1,945 matches
-
copilului. Această explică de ce activitatea de învățare a fost pusă aproape În totdeauna În legătură nemijlocita cu procesul cunoașterii particularităților intelectuale ale elevilor. De fiecare dată la baza soluționării pedegogice a raportului dintre cunoaștere și Învățare a stat o concepție epistemologica, cu implicații asupra potețelor active de cunoaștere ale copilului.” ( Maria GiurgeaDinamica procesului de învățământ în lumina raportului dintre cunoaștere și învățare. Revista de pedagogie nr.6/1997) Metodele de cunoaștere corectă sunt numeroase. Ele se completează Între ele și ține
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
sau structurile conceptuale (Langacker 1991; Jackendoff 2007), care reprezintă acele domenii separate ale structurilor referențiale sau nivelul structurii mentale independent de sintaxa și fonologie. Structurile conceptuale sau spațiile mentale sunt, potrivit lui Jackendoff (2007), în mare parte autonome de limbă, dar epistemologic anterioare acesteia. Astfel, putem explica de ce un singur obiect (non)verbal va depăși iconicitatea sau nivelul metaformei, sugerând o anumita indexicalitate/ nivelul meta-metaformei sau simbolicitate/ nivelul metasimbolului. Explicăm fluxul de la obiect prin semn către producția de semne prin analiza spațiilor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
politică) o stare a lucrurilor Configurația lexico-semantică a pasiunilor oferită de dicționare poate fi echivalata cu primul discurs despre respectivă pasiune într-o anumită cultură (Greimas și Fontanille [1991] 1997: 93). Axată pe o gândire deductiva și fiind o instanță epistemologica a teoretizării structurii de adâncime, o definiție oferă configurația universală a unui lexem. Micul Dicționar Academic și Microsoft Encarta World English Dictionary prezintă corupția ca având următoarele două aspecte definitorii: 1. neonestitate pentru un câștig personal: folosire neonesta a puterii
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o anume sciziune imaginara prin diviziune actanțială. "Descompunerea trupeasca" a politicienilor corupți și întruparea lor metaforica în corpurile insectelor/ animalelor constituie un argument puternic pentru prezența unui simulacru pasional alături de un simulacru modal, cel dintâi dezvăluind "o intersubiectivitate la nivel epistemologic, cănd subiectul tensiv se scindează în altul, internalizându-și celălalt corp că intersubiect". Cele patru postere oferă următoarele posibilități de internalizare a corpului: * o substituție totală a corpului contracandidaților (metaforele vizuale, unde politicienii corupți din România sunt percepuți prin corpul insectelor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o clasă inferioară, câștigă o valentă superioară prin elementele cu care a înzestrat-o natură. Descrierea fizică, construită pe o raționalitate metaforica, posedă un stil identitar prin întruparea a două elemente de natură feminină ("par" și "buze"). Corespondentele ontologice și epistemologice (Lakoff, Johnson 1980) transferate dinspre domenii-sursă precum animale ("șarpe"), fructe ("mura, zmeura") sau fenomene naturale ("roua") au o dublă semnificație: pe de o parte, sugerează frumusețea fetei, iar pe de altă parte, sunt indici ai apropierii românilor de natură în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pătruns în societate, totuși religia, din punct de vedere social, mai poate fi regăsită ca un important factor în societate. Referitor la rolul religiei în viața publică plecând de la probleme legate de, spre exemplu, darwinism și de la moralitatea publică, abordările epistemologice la provocările creaționiste par să nu funcționeze. În timp ce apărătorii științei continuă să se angajeze în tactici bazate pe abordări epistemologice, creaționiștii continuă "să urce" pe provocări aparent despre epistemologie. Însă, ceea ce într-adevăr pare să-i conducă este tot ce
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
Referitor la rolul religiei în viața publică plecând de la probleme legate de, spre exemplu, darwinism și de la moralitatea publică, abordările epistemologice la provocările creaționiste par să nu funcționeze. În timp ce apărătorii științei continuă să se angajeze în tactici bazate pe abordări epistemologice, creaționiștii continuă "să urce" pe provocări aparent despre epistemologie. Însă, ceea ce într-adevăr pare să-i conducă este tot ce ei văd ca implicații morale ale darwinismului. Singurul mod de a aplana acest conflict asupra moralității publicului, este acela de
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
-i conducă este tot ce ei văd ca implicații morale ale darwinismului. Singurul mod de a aplana acest conflict asupra moralității publicului, este acela de a-l trata ca pe o problemă a moralității publice. Aceasta, în timp ce dezbaterea despre problemele epistemologice poate continua, dezbaterea morală poate fi doar rezolvată prin dezbatere democratică liberală, nu prin apelări la statutul epistemologic special (cf. M. Evans, J. Evans, 2010, p. 302). În plan istoric se pune problema dacă o mare parte din dezbaterile despre
