902 matches
-
the current theories on the imagination, I considered that the development of the cognitive nature must be re-evaluated through the way image of the world is built. Knowledge relativity regarding the picture of the world introduces contextual elements within the epistemic structure belonging to cultural, scientific and psychosocial contexts, in a "freeze frame" that is both the scientific status quo reflected by an epistemic item (books, idea, mathematical formula, etc.) and the evolution during "history". Within this formula, the knowledge relativity
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
the world is built. Knowledge relativity regarding the picture of the world introduces contextual elements within the epistemic structure belonging to cultural, scientific and psychosocial contexts, in a "freeze frame" that is both the scientific status quo reflected by an epistemic item (books, idea, mathematical formula, etc.) and the evolution during "history". Within this formula, the knowledge relativity overcomes the limitations of first-level specific to perceptual knowledge ("common sense") and includes the most profound scientific structure found inside the whole scientific
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a whole, where two authors are mainly analyzed, Francis Bacon (idols) and René Descartes (skepticism), followed by methodical censorship analysis. The metaphysical censorship is also important that reorders the universe re-postulating the man at the center of the ontic and epistemic structure by Meditationes de Prima Philosophia. Rethinking the cosmos and the struggle between geocentrism and heliocentrism plays an important role in structured elements of censorship, being one of the most important elements thereof, both by the change in the imagination
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
independent studies. Also, the censorship and metaphysical reconstruction were published in De imitatione Dei (2004). But all these previews do not prejudice the novelty of the book because it is primarily determined by its whole and how it outlines the epistemic changes in early modernity. Equally, the individual ideas take on other meanings in a new context. Despite the fact that certain texts have published, several items were reviewed, restructured, reinterpreted, a fact which changes the purpose. Even under these circumstances
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
consideră că pragmatismul holist trebuie să implice o abordare metodologică monistă 3. În esență, White susține că etica este o "instituție a culturii", asemenea logicii, științelor naturale, esteticii, religiei etc4. Prin plasarea lor la același nivel, el respinge orice distincție epistemică strictă între etică și celelalte "instituții" ale culturii. În etică, demersul lui White are un scop foarte ambițios: demonstrarea faptului că teoria dreptății a lui John Rawls reprezintă o variantă a pragmatismului holist. "Echilibrul reflectiv" reprezintă, în sens larg, finalul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Astfel, White evidențiază faptul că ideea determinării în mod empiric a sinonimiei și analiticității a fost corelată cu teza că o parte importantă a filosofiei este empirică. Totodată, White realizează o analiză subtilă a credinței că este necesară depășirea obstacolului epistemic conceput a exista între (a) analizele filosofice apriorice ale enunțurilor aparținând cunoașterii științifice și/sau cunoașterii comune și (b) investigațiile aposteriori ale altor "instituții" ale culturii 32. În urma analizei detaliate a tezelor lui Goodman, Stich a evidențiat faptul că întemeierea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
întemeiere propus de Goodman "reguli inferențiale evident invalide se dovedesc a fi întemeiate"36. Concluzia la care ajung Stich și Nisbett este aceea că expunerea lui Goodman este greșită, iar pentru a o corecta este necesară folosirea noțiunii de "autoritate epistemică"37 și relevarea "aspectului social al întemeierii"38. Criticile formulate de Stich și Nisbett sunt dezvoltate de Harman și Kulkarni. Aceștia arată că diferite erori (e.g. "eroarea pariorului", erorile de regresie, analiza eronată a covariației 39) pot trece de exigențele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
celui folosit de Quine pentru a caracteriza enunțurile de observație. În final, White concluzionează că filosoful preocupat de teoriile morale, asemenea logicianului, matematicianului și fizicianului, poate oscila de la principiile fundamentale la judecățile morale, cu scopul de a ajunge la echilibrul epistemic. Din punct de vedere epistemologic, White este un holist, iar din punct de vedere metodologic, abordarea lui este monistă. El încadrează deopotrivă etica, fizica, logica, matematica și religia în aria de studiu a filosofiei culturii. Bibliografie Burlacu, Mihai, Elemente de
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
