1,638 matches
-
de Boeur și Pippard, care arată că tranzițiile de fază se împart în: a) tranziții de ordinul I (de speța întâia) însoțite de discontinuități ale mărimilor fizice de tip extensiv legate de derivatele parțiale de ordinul I ale potențialelor termodinamice : entropie, volum, etc. În fig1. sunt prezentate ilustrațiile grafice ale variațiilor entropiei S, volumului V, căldurii specifice cp , coeficientului de dilatare volumică - și a căldurii latente, funcție de temperatură caracteristice unor tranziții de fază de speța I: b) tranziții de ordinul II
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
împart în: a) tranziții de ordinul I (de speța întâia) însoțite de discontinuități ale mărimilor fizice de tip extensiv legate de derivatele parțiale de ordinul I ale potențialelor termodinamice : entropie, volum, etc. În fig1. sunt prezentate ilustrațiile grafice ale variațiilor entropiei S, volumului V, căldurii specifice cp , coeficientului de dilatare volumică - și a căldurii latente, funcție de temperatură caracteristice unor tranziții de fază de speța I: b) tranziții de ordinul II( de speța a doua) însoțite de discontiniutăți ale mărimilor fizice precum
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
echilibru termodinamic. Punctul în care cele trei faze sunt în echilibru se numește punct triplu. Evident că există și echilibrul a câte două faze pe curbe de echilibru fazic. Presupunem existența unui sistem termodinamic care este descris de parametrii intensivi : entropia S, volumul V și numărul de particule N. Lucrând la temperatură și presiune fixate, atunci potențialul Gibbs G= G ( T, P, N) este cel care descrie situația fizică. Astfel într-un sistem unicomponent potențialul chimic este funcție numai de temperatură
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
potențialul Gibbs G= G ( T, P, N) este cel care descrie situația fizică. Astfel într-un sistem unicomponent potențialul chimic este funcție numai de temperatură și presiune. Acest lucru rezultă și din relația Gibbs - Duhem: (4), s și v fiind entropia specifică, respectiv volumul specific. Condiția de echilibru a trei faze se scrie sub forma:, relație in care temperatura și presiunea au valori unice. Cu alte cuvunte , punctul triplu într-un sistem unicomponent este unic determinat. După Landau, relația determină variația
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
cunoscut exemplu de tranziție de fază de speța a-IIa este tranziția metal normalsupraconductor. Alte exemple sunt: tranzițiile magnetice, tranzițiile structurale, tranzițiile de tipul ordine - dezordine în aliaje, etc. Presupunem că avem un sistem descris de variabilele extensive S și V ( entropie și volum). Dacă notăm cu G= G (T, P) potențialul termodinamic corespunzător când lucrăm la temperatura T și presiunea P fixate, atunci, în punctul de tranziție avem îndeplinite condițiile : Tranzițiile de fază de speța a-II-a sunt legate de modificarea simetriei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
devine exact zero. La trecerea prin punctul de tranziției de fază de ordinul II , în mod continuu fără salt. Lipsa unui salt în starea corpului la tranziția de fază de ordinul II conduce la ideea că mărimile termodinamice ale corpului ( entropia, energia, volumul, etc) sunt continue în punctul de tranziție. De aceea, tranziția de fază de ordinul II, spre deosebire de cea de ordinul I, nu se produce cu absorbție sau emisie de căldură. Teoria cantitativă a tranzițiilor de fază de ordinul II
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
de Boeur și Pippard, care arată că tranzițiile de fază se împart în: a) tranziții de ordinul I (de speța întâia) însoțite de discontinuități ale mărimilor fizice de tip extensiv legate de derivatele parțiale de ordinul I ale potențialelor termodinamice : entropie, volum, etc. În fig1. sunt prezentate ilustrațiile grafice ale variațiilor entropiei S, volumului V, căldurii specifice cp , coeficientului de dilatare volumică - și a căldurii latente, funcție de temperatură caracteristice unor tranziții de fază de speța I: b) tranziții de ordinul II
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
împart în: a) tranziții de ordinul I (de speța întâia) însoțite de discontinuități ale mărimilor fizice de tip extensiv legate de derivatele parțiale de ordinul I ale potențialelor termodinamice : entropie, volum, etc. În fig1. sunt prezentate ilustrațiile grafice ale variațiilor entropiei S, volumului V, căldurii specifice cp , coeficientului de dilatare volumică - și a căldurii latente, funcție de temperatură caracteristice unor tranziții de fază de speța I: b) tranziții de ordinul II( de speța a doua) însoțite de discontiniutăți ale mărimilor fizice precum
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
echilibru termodinamic. Punctul în care cele trei faze sunt în echilibru se numește punct triplu. Evident că există și echilibrul a câte două faze pe curbe de echilibru fazic. Presupunem existența unui sistem termodinamic care este descris de parametrii intensivi : entropia S, volumul V și numărul de particule N. Lucrând la temperatură și presiune fixate, atunci potențialul Gibbs G= G ( T, P, N) este cel care descrie situația fizică. Astfel într-un sistem unicomponent potențialul chimic este funcție numai de temperatură
