948 matches
-
rotundă din mijlocul încăperii. Salina, observă autoarea, suferă atunci o deformare optică, o anamorfoză, prin care fetele i se arată deodată ca o ceată de maimuțe înnebunite și, ca în orice anamorfoză cu sens, imaginea momentan deformată devine pentru personaj epifania unui adevăr profund și a toate cuprinzător: anume că lumea principilor sicilieni se pregătea să dispară nu doar de pe scena istoriei, ci și de pe cea a vieții, pentru că era biologic degradată și mistuită. Autoarea însă, pornind de la această regresiune în
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
implică dificultăți ce nu pot fi depășite decît printr-un șir de probe sacrificiale ori inițiatice. Viața impură, fragmentată, debusolată are nevoie de-o transfigurare, care s-o facă aptă de-a transmite misterul, de-a se manifesta ca o epifanie. Drept care poetul încearcă a o transfera în ritual: „Să mă-nșel eu oare?, mă întrebam privind uneltele cu care/ el și-a făcut dreptate. Vremuri aspre, departe, - toate strînse acum/ aici într-o ladă. Trec cu mîna printre ele,/ ca
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
virtuților<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> și, totodată, încercând o educație a inimii<footnote Serghei Bulgakov, op. cit., p. 173. footnote> spre desăvârșirea personalității<footnote Iosif Vatopedinul, op. cit., p. 25. footnote> noastre. Despre mijloacele de despătimire vorbește și părintele Epifanie I.Teodoropulos, care îndeamnă: Ascultă fiule! <<Hopurile>> pe care le luăm spre înfruntarea ispitelor trupești sunt rugăciunea, postul, privegherea, mărturisirea, Sfânta Împărtășanie. Urmează și tu rețeta și vei vedea cât de eficace este înfrânarea. Noi singuri nici o secundă nu putem
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
mărturisirea, Sfânta Împărtășanie. Urmează și tu rețeta și vei vedea cât de eficace este înfrânarea. Noi singuri nici o secundă nu putem rămâne curați. Dar cu harul și ajutorul lui Dumnezeu toate se izbutesc<footnote Crâmpeie de viață. Din învățătura Părintelui Epifanie I. Teodoropulos, traducere de ieroschimonahul Stefan Lacoschitiotul, Edit. Evanghelismos, București, 2003, pp. 120-121. footnote>. În ceea ce-l privește, Sfântul Ignatie Briancianinov, făcând referire la tămăduirea acestei patimi, vorbește de curăție, care este o atitudine potrivnică patimii curviei, fiind înstrăinarea trupului
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Sfântului Vasile, validat de Sinodul VI Ecumenic, în care se exprimă oficial gândirea Bisericii: Cine strică fătul prin meșteșugire, suferă pedeapsa uciderii; iar cu privire la format și neformat nu este lămurire la noi<footnote Sf. Vasile cel Mare, citat de Arhim. Epifanie, Familiei ortodoxe, cu smerită dragoste, trad. de Ștefan Lacoschitiotul, Edit. Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos, 2001, p. 109. footnote> (adică nu se face deosebire - n.n.). Acesta este un lucru extraordinar: ceea ce Sfinții Părinți precizau cu tărie în secolele primare, abia
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
cursul cărora eroul își povestește golgota, cartea are directețea brutală a cuvintelor spuse fără perdea, așa cum îi veneau pe limbă fostului procuror. Simplitatea aceasta necăutată mărește și mai mult verosimilitatea cazului, cititorul parcurgînd paginile cu sentimentul că asistă la o epifanie a groazei. Pe măsură ce citești, uimirea dată de singularitatea personajului e însoțită de stupoarea atrocităților la care asiști. În final, renunți să mai înțelegi cazul, cu atît mai puțin să tragi o concluzie. Deținuți torturați pînă la moarte au fost mulți
Invalidul inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4116_a_5441]
-
la un mister divin. De aceea, viața pe care o surprinde muzica are o inerentă trăsătură ominoasă, oficiul la care se pretează muzicianul neînsemnînd virtuozitate tehnică, care nu e decît forma de degradare a unui talent, ci înlesnire a unei epifanii de ordin sacru. Dirijorul e preot, un medium încărcîndu-se cu o stare și revărsînd- o apoi asupra colegilor. De exemplu, Furtwängler era un dirijor cu o tehnică neașteptat de precară, și cu toate acestea emoțiile pe care le transmitea orchestrei
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
acestea emoțiile pe care le transmitea orchestrei erau copleșitoare, dirijorul german deformînd peste limită o partitură pentru a scoate din ea o bogăție de nuanțe. Muzica e acel ceva care nu poate fi controlat de conștiință, ci doar înlesnit în epifania lui, acesta era crezul lui Celibidache. În efortul de a fi părtaș la epifania melodică, ultimul lucru care i se cere unui dirijor e să aibă apucături de intelectual. Intelectul, ca facultate a distincțiilor și noțiunilor, e marea pacoste care
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