realității; cele normative țin locul funcției de legitimare, iar problema sensului corespunde nevoii de integrare socială. Din studiile prezentate se desprinde constant ideea că vederile noastre despre dreptate nu pot prinde viață în absența unui sens constitutiv al oricărei comunități epistemice sau de praxis. Autorii ilustrează prin exemplul propriu că argumentele sunt lucruri minunate care pot lucra în textura lumii numai dacă sunt asumate de forțe comprehensive. Corneliu BÎLBĂ Date despre autori Ioana Atudorei este doctor în sociologie și asistent universitar
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
sciences: "Aș a matter of fact, the explanations from the biology of evolution are not based on laws, but on concepts such aș: overpopulation, fight for survival, natural selection, adaptation, reproductive success, etc. [Ernst] Mayr mentioned that, due to the epistemic profile of its explanations, the biology of evolution is closer to social history than to theoretical physics. It proves that the persistent supposition that one could trace a clear separation line between natural sciences and humanities is quite illusory [my
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mai personal, este un ins nepreconceput, cu stare dubitativă, șovăitor, obositor și greoi, un adversar de opinii care întoarce întrebările pe toate fețele, sare de la una la alta, formulează chiar replici și sfîrșește, calm, o astfel de tatonare așa-zis epistemică în cheia lui "de, știu eu?". De aici concluzia lui Noica despre raportul dintre prostie și inteligență, o evaluare formulată într-o meditație din Rampa, cu o retorică intenționat esopică, în răspăr cu simțul comun: "Prostul știe totdeauna, asta-i
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
trecut de-a lungul timpului prin mai multe ecluze ale sensului. Pentru mulți cercetători, s-a produs o metamorfoză prin care noțiunea a devenit, parțial, sinonimă cu aceea desemnată de intelectual. Cărturarul sau, mai nou, intelectualul, acestea sînt opțiunile deopotrivă epistemice și axiologice asupra rostului pe care l-ar fi avut un asemenea tip de personalitate, situată mai totdeauna la răspîntie, o instanță de la care survin așa-numitele idei-forță (idéo-motrice) și, mai mult decît atît, ideile cu adevărat reprezentative. Măștile identității
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
perspectivă anti-esențialistă (care refuză să explice asimetriile și inegalitățile de gen prin diferențe de ordin biologic) și materialistă (categoriile de femeie-bărbat, masculinitate-feminitate sunt categorii sociale construite în cadrul unor raporturi de putere) aduce un plus de clarificare conceptuală și o poziționare epistemică echidistantă. 3. Modele culturale și "alegeri" personale cu privire la raportul muncă-familie-maternitate în România postcomunistă În societatea românească actuală, femeile se confruntă cu multiple constrângeri și presiuni sociale generate de dificultatea de a echilibra cele două sfere ale muncii (munca profesională/remunerată
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
platonism/nominalism. Conform acestei căi entitățile abstracte sunt acelea care nu au o localizare spatio-temporală și nici nu intră în interacțiuni cauzale. Plecând de aici, Benacerraf argumentează că nu putem cunoaște aceste entități. El pleacă de la anumite considerații cu privire la capacitățile epistemice umane și la măsura în care acestea ne pot furniza o cunoaștere a obiectelor matematice (abstracte) așa cum ne sunt ele date pe calea negației și își manifestă scepticismul cu privire la această cunoaștere. Ne oferă această cale o distincție clară între obiectele
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
biologia se pot apropia de a pretinde beneficii la fel de mari ca cele aduse de matematică, dar nici acestea nu ar fi făcut mare lucru fără matematică." (Resnik op. cit.: 42) Principala problemă cu care se confruntă susținătorii acestei doctrine privește accesul epistemic la lumea obiectelor matematice. Din câte se pare, platonistul întâmpină mari dificultăți când este pus în situația de a furniza o epistemologie satisfăcătoare, care să-l ajute în susținerea poziției sale ontologice. Cea(l) mai discutat(ă) provocare/argument epistemologic
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
În această formă, argumentul lui Benacerraf s-a aflat sub un atac constant din partea platoniștilor, iar ținta atacurilor a reprezentat-o în principal premisa 2. Găsim în literatură următoarele strategii: (i) este acceptată premisa 2, dar este postulată o facultate epistemică care le permite oamenilor să înțeleagă cum stau lucrurile pe tărâmul obiectelor matematice. O astfel de strategie este propusă de Godel, care consideră că suntem înzestrați cu o intuiție matematică. Problema cu această strategie este că această facultate pare a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
care trebuie să gândim inferența la cea mai bună explicație ca fiind contextuală: (i) deoarece poate varia contextul în care inferența la cea mai bună explicație este garantată: cât de importante sunt astfel de inferențe poate varia de la o situație epistemică la alta; (ii) deoarece tipul de inferență garantat poate varia în funcție de tipul și gradul de cunoaștere "background" relevant (T. Day și H. Kincaid 1994: 282). Dacă avem în vedere disputa realism / antirealism, factorii contextuali relevanți pentru evaluarea inferenței la cea
