1,349 matches
-
efectuat pentru a produce energe cinetică () este neglijabil (<1%) dar poate crește mult în stenoza aortică (chiar până la 50%), datorită vitezei crescute de curgere a sângelui care însoțește această situație. 12.5. Controlul nervos al activității miocardului Urmare a dezvoltării embrionare, nodulul sinoatrial este inervat de vagul drept, iar nodul atrioventricular de vagul stâng. Inervația simpatică provine din ganglionii cervicali, prin nervii cardiaci. In condiții bazale există un oarecare tonus de stimulare smpatică a inimii și o puternică inhibiție vagală, astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
aprox. 20 nm și sunt acoperite de o diafragmă alcătuită dintr-o proteină numită nefronă, care formează o structură ca un fermoar. Podocitele sunt celule epiteliale, deși natura lor este greu de identificat în nefronii maturi, totuși, în cursul dezvoltării embrionare, se observă că acestea evoluează din stratul extern al capsulei Bowman. Fantele de filtrare permit trecerea unor molecule cu greutate moleculară < 40 kDa - mai redusă decât cele mai mici proteine plasmatice - albuminele și a substanțelor neutre cu diametre moleculare de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
meditație 40.000 de profesori. A realizat o avere uriașă. 15 Robert Paul Lanza (1956), medic american. Participă la primele procese de clonare umană și generare de celule sușe. Demonstrează că tehnici genetice pot fi utilizate pentru generarea de celule embrionare. În 2003, clonează un porc mistreț (Banteng) din celule înghețate ale unui animal mort cu 25 de ani înainte. Dezvoltă metode de generare a celulelor stem pluripotente din celulele pielii. Reușește să crească stem cells în retină, cu permisiunea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
animă cu prezența lor cartiere Întregi, unde trăiesc În relații strînse În special cu breslele de meseriași. Respiră atmosfera de libertate care caracterizează primele faze, creative, ale dezvoltării orașelor. Într-o societate În care Încep să se contureze forme, chiar embrionare, de diviziune a muncii, și ei sînt Împinși să se gîndească la activitatea lor, studiul și Învățămîntul, ca la o „mese rie“. Ca și alți oameni ce au o meserie (artizanii sau comercianții), și intelectualii sînt prezenți cu orga nizațiile
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
înlocuind miocardul insuficient. În prezent sunt studiate mai multe tipuri de celule folosite ca tratament adjuvant în chirurgia cardiacă (18) (caseta 28.4). Principalele tipuri de celule stem considerate optime în terapia de revascularizare și regenerare miocardică sunt celulele stem embrionare (CSE) și celulele stem adulte (CSA). CSE provin din masa celulară internă a blastocistului anterior implantării și sunt celule pluripotente, apte a se diferenția în derivative ale tuturor celor trei straturi germinative: ectoderm, endoderm și mezoderm. CSE pot fi menținute
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
ceea ce permite manipularea lor genetică în favoarea generării de cardiomiocite (CMC). CMC astfel obținute au un fenotip imatur, ceea ce le face inutilizabile în terapia clinică în acest moment. CSA sunt definite ca celule stem/progenitoare care rămân în organism după dezvoltarea embrionară. Printre acestea, celulele stem mezenchimale (CSM) sunt celule multipotente izolate din măduva osoasă și alte țesuturi adulte, care pot genera linii adipocitare, osteogenice și condrogenice și, cu o eficiență scăzută, neuroni, CMC, celule beta pancreatice sau hepatice. Un alt tip
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
chistul bronhogenetic) pun probleme mai mari de diagnostic diferențial, frecvent descoperirea fiind intraoperatorie. În chistul pleuropericardic ecocardiografia și CT arată contiguitatea cu pericardul. Sechestrația pulmonară (angiografia, CT pot decela prezența arterei anormale cu originea în aortă ce hrănește acest parenchim embrionar). Anevrismele de aortă pulsează în ritmul cordului, iar continuitatea cu umbra aortei fac diagnosticul destul de ușor. CT cu substanță de comtrast tranșează diagnosticul. Diafragmul în „brioche” pune probleme de diagnostic diferențial în CHP situate în lobii inferiori. Tumorile de mediastin
