2,028 matches
-
apartenența ei la grupul celor defavorabile este o condiție prealabilă. Așadar, din această perspectivă, conținutul enunțului nu este foarte important; chiar dacă ar fi fost altul, ipotezele și premisele contextuale ar fi fost accesate/construite În funcție de același criteriu al ostilității față de emițător. Adică, foarte important este locutorul, și nu enunțul; mai exact relațiile sale cu interpretul. Și mai exact, percepția interlocutorului asupra naturii relațiilor sale cu locutorul. Un alt profesor, aflat În aceeași situație cu cel de mai sus, ar putea ca
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
textul Însuși, ca factor contextual, non-textul, adică tot ceea ce este exterior textului, dar În relație, din perspectivă semiotică, cu acesta, la momentul producerii/interpretării și agentul uman, producător sau interpret, care face posibil actul de comunicare. Este evident faptul că emițătorul și interpretul sunt parte a non-textului, a ceea ce am numit context extern. Prin abordarea separată a acestor două componente ale actului de comunicare, În cadrul capitolului context psihologic, am dorit să subliniez că, În ultimă instanță, comunicarea (interumană) există doar ca
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
precedent important: exemplul Băncii Delta Asia (BDA) din 2005, când Washingtonul a restricționat activitățile financiare derulate de Phenian prin băncile chineze.”<footnote Ibidem; footnote> Dezbaterea cu privire la sancțiunilor economice impuse Chinei arată felul în care impunerea de sancțiuni economice afectează atât emițătorul cât și receptorul. „Începând cu anii 1980, investițiile externe și comerțul cu China au crescut semnificativ, iar la mijlocul anilor `90 volumul comerțului anual între cele două state a depășit 50 de miliarde de dolari, investițiile directe străine continuând să crească
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
asupra auditoriului, dacă nu să produci acte perlocuționare. Retorica era considerată încă din antichitate o “artă a persuasiunii” prin discurs. Actele perlocuționare pot fi “eficiente și ineficiente, în funcție de relația dintre efectul real produs de un act și cel scontat de emițător.” (Bidu-Vrânceanu, 1997:361). Această afirmație evidențiază concepția austiniană, cum că enunțurile performative (ce includ și actele perlocuționare), comportânduse asemenea actelor în general, pot fi reușite și nereușite sau pot avea succes sau insucces (eșec). Cu toate acestea, enunțurile performative pot
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Comunicarea. Delimitări conceptuale relevă rolul comunicării în activitatea didactică, mai precis în cadrul educației. Pentru început, am încercat definirea termenului de comunicare atât la nivel general, cât și la nivel didactic, prezentând elementele de bază ale procesului de comunicare și anume: emițătorul (persoana care inițiază comunicarea, transmite mesajul) și receptorul sau destinația (persoana care primește mesajul) și raportul dintre cele două „puncte” ce emit una alteia mesajul (informația). Tot în cadrul acestui capitol am prezentat axiomele comunicării, formele sub care are loc comunicarea
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
să găsească limbajul comun pentru ceea ce au numit în mod sintetic drept „științele comunicării”. Din punct de vedere conceptual comunicarea „este un proces în care oamenii își împărtășesc informații, idei și sentimente”, „comunicarea este procesul prin care o parte (numită emițător) transmite informații (un mesaj) unei alte părți (numită receptor)” , sau potrivit lui De Vito, „comunicarea se referă la acțiunea, cu una sau mai multe persoane, de trimitere și receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote, are loc într-
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