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
se complică dacă vrem să mergem mai departe, deoarece matematica este luată ca izolată, iar această viziune asupra matematicii, așa cum am încercat să arătăm în capitolul 4, reprezintă sâmburele care stă la baza problemei aplicabilității. Bibliografie Azzouni, J. 1997 "Thick epistemic access: Distinguishing the mathematical from the empirical", The Journal of Philosophy 94: 472-84. Azzouni, J. 1998 "On "On what there is"", Pacific Philosophical Quarterly 79, 1-18. Azzouni, J. 2000 "Applying mathematics: An attempt to design a philosophical problem.", The Monist
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
2002 "Response to Colyvan", Mind, Vol. 111 . 441 . January. Mill, John Stuart 1884 A system of logic, Longmans, Green and Co., London. Millman, R. 1977 "Kleinian Transformation Geometry," American Mathematical Monthly 84: 338349. Morganti, M. 2004 -"On the preferability of Epistemic Structural Realism" Synthese 142. Newman, M. H. A. 1928 "Mr. Russell's "Causal Theory of Perception"", Mind vol xxxvii, no 146. Parsons, C. 2004 "Structuralism and metaphysics: The foundations of mathematics and logic", Philosophical quarterly, vol. 54, no214, pp. 56-77. Pârvu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
identică sau diferită a drumului descoperirii inițiale a adevărurilor. Datorită valențelor sale formative pentru viață, descoperirea didactică trebuie practicată sistematic, deoarece dezvoltă armonios însușirile și trăsăturile de personalitate umană cum ar fi: elementele cunoașterii senzoriale, gândirea, limbajul, imaginația, creativitatea, curiozitatea epistemică, voința, calitățile moral-volitive, precum și trăsăturile de caracter. Aplicarea acestei strategii (metode) nu realizează o simplă înregistrare de cunoștințe, ci formarea conștientă și deliberată a capacităților umane. Motivațiile învățării apar ca urmare a unui proces educativ de durată. Performanțele școlare sunt
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
un discurs), să ne concentrăm atenția nu asupra atributelor particulare ale acestora, ci asupra ideologiei care (in)formează "persona" respectivă. Black preia termenul de "ideologie" direct de la Karl Marx, prin urmare, cu sensul de "rețea de convingeri interrelaționate care funcționează epistemic în om și îi conturează identitatea, determinând viziunea sa despre lume"192. Astfel, argumentează Black, presupoziția metodologică utilă criticului retoric în cercetare devine aceea că discursul presupune un public, într-un mod "suficient de sugestiv încât să îi permită criticului
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
niciodată, de vreme ce secunda a și trecut, nu-i așa, în ce constă istoria "adevărată" a Americii sau a orice altceva. În schimb, avem, mereu, la îndemână, interpretările noastre ale unor evenimente care, în esență, rămân dincolo de posibilitățile noastre de acces epistemic. Acestor interpretări, exprimate în construcții discursive, le acordăm apoi, în interacțiunile noastre publice, private sau secrete, nu-i așa?, locul privilegiat sau mai puțin privilegiat pe care îl considerăm necesar în procesul de obținere a consensului, din partea unei comunități la
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
să "explice varietatea formelor narative în discursul lui Reagan, care dă seama de (particularitatea - adăugirea mea) președenției lui Reagan și de reacțiile publicului său"528; pe de altă parte, Lewis își propune să discute "atât câteva dintre consecințele morale și epistemice ale modalității în care Reagan întrebuințează narațiunea, cât și forma narativă însăși"529. Să îl ascultăm. Ronald Reagan, ne spune Lewis, implică două tipuri de povești în retorica sa. Aceste două tipuri "diferă în dimensiune și scop, însă se completează
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
constrâng, realmente, discursul, și fac acest lucru în modalități pe care rareori le percepem în absența unei astfel de analize"782. În ce privește al treilea principiu pe care McKerrow îl identifică, acesta ne spune că "retorica reprezintă cunoaștere doxastică și nu epistemică"783. Pentru a înțelege implicațiile acestui principiu asupra orientării critice pe care o propune, McKerrow procedează la o redefinire a conceptului însuși de doxa. În acest sens, criticul apreciază că orice viziune a retoricii din perspectivă epistemică nu face decât
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
doxastică și nu epistemică"783. Pentru a înțelege implicațiile acestui principiu asupra orientării critice pe care o propune, McKerrow procedează la o redefinire a conceptului însuși de doxa. În acest sens, criticul apreciază că orice viziune a retoricii din perspectivă epistemică nu face decât să o supună reabilitării, din perspectiva unor criterii universale de evaluare, demers pe care, cum am văzut, McKerrow îl aprecia negativ. În schimb, propune criticul, o abordare pozitivă "reasertează valoarea teritoriului retoricii - doxa - și, astfel, resituează teoria
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]