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
potențialul Gibbs G= G ( T, P, N) este cel care descrie situația fizică. Astfel într-un sistem unicomponent potențialul chimic este funcție numai de temperatură și presiune. Acest lucru rezultă și din relația Gibbs - Duhem: (4), s și v fiind entropia specifică, respectiv volumul specific. Condiția de echilibru a trei faze se scrie sub forma:, relație in care temperatura și presiunea au valori unice. Cu alte cuvunte , punctul triplu într-un sistem unicomponent este unic determinat. După Landau, relația determină variația
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
cunoscut exemplu de tranziție de fază de speța a-IIa este tranziția metal normalsupraconductor. Alte exemple sunt: tranzițiile magnetice, tranzițiile structurale, tranzițiile de tipul ordine - dezordine în aliaje, etc. Presupunem că avem un sistem descris de variabilele extensive S și V ( entropie și volum). Dacă notăm cu G= G (T, P) potențialul termodinamic corespunzător când lucrăm la temperatura T și presiunea P fixate, atunci, în punctul de tranziție avem îndeplinite condițiile : Tranzițiile de fază de speța a-II-a sunt legate de modificarea simetriei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
devine exact zero. La trecerea prin punctul de tranziției de fază de ordinul II , în mod continuu fără salt. Lipsa unui salt în starea corpului la tranziția de fază de ordinul II conduce la ideea că mărimile termodinamice ale corpului ( entropia, energia, volumul, etc) sunt continue în punctul de tranziție. De aceea, tranziția de fază de ordinul II, spre deosebire de cea de ordinul I, nu se produce cu absorbție sau emisie de căldură. Teoria cantitativă a tranzițiilor de fază de ordinul II
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
Edit.Politică, București Dumolard, P. (1975) Région et régionalisation, une approche systèmique, L'Espace Gèographique, nr.2.,Paris Durand, D. (1990) La systémique, PUF, Paris Gâștescu, P. (1998) Ecologia așezărilor umane, Edit. Științifică și Enciclopedică, București Georgescu-Roegen, N. (1979) Legea entropiei și progresul economic, Edit. Politică, București Goudie, A., Viles, H. (1997), The Earth transformered. An Introduction to Human Impacts of the Environment, Blackwell Publishers, Oxford Guigo, M. (1991) Gestion de l'environnement, Edit. Masson, Paris Haidu, I., Haidu C. (1998
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de stabilitate și securitate, sau orice alte arii de interes în care procesele ce au loc în acestea sunt funcție de temperatură și timp. Pe baza capacităților calorice specifice se pot determina diverse funcții termodinamice, cum ar fi, de exemplu, entalpia, entropia sau energia liberă. De mare importanță practică este și determinarea exactă a valorii căldurii specifice la presiune constantă, cP, la diverse temperaturi. 2.2. Analiza termică diferențială (DTA) și calorimetria cu scanare diferențială (DSC) DSC este folosit pentru determinarea a
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93481]
-
lui Cavendish", bazată pe măsurarea forței de atracție gravitațională. Descrie constanta gravitațională (G) și calculează masa pământului. 171 Rudolf Julius Emanuel Clausius (1822-1888), matematician și fizician german, fondatorul termodionamicii. În articolul său Despre forța de mișcare a căldurii, introduce conceptul entropiei: sistemele izolate nu descresc niciodată masa și mențin un echilibru termodinamic - entropie maximă -, sistemele neizolate pot descrește entropia. 172 Maximilien François Marie Isidore Robespierre (1758-1794), avocat și politician francez, figură reprezentativă a revoluției franceze. A fost arestat, judecat și executat
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
G) și calculează masa pământului. 171 Rudolf Julius Emanuel Clausius (1822-1888), matematician și fizician german, fondatorul termodionamicii. În articolul său Despre forța de mișcare a căldurii, introduce conceptul entropiei: sistemele izolate nu descresc niciodată masa și mențin un echilibru termodinamic - entropie maximă -, sistemele neizolate pot descrește entropia. 172 Maximilien François Marie Isidore Robespierre (1758-1794), avocat și politician francez, figură reprezentativă a revoluției franceze. A fost arestat, judecat și executat. Influențat de filosofii epocii Iluminismului Rousseau și Montesquieu, cunoscut prin descrierea istoricului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Rudolf Julius Emanuel Clausius (1822-1888), matematician și fizician german, fondatorul termodionamicii. În articolul său Despre forța de mișcare a căldurii, introduce conceptul entropiei: sistemele izolate nu descresc niciodată masa și mențin un echilibru termodinamic - entropie maximă -, sistemele neizolate pot descrește entropia. 172 Maximilien François Marie Isidore Robespierre (1758-1794), avocat și politician francez, figură reprezentativă a revoluției franceze. A fost arestat, judecat și executat. Influențat de filosofii epocii Iluminismului Rousseau și Montesquieu, cunoscut prin descrierea istoricului Albert Mathiez ca "demagog, dictator și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