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
tromboză de arteră/venă renală, infarct renal, HTA renovasculară, microangiopatie trombotică. Ficat: tromboză de venă portă sau arteră hepatică, HTP, infarct hepatic, sindromul Budd-Chiari. Suprarenale: tromboză de venă SR, hemoragie SR, boala Addison. Placenta: tromboză arterială, venoasă sau capilară, avorturi embrionare sau preembrionare repetate, moarte fetală, eclampsie, ischemie placentară, prematuritate. Manifestări hematologice: anemie hemolitică, trombocitopenie autoimună. Manifestări cardiace: îngroșări valvulare, endocardită Libman-Sachs (sterilă), cu sau fără complicații embolice. Manifestări neurologice non-trombotice: coree, surditate, tulburări cognitive, mielită transversă, ischemie multifocală (ce mimează
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Academiei Pontificale pentru Viață a Vaticanului, a taxat drept "arogantă" decizia celui mai puternic om de pe planetă de a da frâu liber avorturilor. A echivalat aprobarea finanțării avortului și a unui test pe om privind terapia pe baza celulelor stem embrionare cu "distrugerea de ființe umane". Avantajul obținerii unor inedite tratamente privind vindecarea leziunilor și a bolilor considerate incurabile este trecut sub tăcere de către arhiepiscopul catolic. În interviul dat unui ziar italian, oficialul invocat susținea că drumul spre dezamăgire a lui
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Xenotransplanturile reprezintă transplantul de celule, țesuturi și organe între organismele unor specii diferite. Este deja cunoscută procedura transplantării de celule pancreatice de la porc la om. În fine, în ultimele decenii au evoluat cercetările asupra celulelor stem, în special asupra celor embrionare, celule care pot fi multiplicate pentru a crea o rezervă de celule care apoi să fie folosite la crearea de celule diferențiate. Principala discuție etică legată de aceste posibilități vizează dreptul nostru de a crea ființe noi sau de a
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
68 mucinoase, 7 seroase, 27 inflamatorii, 5 endocrine, 5 de altă natură), a constatat că acuratețea pentru diferențierea leziunilor chistice pancreatice a fost de 51% pentru morfologia EUS, de 59% pentru examenul citologic, si de 79% pentru analiză antigenului carcinom embrionar (ACE) la o valoare prag de 192 ng/ml. Chiar dacă au fost folosite toate metodele combinate, acuratețea obținută nu a fost mai mare decât a ACE singur [40]. Într-o metaanaliză care a inclus 18 studii, ACE a avut o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
mezenchimul pulmonar. Mezodermul splanhnic devine subțire și formează stratul mezotelial al pleurei iar țesutul mezenchimal subiacent devine stratul conjunctiv al pleurei. Mezodermul splanhnic stă la originea pleurei viscerale iar mezodermul somatic la originea pleurei parietale. Prin curbarea cranio-caudală a discului embrionar, masa mezenchimală ce va deveni sept transvers, împreună cu cordul și cu pericardul sunt împinse în poziție ventrală. Comunicarea cavității pericardice cu canalele pleuro-peritoneale devine dorsală (septul transvers este impropriu denumit sept deoarece este incomplet în porțiunea sa dorsală în dreptul canalelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
artera pulmonară stângă, inferior de vena pulmonară superioară stângă, medial de repliul lui Marshall și lateral de lama parietală a pericardului seros. Repliul lui Marshall (plica vestigială a lui Marshall) [3, 6] reprezintă vestigiul venei cave superioare stângi din perioada embrionară. El se întinde între artera pulmonară stângă și vena pulmonară superioară stângă. Fața medială a repliului privește către sinusul transvers, iar fața laterală către recesul pulmonar stâng. În grosimea repliului lui Marshall se află vena lui Marshall care se deschide
