Mungiu a luat Marele Premiu la Cannes. Cunosc „subiectul“, am citit cronicile elogioase publicate în presa occidentală. Însă filmul încă nu l-am văzut. O voi face. Nu neapărat fiindcă vreau să văd cum acest film înmulțește numărul celor care vor încerca mai intens aici să afle pe cont propriu un răspuns la
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
găsim poartă, cum am spus, numele marelui logofăt Golia, piosul ziditor al unei biserici de demult dispărute, pe urmele căreia mai târziu Vasile Lupu a clădit încântătoarea mânăstire de care contimporanul său Paul din Allepo vorbește în mod atât de elogios. Mai târziu, strada aceasta se va numi "Cuza Vodă", întru gloria marelui voevod; altădată se numea "Ulița-pavelei-de-lemn", pe timpul când străzii Anastasie Panu îi spunea Ulița Sfânta Vineri, străzii Costache Negri, Podul Vechiu, iar străzii Păcurari, Podul Verde. Ce scurtă durată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
spunea: „Da, reușesc să mint fără nici o problemă și fără să se vadă nimic pe fața mea.“ Iată, totuși, un moment de onestitate - dar nu cred că la el se referea Sorin Oprescu. Bun. Înțeleg ca oamenii politici să vorbească elogios de cel cu care până mai ieri au fost în cârdășie. Înțeleg până la urmă și că președintele Traian Băsescu (el însuși om politic) îi conferă unui asemenea personaj Ordinul Național „Serviciu credincios“ în grad de ofițer. Dar de ce oare participă
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
la o secetă de filme bune. Oricum, suntem obișnuiți. Exporturile Cel mai de succes film românesc este Filantropica. Cu peste 110 000 de spectatori de la lansare în februarie 2002 , cu un Premiu al Publicului la Festivalul de la Paris, o cronică elogioasă în foarte influentul săptămânal american Variety (Biblia industriei de film de peste Ocean) și cu perspectiva unei distribuiri pe marile ecrane din SUA, pelicula lui Nae Caranfil a fost propusă să reprezinte România la preselecția Oscarului pentru film străin de anul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
urce trei. Cînd ajung la combinat, telefonez la garaj să vi se trimită autobuze. Ca orice minune, gestul fostului director general a fost comentat trei zile în combinat. Probabil atunci am aflat și eu; mi-a rămas în auz tonul elogios al celui care mi l-a povestit. Praf în ochi! îmi amintesc că am exclamat eu. Iei trei în mașină o dată și așteaptă în stație sute zi de zi. Cîte ședințe de lucru, în colectiv cu cei de la "comunale", s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
blonde revăr sate pe perină, doarme în patul meu. Urmarea, pe mâine, ca în romanele de senzație. Și acum comisioanele: telefon lui Biemel, natural imposibil de găsit, [și] Sabinei; i am transmis tot. Margetta Gueta, cu mii de aprecieri extrem de elogioase; apoi plecarea la Adevărul, mâine la 12 voi avea certificatul ; îl anexez acestei scrisori, împreună cu două Democrații și - sper - volumele de la Fundații. M’am adresat lui Bibiche, care nu mai e la Fundație și care m’a sfătuit să merg
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
cuvînt (sper!) la numărul vostru ce urmează cu o temă aleasă de mine ce va fi mai actuală atunci și mai la îndemînă. Nu treci niciodată prin București? Nu vrei să mă cauți cu un astfel de prilej? Se vorbește elogios de revista d-tale și mă bucur de aceea pentru d-ta. Salut cordial, al d-tale, Al. Dima P.S. Scuză-mi întîrzierea, am fost și sînt suferind. </citation> Mihai Drăgan „Sînt iar pe picior de război...” O revelație inclusiv
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]