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
conflict asupra moralității publicului, este acela de a-l trata ca pe o problemă a moralității publice. Aceasta, în timp ce dezbaterea despre problemele epistemologice poate continua, dezbaterea morală poate fi doar rezolvată prin dezbatere democratică liberală, nu prin apelări la statutul epistemologic special (cf. M. Evans, J. Evans, 2010, p. 302). În plan istoric se pune problema dacă o mare parte din dezbaterile despre religie în viața publică date de rațiunile religioase sunt suficiente în democrația liberală sau dacă dezbaterea poate să
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
avem de-a face cu un stil critic construit pe ironie, procedeu care semnalează tocmai distanța existentă între autor și obiect. O distanță nu de ordin afectiv, dar una aproape palpabilă, oricum inevitabilă, produsă de trecerea timpului și de schimbările epistemologice. Ironia patrașiană nu este una dizolvantă, malițioasă, care face un spectacol din înțeparea "imposturilor" ca să-și ridice astfel piedestal. Deși este și o opțiune stilistică, ironia practicată în critica lui Antonio Patraș ține de reflecția asupra eticii actului critic. E
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
finaliatatea sa rămâne de asemenea înscrisă în cercetarea interdisciplinară. Se pot distinge trei grade de interdisciplinaritate ,și anume : 1. gradul aplicativ care se poate exemplifica prin tranferarea metodelor fizicii nucleare în geofizică , mai precis în paleontologie și stratigrafie ; 2. gradul epistemologic; Fizica este singura știință care satisface deplin și integral cele trei postulate metodologice ale științei moderne ; 3. gradul generator de noi discipline : de exemplu tranferarea metodelor din fizica particulelor în astrofizică a dat naștere cosmologiei cuantice Dar astăzi se vorbește
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
cu obiect bine determinat și printr-un dialog cu alte științe ale umanului. De aceea, studiul limbii îmbracă astăzi mai multe aspecte ce se concretizează într-o sumă de discipline grupate în sfera lingvisticii (care reprezintă știința limbii în înțeles epistemologic, adică de cunoaștere realizată după anumite metode și organizată după anumite principii), dar unele dintre aceste discipline depășesc această sferă, de obicei, cînd sînt structurate în zonele de interferență ale lingvisticii cu alte domenii cognoscitive. Astfel au luat naștere așa-
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
filologic de cercetare în cazul lingvisticii limbii literare în latura ei analitică. De aceea, s-ar putea constata o oarecare superioritate a lingvisticii limbii populare în raport cu lingvistica analitică a limbii literare. Dar, chiar cînd această diferență metodologică ar dispărea, exigențe epistemologice, filozofice și logice întemeiază pe deplin departajarea de principiu a celor două aspecte ale științei limbii ce se prezintă cu istorie și obiective proprii. Pe de altă parte, lingvistica limbilor populare este de obicei diacronică și pleacă, adesea, de la formele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
limbă și destul de rar de a afla ce știm atunci cînd știm o limbă. Se înțelege că știința lingvistică (cunoașterea unei limbi) este altceva decît știința limbii sau lingvistica, cele două științe sau cunoașteri fiind diferite prin obiect, prin statut epistemologic, prin scopuri etc. Știința lingvistică reprezintă suma cunoștințelor care fac posibilă folosirea limbii de către individ, posedarea acestor cunoștințe, în cazul în care privesc limba maternă, repartizînd individul la o anumită comunitate lingvistică (și etnică în cele mai multe cazuri). Ca să poată folosi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a determina o stare sau un moment al unei limbi, trebuie luată ca punct de plecare înlănțuirea elementelor limbii, adică ceea ce este imediat oferit observației, iar această analiză a înlănțuirii este cea care relevă categoriile. De aici decurge o perspectivă epistemologică a textului care reprezintă totalitatea unei înlănțuiri lingvistice supuse unei astfel de analize. Într-o analiză a textului, arată Hjelmslev, se au în vedere două tipuri de relații: 1) relațiile de presupoziție sau de condiționare și 2) relațiile fără presupoziție
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
În Italia. În limba română termenul a pătruns din franceză și circulă sub două forme -grup și grupăambele desemnând aproximativ același lucru: ansamblu de oameni care au o sarcină sau un scop comun. Definirea conceptului de grup Întâmpină o rezistență epistemologică remarcabilă. Astfel, dacă pentru indivizi mai funcționează prejudecata că "grupul ar fi un intermediar Între individ și societate", pentru unele organizații și instituții "grupul poate constitui un ghem de griji, o sursă de dificultăți ce limitează posibilitatea de manipulare a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