precizarea particularităților canalului de transmitere a mesajului); * cadrul și contextul instituțional al comunicării, ceea ce imprimă, automat, un anumit tip de cod: oficial, mass-media, colocvial, didactic, secret etc.; * situația enunțiativă (interviu, dezbatere, lecție, sesiune științifică etc.); * repertoriile active sau latente ale emițător receptorilor; * retroacțiunile practicate; * elemente de bruiaj (zgomotele). Pentru fiecare dintre acestea, comunicarea în clasă are specificul său, determinat de cadrul instituțional în care se desfășoară și de logica specifică activității dominante învățarea. Cercetări recente subliniază anumite caracteristici ale comunicării didactice
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
de acțiune diferite sau față de o situație generată de procesul de orientare, conducere, dirijare a activităților și apreciere a performanțelor. Așadar, cu toate eforturile, nu totdeauna se găsește formula potrivită de comunicare. Blocajele care pot interveni au diverse cauze; atât emițătorul, cât și receptorul trebuie să fie constienți ca între oameni există diferențe de ordin psihologic, de pregatire, de sisteme în care trăiesc și care pot crea greutăți ori relații tensionate. De aceea, gospodărirea comunicării este importantă. Barierele în calea comunicării
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
trebuie să știe cum să-i gestioneze. Între soluțiile unei bune comunicări profesorelevfamilie propunem: * Să stabilim relații socio-afective corespunzătoare - apropiere, căldură, atitudini pozitive față de elevi și părinți; Să utilizăm mesaje adresate la persoana I (limbajul responsabilității), focalizate pe ceea ce simte emițătorul și pe comportamentul interlocutorului, prevenind astfel reacțiile defensive în comunicare; procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emoțiile și descrie comportamentele fără a face evaluări și atacuri la persoană; * Să fim spontani în exprimarea opiniilor personale, să încercăm
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
produs al construcțiilor subiective despre sine și ceilalți și ale implicațiilor sociale ale situațiilor". O particularizare a comunicării umane este comunicarea școlară, care îmbracă două forme: comunicarea orală sau verbală și comunicarea scrisă. Schematic factorii comunicării sunt reprezentați astfel: E (emițătorul) transmite lui R (receptorului) un mesaj (codificat într-un cod - cuvânt, imagine, gest, etc., și decodificat prin înțelegerea acestuia), care va fi înțeles cu atât mai corect cu cât RE (repertoriul emițătorului) va fi mai identic cu RR (repertoriul receptorului
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
într-un cod - cuvânt, imagine, gest, etc., și decodificat prin înțelegerea acestuia), care va fi înțeles cu atât mai corect cu cât RE (repertoriul emițătorului) va fi mai identic cu RR (repertoriul receptorului). Apropiind semnificația cuvintelor de uzanța lor școlară, emițătorul sau receptorul pot fi învățătorul sau elevul, iar procesul de învățământ își poate optimiza funcționarea printr o comunicare reciprocă corespunzătoare unui învățământ democratic în care fluxul informațional "circulă" de la învățător spre elevi și de la elevi spre învățător, având loc detronări
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
funcționarea printr o comunicare reciprocă corespunzătoare unui învățământ democratic în care fluxul informațional "circulă" de la învățător spre elevi și de la elevi spre învățător, având loc detronări ierarhice de roluri, și, chiar, fiecare învață de la fiecare. Din perspectiva obiectivelor didactice, ca emițător de mesaj, ne îndreptăm atenția spre elev al cărui progres tradus în capacități trebuie să atingă următoarele performanțe: La clasa I: să pronunțe clar și corect sunetele și cuvintele; să integreze cuvinte noi în enunțuri proprii; să construiască enunțuri logice
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
trebuie să-i înțeleagă valența valorii literar artistice redată prin cuvinte. Mai mult, comunicarea scrisă impune folosirea unui limbaj controlabil din punct de vedere al normelor de corectitudine, se pot ascunde manifestări care ar putea bruia o comunicare directă, iar emițătorul propunându-și o anumită grijă pentru redactare, își impune prin estetică, norme de prestigiu cultural și intelectual. Obiectivele comunicării scrise se realizează progresiv astfel: a) pentru dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris: să asocieze forma grafică a cuvântului cu