o partitură pentru a scoate din ea o bogăție de nuanțe. Muzica e acel ceva care nu poate fi controlat de conștiință, ci doar înlesnit în epifania lui, acesta era crezul lui Celibidache. În efortul de a fi părtaș la epifania melodică, ultimul lucru care i se cere unui dirijor e să aibă apucături de intelectual. Intelectul, ca facultate a distincțiilor și noțiunilor, e marea pacoste care amenință muzica, intimitatea ei neputînd fi lămurită de sensurile limbii. Logos-ul e neputincios
A nu putea altfel by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3293_a_4618]
-
vorbește el însuși ca un zeu... Eros și Erato. Orfeu judecând-o pe Euridice, iertând-o și la modul șăgalnic -șocant( ...) numind -dezgolindu-se în a sa condiție Umanăpatronată de zeul suprem al Eladei - ARDERE.... A reintra “pe sub fustă” în peștera epifaniei, ab origine, iată nu autoflagelarea, nu autodafeul mistic al marelui filosof-om, ci strigătul existențial întru transcendere, reincarnare, înviere . A insinua că această dorință a bărbatului este doar o ...perversiune, cum el însuși greșise prudent..., ar fi ignoranță sau habotnicie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
benevol cămașă de fo(a)rță7 a pînzei de paianjen și își pune "tautofoniile" sub semnul lui Arachne. Să fie aici o revelație a unei realități secrete? Nu s-ar zice. Și totuși: "Paianjenul apare în primul rînd că o epifanie lunară",8 iar Christos e prezent în omofonele savant șîntocmite prin (în) sau (dez)-ț binare: "cînd, vampa, cată pegra a-l/opri: veghere cristalina;/ o priveghere Christ alină/ - cîndva, -mpăcată: pe Graal!" De semnalat (și) multitudinea semnelor ortografice și
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
a capta chimio-fascinația împrăștiată cu dezinvoltură de tânăra care tocmai pășea din zona minoratului artistic în spațiul succesului planetar: „ Totul părea atât de magic și, într-un anumit sens chiar era, dar ca în orice act de stabilire a distribuției, epifania lui Colette se născuse din ceva mai mult decât din intuiție viscerală - se născuse din fapte. Cu toate că senzualitatea autentică a lui Audrey, Gigi-itatea ei, erau evidente, nimeni, înaintea lui Colette, nu le văzuse. Poate că și din cauza ciudățeniei lui Audrey
Mic-dejun cu Audrey (I) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5898_a_7223]
-
numește „închiderea în armură“. REID, TINA Cap. 48, par. 15. Metoda androidă de curățare a patului este un Plagdif din Jill the Gripper din Licking the Bed Clean. SARTRE, JEAN-PAUL Cap. 18, par. 6. Cap. 21, par. 12. Acestea sînt epifanii negative trăite de eroul din Greața. SAUNDERS, DONALD GOODBRAND Cap. 46. Forța de pace condusă de sergentul Alexander este oprită de Dumnezeu într-un teritoriu ale cărui culori și forme vin din Ascent: Forma cea albă e lacul Fionn, Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fie atent la câteva elemente ale narațiunii, fără să avem, doamne ferește, pretenția că am oferit „grila“ de lectură și înțelegere: alteritatea, ezoterismul - ca rezultat al tensiunilor dintre stilistica revelării și stilistica obscurizării, motivul umbrei ca ființă autonomă și ca epifanie a realului, limbajul magico-inițiatic, parabolic, meditația ca model de „falsificare“ a realului, motivul androginului, existența hipnotică, obsesia oglinzii deformante, creatoare de halucinații, percepția lumii sub anestezie totală, motivul literar al femeii-mandragoră, absurdul realului revelat printr-o ficțiune „pe dos“, ciudate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
crezi... pentru că știi prea puțin. - O, Doamne, Tu știi că-i bine și-i drept ceea ce-ți cer! se rugă el, cu fața la icoană... pentru cunoașterea lui Dumnezeu. ...Horebul este muntele lui Dumnezeu, pe care s-a săvârșit cea dintâi epifanie, când Dumnezeu i s-a arătat sub formă de rug aprins lui Moise: Iar acolo i s-a arătat îngerul Domnului într-o pară de foc, ce iese dintr-un rug; și a văzut că rugul ardea, dar nu se
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Domnul din rug și a zis: ”Moise! Moise!” și el a răspuns: ”Iată-mă, Doamne!” și Domnul a zis: ”Nu te apropia aici!... ci scoate-ți încălțămintea din picioarele tale, că locul pe care calci este pământ Sfânt!” Cea dintâi epifanie, când Dumnezeu i s-a arătat lui Moise. Cunoașterea lui Dumnezeu rațională și una negrăită. Dar nici prin una nu se cunoaște însă Dumnezeu în ființa Lui. Prezența tainică a lui Dumnezeu, depășește putința de a defini prin cuvinte. Aceasta
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
un bărbat care a iubit cu pasiune, întreaga viață, o singură femeie, se trag în lături, cu mâna la gură...: cum poți respinge cuvintele unui scriitor care a teoretizat „dezgroparea“ momentului, dezbrăcarea celei mai banale scene până la revelarea esenței sale - epifania... ? Adică, dacă nici copularea nu naște epifanii, în ce naiba să mai credem? Adică nici căcatul descris de Joyce nu e o imagine pură? Passons... Joyce n-a avut multe proiecte literare. A avut proiecte mari, în schimb. Nu terminase Oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