serviciul intereselor țării respective. Spontană sau programată, acestă susținere recurge la politici concurențiale ofensive acceptabile de comunitatea internațională și la alte practici economice agresive, vizibile sau mascate, ce pot fi încadrate în expresia "război economic". 4.1. GEOECONOMIA O ABORDARE EPISTEMOLOGICĂ Care este statutul ontologic al geoeconomiei ? Există multiple moduri de a ne interesa privind logica de decantare a cunoștințelor științifice și de clarificare teoretică, istorică, ideologică ș.a., astfel încît alegerea nu e deloc ușoară. Trebuie răspuns la trei întrebări: 1
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Ce este o cunoștință, cum i se stabilește statutul ? 2) Cum este ea constituită, cum și-a atins acest statut ? și 3) Cum se apreciază valoarea sau validitatea acestei cunoștințe și cum este ea introdusă în cîmpul de întrebuințare? Studiile epistemologice, cum sesiza Bachelard, sunt înscrise într-o perspectivă istorică, mai curînd decît ontologică. Există o dublă discontinuitate: pe de o parte, între sensul comun și teoriile științifice; pe de altă parte, între teoriile știin țifice care se succed de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
o perspectivă istorică, mai curînd decît ontologică. Există o dublă discontinuitate: pe de o parte, între sensul comun și teoriile științifice; pe de altă parte, între teoriile știin țifice care se succed de-a lungul timpului. Acestea se cheamă rupturi epistemologice. Provoacă geoeconomia o astfel de ruptură ? Răspunde ea unui vid ontologic lăsat liber de alte discipline științifice, de alte paradigme ? E dificil de stabilit o astfel de ruptură și de a emite astfel de pretenții. Dorința de a adera la
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
propriile credințe și sistem de valori, pentru a depăși criza de modele și eventualul paradox ontologic. Este adevărat că întrebările sunt încă mai numeroase decît răspunsurile. Asta pentru că lipsește un repertoriu de răspunsuri de-a gata de utilizat ca fațadă epistemologică a producției de enunțuri. Această disciplină nu-și propune să ofere o sumă de certitudini, un limbaj distinct și nici o senzație de ireversibilitate sau de ruptură epistemologică. Ea crede că faptele singure nu sunt suficiente pentru a decide care teorii
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
pentru că lipsește un repertoriu de răspunsuri de-a gata de utilizat ca fațadă epistemologică a producției de enunțuri. Această disciplină nu-și propune să ofere o sumă de certitudini, un limbaj distinct și nici o senzație de ireversibilitate sau de ruptură epistemologică. Ea crede că faptele singure nu sunt suficiente pentru a decide care teorii științifice sunt bune și care nu, lăsînd gîndirii un cîmp chiar prea larg. Există totuși o logică și o metodologie destul de conturate, cu ajutorul cărora sunt studiate cauze
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
6. GEOPOLITICA EMOȚIILOR 120 3.7. ARICIUL ȘI VULPEA 123 3.7.1. Teorii moniste 125 3.7.2. Teorii pluraliste 127 3.8. MENIRE ȘI ALEGERE 128 4. NOUA GRAMATICĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE 131 4.1. GEOECONOMIA O ABORDARE EPISTEMOLOGICĂ 134 4.2. PUTEREA (GEO)ECONOMIEI 138 4.2.1. Putere economică și putere globală 138 4.2.2. Puterea economică și rangul strategic 140 4.2.3. Costul puterii 141 4.2.4. Economia cunoașterii și puterea 142 4
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
a prețurilor. Analiza marginalistă este considerată mai mult o "tehnică de gîndire" fără mari posibilități de a inspira politici economice. De altfel, această analiză nu a fost niciodată aplicată în Europa Centrală. Inspirîndu-se din școala filosofică neokantiană, cu principiile sale epistemologice ce se bazau doar pe metoda matematică, Cassel a încercat să introducă conceptul de raritate în locul celui subiectiv de utilitate marginală, făcînd prozeliți numeroși în Germania și Austria, dar fără să conducă la o doctrină mai durabilă. De altfel, în
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
afectează caracterul sacru al instituției familiei patriarhale și drepturile femeilor. Aici, criticile aduse caracterului nedemocratic al instituțiilor masculine sunt redirecționate spre femeile din sectorul sexual. Ele, și nu instituțiile care le victimizează devin țintele unei stigmatizări nejustificate. Voi clarifica structura epistemologică a discursului cu dublu standard, ce sprijină acest sector ascuns al aservirii și discriminării bazate pe gen, printr-o analiză a spațiului discursiv ocupat de dezbaterea privind „femeile de reconfortare”, care a avut loc în anii ’90, în Japoniaxe "Japonia
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
avut loc în Japoniaxe "Japonia", în anii ’90, cu privire la „femeile de reconfortare”, victime ale sclaviei sexuale instituite de statul nipon în timpul celui de-al doilea război mondial, ne oferă ocazia de a examina caracterul clandestin al acestei instituții și ocultarea epistemologică particulară pe care se bazează. Această dezbatere publică recentă din Japonia ne pune la dispoziție indicii privind structura epistemologică a sistemului de ocultare. Această încălcare flagrantă a drepturilor femeilor a fost adusă în atenția opiniei publice și a pus următoarea
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]