existente între țări, națiuni, care își pun amprenta asupra modului de concepere și practicare a managementului; managementul haos (Peters, 1987) a răsărit din metafora „organismului viu” aplicată organizațiilor sociale, ca și din tentația haosului, cu insistență pe principiul instabilității și entropiei; automanagementul (Korenblit, 1988) redimensionează trebuința conducătorilor de a se centra mai întâi pe ei înșiși, de a se autoconduce, înainte de a‑i dirija pe alții; managementul valorilor (Blanchard, O’Connor, 2004) centrat pe inventarierea și analiza valorilor personale și organizaționale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
relativ simplist alcătuit dintre trei elemente definitorii: emițător-canal-receptor. Această teorie s-a configurat în jurul optimizării canalului de transmisie prin posibilitatea de a reduce numărul de elemente perturbatorii care duc la deformarea și la distorsionarea mesajului și prin reliefarea redundanței și entropiei la nivelul mesajelor transmise. Din punct de vedere structural, ca element care permite difuzarea unui mesaj, canalul de transmisie face parte dintr-o rețea de comunicare. Roman Jakobson a introdus canalul (sau contactul) în schema lingvistică ce realizează o tipologie
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este limitată și informația redusă; că, într-un ansamblu mai puțin organizat, alegerea sau hazardul intervin într-o măsură mai importantă; că acolo informația, primul grad al libertății de alegere, va fi mai ridicată: vor fi mai multe informații. 7. Entropia Una din importantele modificări pe care trebuie să le suporte teoria informației, la simpla analiză structurală a limbii, este introducerea unei noțiuni împrumutate de la termodinamică. Este vorba despre noțiunea de entropie. Al doilea principiu al termodinamicii, care privește entropia unui
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
fi mai ridicată: vor fi mai multe informații. 7. Entropia Una din importantele modificări pe care trebuie să le suporte teoria informației, la simpla analiză structurală a limbii, este introducerea unei noțiuni împrumutate de la termodinamică. Este vorba despre noțiunea de entropie. Al doilea principiu al termodinamicii, care privește entropia unui sistem (sau măsura incertitudinii aranjamentului elementelor sistemului fizic, care merge crescînd pînă la dezordine și semnifică acolo dizolvarea sistemului), poate să se aplice acestui sistem care este limbajul. Noi am văzut
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
7. Entropia Una din importantele modificări pe care trebuie să le suporte teoria informației, la simpla analiză structurală a limbii, este introducerea unei noțiuni împrumutate de la termodinamică. Este vorba despre noțiunea de entropie. Al doilea principiu al termodinamicii, care privește entropia unui sistem (sau măsura incertitudinii aranjamentului elementelor sistemului fizic, care merge crescînd pînă la dezordine și semnifică acolo dizolvarea sistemului), poate să se aplice acestui sistem care este limbajul. Noi am văzut, într-adevăr, că partea de incertitudine în transmiterea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
poate să se aplice acestui sistem care este limbajul. Noi am văzut, într-adevăr, că partea de incertitudine în transmiterea unui mesaj provenit de la o sursă modifică gradul de informație al unui astfel de mesaj. S-ar înregistra deci o entropie progresivă, care ar pîndi informațiile transmise, în cazul în care acestea nu ar fi frînate de redundanță. Cu cît există mai multe informații, cu atît crește entropia. Entropia măsoară, în teoria informației, cantitatea de informații emise, pornind de la o sursă
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
gradul de informație al unui astfel de mesaj. S-ar înregistra deci o entropie progresivă, care ar pîndi informațiile transmise, în cazul în care acestea nu ar fi frînate de redundanță. Cu cît există mai multe informații, cu atît crește entropia. Entropia măsoară, în teoria informației, cantitatea de informații emise, pornind de la o sursă. În schimb, într-un sistem în care în fiecare moment probabilitatea ca termenul seriei să fie egal cu 1, există certitudine, și în acest caz entropia este
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de informație al unui astfel de mesaj. S-ar înregistra deci o entropie progresivă, care ar pîndi informațiile transmise, în cazul în care acestea nu ar fi frînate de redundanță. Cu cît există mai multe informații, cu atît crește entropia. Entropia măsoară, în teoria informației, cantitatea de informații emise, pornind de la o sursă. În schimb, într-un sistem în care în fiecare moment probabilitatea ca termenul seriei să fie egal cu 1, există certitudine, și în acest caz entropia este nulă
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]