întreaga viață, o singură femeie, se trag în lături, cu mâna la gură...: cum poți respinge cuvintele unui scriitor care a teoretizat „dezgroparea“ momentului, dezbrăcarea celei mai banale scene până la revelarea esenței sale - epifania... ? Adică, dacă nici copularea nu naște epifanii, în ce naiba să mai credem? Adică nici căcatul descris de Joyce nu e o imagine pură? Passons... Joyce n-a avut multe proiecte literare. A avut proiecte mari, în schimb. Nu terminase Oameni din Dublin, când deja lucra la Portretul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
directă maniera în care Kierkegaard înțelege paradoxul absolut cu un vechi fragment din Tertulian. Cred mai curând că are loc o întâlnire fericită a celor două moduri de înțelegere. Pentru gânditorul danez, știm bine, nimic nu se compară cu evenimentul epifaniei christice, acest scandal nesfârșit pentru orice gândire. Căci te lasă a vedea cum însuși Fiul Omului vine în existență („adevărul etern a coborât în existență, în timp“, spune în Postscriptum). Se face cunoscut ca atare în lume, deși nu este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
de cum se vaietă tot felul de domnișori și domnișoare plătiți în valută pe la televiziunile centrale că vai, vai, ce greu o ducem. În timp ce-i ascult pe domnișori și domnișoare mi se arată așa ca într-o abureală, un fel de epifanie, o arătare asemenea aceleia de pe valea Damascului, și nici nu pot spune ce-i aceea ce se arată: arătare sfîntă ori vis mincinos, iluzie ori fapt de viață. Și cum spun, în abureala minții mele ( sau mai bine zic în
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Dar e clar că Mircea Cărtărescu a dorit să sublinieze că în Orbitor îi găsim adevărata față de artist intransigent. S-au pomenit, de către recenzenți ai celor trei volume, diverse referințe onorante care să justifice ilizibilitatea. Un critic complet confiscat de epifania literară cărtăresciană, cu un discurs haotic și previzibil în același timp ca al unui fluture de noapte orbit și sedus de un bec de 50 de wați, a amintit chiar de Proust. Au mai fost pomeniți Borges, Pynchon. Mă miră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Cruciada copiilor, devenirea e construită pe o simbolică nefastă, tocmai prin poetica apei, a drumului pe apă, ca un preambul al eșecului, drept imagine sortită, ab initio, neputinței și neîmplinirii. Drumul pe apă, naștere lipsită de ideea renașterii, este o epifanie a ceea ce Bachelard numește „urgia timpului, clepsidra definitivă”. Din această perspectivă, atmosfera sumbră a dramei este susținută și prin imaginea ploii de toamnă, „ploaie a morții, fără început și fără sfârșit” (p. 283). Ducerea la extrem a acestor semnificații este
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Elena Agachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1379]
-
specific Apusului. Discuția se prelungește în posibilitatea spargerii granițelor culturale românești în stilul generației spaniole de la 1896, care intră spectaculos în circuit european. Există poate și un Dumnezeu al culturii noastre și de ce nu ar fi al nostru ceasul marii epifanii? Seara bem ceai în camera lui Andrei. Acesta ne povestește ideea cărții sale Elemente de filozofie a peisajului și ne citește câteva pagini remarcabile despre disjuncția natură-peisaj în civilizația europeană. Noica îi dă ideea deschiderii cărții către un peisaj al
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
atrăgătoare. Cărțile astea n-au avut adesea decît o fugară apariție de cîte o seară, fiind expediate clienților Încă de a doua zi, În lipsa mea, lucru care nu putea decît să Întărească În ochii mei latura lor de „oracol“, de „epifanie“. N-am uitat majoritatea acelor titluri, știu astăzi cine le sînt autorii și cunosc locul important sau secundar pe care-l ocupă ei În istoria literaturii, dar cum l-aș putea trăda pe băiețelul care am fost tratînd acele titluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
rebel magnific. Își organiza viitorul imaginat În perspective polivalente Întotdeauna eliberate de duhul rău al defetismului. Deslușea prin reflexe congenitale misterele lumii lăsând impresia că a trăit o sută de ani In filosofia cunoașterii. Se ferea delicat să nu imprime epifanii pe spectrul zeilor sterili. Frumos, sincer, demn, loial și complet dezmoștenit de scelerata specie a trădării”. Între 9 și 17 ani ,,...aici și-a creat opera literară tânărul poet Alexandru Malin Tăcu, autorul cărții de poezii ,,Călătorul profund”, ucis În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]