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
pulmonar, Joel Cooper, Toronto, Canada * 1986: transplant de plămâni bilobar, Joel Cooper, Toronto, Canada * 1989: primul transplant reușit de ficat (1966 primul transplant hepatic care a funcționat 1 an) * 1998: transplant de mână, Franța * 2000: prima cultură de celule stem embrionare umane * 2005: transplant parțial de față, Franța * 2006: prima grefă de trahee realizată de echipa profesorului Wurtz la Lille, Franța. Sursă: Council of Europe, La ONT estima en 94.500 los transplantes de órganos solidos realizados en 2006 en todo
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
Marshall, Robin Warren Australia Rolul bacteriei Helicobacter pylori în afecțiunile gastrice 2007 Mario Capecchi, Sir Martin Evans, Oliver Smithies Statele Unite ale Americii , Regatul Unit, Statele Unite ale Americii Descoperirea principiilor de introducere a unor modificări genetice specifice prin utilizarea celulelor stem embrionare 2008 Harald zur Hausen, Françoise Barre, Luc Montagnier, Germania, Franța Descoperirea legăturii dintre Human Papilloma Virus (HPV) și cancerul cervical 2009 Elizabeth H. Blackburn, Carol W. Greider, Jack W. Szostak Statele Unite ale Americii Descoperirea modului în care cromozomii sunt copiați
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
TSH datorate unei lipse de receptivitate pentru T3 și T4 la nivel hipofizar. Feedback-ul negativ nefiind posibil, tiroida este stimulată în exces, determinând gușă și tireotoxicoză. Tireotoxicoza prin exces de hCG în cazuri de molă hidatiformă, coriocarcinom sau carcinom embrionar testicular. hCG are activitate TSH-like, fiind un hormon glicoproteic cu structura apropiată tireotropului. Tiroida se mărește (gușă) și apare sindromul tireotoxic. La bărbați, ginecomastia este constantă. O formă clinică particulară o reprezintă tireotoxicoza gestațională tranzitorie (TGT). Aceasta este datorată unei
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de somatostatină (Octreotid etc.). Uneori este necesară administrarea de 131I. Sindromul Refetoff frenajul TSH se poate realiza uneori prin T3 exogen sau TRIAC. Excesul de hCG tratamentul trebuie să fie cauzal. îndepărtarea molei hidatiforme, tratamentul complex al coriocarcinomului sau carcinomului embrionar testicular echilibrează funcția tiroidiană. Tratamentul TGT trebuie nuanțat. Majoritatea femeilor cu TGT nu trebuie tratate cu antitiroidiene. Simpla administrare de blocante pentru o scurtă perioadă (până la 2 luni) este suficientă. în unele cazuri este totuși necesară administrarea de ATS. Cancerul
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
chisturi tiroidiene, paratiroidiene, de canal tireoglos, branhiale; hiperplazie compensatorie a unui lob în caz de agenezie a lobului controlateral; hiperplazie reziduală după procese distructive ale parenchimului tiroidian (tiroidite, iod radioactiv, intervenții chirurgicale etc.); tumori benigne (adenoame): foliculare: coloide, macrofoliculare fetale, embrionare cu celule Hürthle non-foliculare: teratoame lipoame hemangioame tumori maligne: primare: epiteliale: cancere diferențiate: cancer folicular; cancer papilar și mixt (foliculo-papilar); cancer medular (al celulelor C parafoliculare) cancer nediferențiat non-epiteliale: sarcoame, fibrosarcoame hemangioendotelioame non-Hodgkin; limfoame maligne; teratoame maligne; carcinom cu celule
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
ejaculatorii din canalele lui Wolff și dezvoltarea în sens masculin a derivatelor din sinusul urogenital: fuziunea plicelor uretrale și formarea penisului, dezvoltarea glandului din tuberculul genital, fuzionarea plicelor genitale pentru a forma scrotul și dezvoltarea prostatei. Celulele Sertoli ale testiculului embrionar produc un hormon polipeptidic denumit hormonul (factorul) de inhibiție mulleriană (MIH sau MIF), care inhibă dezvoltarea canalelor lui Muller. Anatomia testiculului Testiculul adult este un ovoid cu volumul mediu de 18,6 +/ 4,8 ml (DS). Lungimea sa medie este