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
exprimare, prin posibilitatea de a face rectificări și reluări, dar și prin folosirea conduitei nonverbale și paraverbale, pe când comunicarea scrisă se diferențiază de aceasta prin imposibilitatea de de a se folosi limbajul nonverbal, emoțional, și, poate, prin lipsa cunoașterii de către emițător a reacției spontane a receptorului. Noul curriculum de limba și literatura română trebuie direcționat spre formarea progresivă a copilului cu o cultură comunicațională și literară de bază, capabil să înțeleagă lumea din jurul său, să comunice și să interacționeze cu semenii
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
în toate procesele. Prin comunicare se stabilesc fluxuri și legături între procese. La rândul ei, comunicarea în audit este procesul de transfer activ al ideilor, datelor și informațiilor între cel puțin doi participanți auditorul și auditatul (cu rol alternativ de emițător și receptor), care utilizează instrumentele comunicării (mesajul și mijlocul de transmitere) și funcțiile comunicării (codificarea, decodificarea, răspunsul și reacția inversă) în prezența bruiajului (cu intensitate și frecvență diferite ca amplitudine și perioadă de manifestare). Comunicarea îmbracă patru forme în funcție de forma
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
ideilor, datelor și informațiilor, se exprimă printr-un complex de cuvinte rostite, imagini sau gesturi ce pot fi înțelese de ambele părți participante. Comunicare este eficace dacă la primirea mesajului receptorul nu conferă mesajului altă semnificație decât cea transmisă de emițător. Transmiterea mesajului se va face fără o prezentare sofisticată și abstractizată astfel încât să se situeze la nivelul de înțelegere al participanților. Procesul de comunicare, din punct de vedere tehnic nu este unul facil. Acest lucru se datorează sensibilității elementelor componente
AUDITUL CALITĂŢII by SILVIA MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/342_a_756]
-
Tudor Vianu în Dubla intenție a limbajului și problema stilului, “ Cine vorbește comunică și se comunică”. O face pentru alții, dar și pentru sine. Transmite o informație despre un anumit aspect exterior, dar și despre sine. Componentele actului de comunicare: emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context; Funcțiile actului de comunicare: funcția emotivă, conativă, poetică, referențială, metalingvistică, fatică. TIPURILE DE COMUNICARE: După modalitatea de transmitere a mesajului: * Directăcând partenerii de discuție se află față în față; * Mediatăcând, pentru a comunica, partenerii folosesc
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
față; * Mediatăcând, pentru a comunica, partenerii folosesc diverse alte mijloace de transmitere a mesajului (scrisoarea, telefonul, faxul); * Bilateralăcând, într-o anumită situație de comunicare, receptorul poate deveni la rândul său emițător (dialog cotidian, emisiuni interactive); * Unilateralăatunci când receptorul nu devine emițător, mesajul transmițându-se într-un singur sens (ecran-telespectator, scenă-spectatori); După numărul participanților și relațiile dintre ei: * Intrapersonală (dialogul interior) emițătorul și receptorul nu sunt diferiți, comunicarea nu depinde de canal; * Interpersonală (diadică) - presupune doi participanți, obiectivele ei fiind influențarea opiniei
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
anumită situație de comunicare, receptorul poate deveni la rândul său emițător (dialog cotidian, emisiuni interactive); * Unilateralăatunci când receptorul nu devine emițător, mesajul transmițându-se într-un singur sens (ecran-telespectator, scenă-spectatori); După numărul participanților și relațiile dintre ei: * Intrapersonală (dialogul interior) emițătorul și receptorul nu sunt diferiți, comunicarea nu depinde de canal; * Interpersonală (diadică) - presupune doi participanți, obiectivele ei fiind influențarea opiniei sau atitudinii celuilalt, autocunoașterea, descoperirea lumii exterioare prin dialog, stabilirea și menținerea relațiilor; De gruppresupune mai mult de doi participanți