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
are o importanță care poate fi asemuită cu teoria atomică în chimie. În aceeași carte, el stipulează că nucleul descris de Robert Brown 63 are importanță în diviziunea celulară și multiplicare. Schleiden susține că orice plantă provine dintr-un organism embrionar unicelular care se dezvoltă prin diviziune celulară. Theodor Schwann (1810-1882), fiziolog german, a descris celulele care-i poartă numele (Schwann), ale sistemului nervos al omului. Schwann observă, la lumina microscopului, diferite țesuturi animale și este fascinat de variațiile dintre proprietățile
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
forța inductoare a celulelor sau potențialul inductor al ariei determină evoluția. El realizează transplantări de celule între diferite specii de viermi, în diferite stadii, fie de blastulă, fie de gastrulă (incipientă sau tardivă), și descrie rezultatele. Prezintă o anumită arie embrionară care, transplantată de la un embrion la altul, induce un embrion secundar; numește această zonă "centru organizator". Spemann consideră procesul inductor ca fiind de natură biochimică. În 1928 reușește să realizeze primul transfer de nucleu de la o celulă la alta la
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Keith H. S. Campbell (1954), biolog englez, membru al echipei care a realizat mielul clonat "Dolly". Activează, din 1991, la Institutul Roslin, și, cu un an înaintea clonării lui "Dolly", reproduce o pereche de miei, Megan și Morag din celule embrionare. În clonarea lui "Doly", Campbell a coordonat stadiul de "ciclu celular" al donatorului de celule somatice, prin utilizarea unui diploid GO de celule somatice, și a realizat transferul nucleului dintr-o cultură de celule diferențiate. În 1998, Campbell împreună cu tehnicianul
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cromozomului, reușește să identifice genomul Drosophilei Melanogaster. Stabilește un număr de 48 de cromozomi umani (în 1955, japonezul Joe Hin Tjio stabilește numărul corect al acestora: 46). 77 Wilhelm Roux (1850-1924), zoolog și embriolog german, studiază interferența în cursul dezvoltării embrionare la broaște și rezultatele acestor interferențe la amfibiile provenite din embrion. A încercat să verifice teza darwinistă la nivel celular. În anul 1885, elimină o porțiune a plăcii medulare (sistemul nervos embrionar) la embrionul de găină și observă malformațiile apărute
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
și embriolog german, studiază interferența în cursul dezvoltării embrionare la broaște și rezultatele acestor interferențe la amfibiile provenite din embrion. A încercat să verifice teza darwinistă la nivel celular. În anul 1885, elimină o porțiune a plăcii medulare (sistemul nervos embrionar) la embrionul de găină și observă malformațiile apărute. În 1888 distruge cu un ac fierbinte 2 (până la 4) celule embrionare și observă că numai o jumătate de embrion se dezvoltă; trage concluzia că celulele sunt deja determinate genetic să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
A încercat să verifice teza darwinistă la nivel celular. În anul 1885, elimină o porțiune a plăcii medulare (sistemul nervos embrionar) la embrionul de găină și observă malformațiile apărute. În 1888 distruge cu un ac fierbinte 2 (până la 4) celule embrionare și observă că numai o jumătate de embrion se dezvoltă; trage concluzia că celulele sunt deja determinate genetic să aibă funcții separate și propune termenul de "epigeneză în mozaic". Ulterior teoria este respinsă. 78 Claude Burton Hutchison (1885-1980) botanist, agricultor
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]