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
comunicarea nu depinde de canal; * Interpersonală (diadică) - presupune doi participanți, obiectivele ei fiind influențarea opiniei sau atitudinii celuilalt, autocunoașterea, descoperirea lumii exterioare prin dialog, stabilirea și menținerea relațiilor; De gruppresupune mai mult de doi participanți (grupuri mici); * Publică presupune un emițător unic și un grup de receptori, principiile și regulile sale fiind stabilite de retorică; * De masăemițătorul este instituționalizat și se adresează unor destinatari necunoscuți, prin presa scrsă, radio, TV, internet etc. După statutul interlocutorilor: * Verticală (șef-subaltern); * Orizontală( partenerii au același
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
semnale legate de postura, mișcarea, gesturile, mimica, înfățișarea partenerilor, privirea, orientarea corpului, distanța etc. * Mixtăconstă în combinarea tipurilor precedente; După finalitatea actului comunicării: * Accidentalăconstă în transmiterea întâmplătoare a unor informații ce nu sunt vizate în mod conștient și voluntar de emițător și cu atât mai puțin adresată unui receptor; * Subiectivăexprimă starea afectivă a locutorului (nervozitatea, echilibrul, nerăbdarea, plictisul etc.); * Instrumentalăeste focalizată pe un singur scop precis, urmărește anumite efecte și obiective manifestate în comportamentul receptorilor; Scopul comunicării (poate fi explicit sau
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
semnifică a fi în legătură cu, iar comunicarea în limba română este un proces de transmitere a unui mesaj de la o sursă la o destinație, folosind un anumit cod și un anumit canal. Orice proces de comunicare presupune existența a șase factori: EMIȚĂTOR, MESAJ, COD, CONTEXT, CANAL ȘI RECEPTOR. Lingvistul american de origine rusă, Roman Jakobson, în Essais de linguistique generale, întemeietorul fonologiei, a conceput următoarea schemă a comunicării: CONTEXT (situația de comunicare, subiectul de discuție) MESAJ ( ideea transmisă) EMIȚĂTOR ------------------------------> RECEPTOR COD (lb
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
de comunicare, subiectul de discuție) MESAJ ( ideea transmisă) EMIȚĂTOR ------------------------------> RECEPTOR COD (lb. română sau sublimbajul: medicinei, tehnic, al hoților ș.a) CANAL (legătură;contact; legătură directă (față în față) mijlocit (prin canal : messenger, telefon, radio, TV, carte etc; scris, oral) *EMIȚĂTORUL: este cel care transmite un mesaj către receptor este un individ, un grup uman sau o instituție care transmite un mesaj pentru care are o motivație și un scop. *RECEPTORUL: este cel căruia i se adresează mesajul, este destinatarul unui
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
adresează mesajul, este destinatarul unui mesaj, în mod concret un individ, un grup uman sau o instituție care intră în mod voit sau întâmplător în posesia unui mesaj. *MESAJUL: reprezintă ideea ce ne rămâne în minte în urma celor transmise de către emițător. *CONTEXTUL (Referentul) :este ocazia cu care are loc comunicarea, subiectul sau tema de discuție care trebuie să existe în orice comunicare, să știm la ce ne referim, despre ce obiecte, fenomene, idei avem să discutăm; context lingvistic sau extralingvistic (social
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Propuneți voi situații în care un factor (codul/ canalul/ contextul etc.) facilitează comunicarea (ex: apariția întâmplătoare a unui român în autobuz, în timpul unei excursii în Turcia) ........................................ 3. Dați exemple de enunțuri în care se insistă asupra unui factor al comunicării (emițător, receptor, cod, canal etc.) ........................................ 4. Orice proces de comunicare verbală presupune: a. Patru factori; b. Cinci factori c. Șase factori d. Șapte factori Într-un discurs/text se manifestă cu precădere unul dintre factori, căruia îi corespunde o anumită funcție
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]