4,405 matches
-
mult spre lirică, pune în articolele critice intuiție fantastică și expresie amănunțit plastică"]. 2. George Mărgărit - Vulturii amiezii. Poezii. Ediția îngrijită de Lucian Dumbravă șiHoria Zilieru. [Iași], Editura Junimea, 1970, 120 pagini. 3. Lui G. Călinescu i-a trimis cinci epistole: [București], 15 noiembrie 1944; Iași, 24 septembrie 1945; Iași, 6 noiembrie 1945; Botoșani, 1 februarie [1959] și București, 5 mai 1960. Fiecare misivă e însoțită de unul sau mai multe manuscrise ale poetului. E necesar să precizez că numai misiva
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
18, 27 ianuarie 1946, p. 5, col. 6-7, sus și Tânguire în Lumea, 2, nr. 31, 5 mai 1946, p. 6, col. 1-2, sus. 6. Lumea. Săptămânal literar, artistic, social. Apare în București (23 septembrie 1945 - 16 iunie 1946). 7. Epistola este însoțită de manuscrisele: Cina, Copacul, Invocație, Solilocviu și Stingere. 8. Forma corectă este abstinența. Provine din latinescul abstinentia. 9. G. Mărgărit - Tânguire. Conține cinci strofe, dactilografiate, a câte patru versuri fiecare.
Noi contribuții la bibliografia lui George Mărgărit by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6151_a_7476]
-
1987) extrem de prețioasă, se întregește, acum, cu încă patru misive, necunoscute, trimise lui Teodor Vârgolici (n. 1930), lui Ștefan Milcu (n. 1903 - m. 1997), Luciei Negoiță-Chirilă (n. 1945) și lui Ghiță Florea (n. 1931). Deși nu a fost profesor niciodată, epistolele lui Constantin Noica conțin o sumă de sintagme având un accentuat caracter didactic. Fie că recomandă și susține pe Grigore Tănăsescu 1, un filolog clasic, instruit și temeinic informat, fie că preferă solitudinea în locul meselor rotunde, fie că refuză, cu
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
vă urez succes în opera ce întreprindeți și să vă asigur de aleasa mea considerație, Constantin Noica [Tovarășului secretar Ghiță Florea, Comitetul Central al Partidului Comunist Român -Secția Culturală; Expeditor -Constantin Noica, Păltiniș, județul Sibiu, cod 2440]. Note • Originalele acestor epistole, inedite, prima și ultima, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București; a doua se păstrează la Arhivele Naționale. București. Fond Ștefan Milcu, iar a treia se găsește în colecția bibliofilului Constantin Dinescu din București. 1. Grigore Tănăsescu (n.
Constantin Noica și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6122_a_7447]
-
său, inegalabilul N. Iorga, pe care l-a venerat și de la care a învățat enorm, a manifestat întotdeauna o autentică prețuire intelectuală și o recunoștință pe care numai spiritele alese și foarte rare o manifestă în chip așa de firesc. Epistolele, nu puține, trimise în timp lui N. Iorga constituie, de fapt, modele ale stilului epistolar prin con- ținut, prin formă și, mai ales, prin tonul dezideratelor sale științifice. Cele trei epistole ce se publică acum, întâia oară, contribuie, esențial, la
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
foarte rare o manifestă în chip așa de firesc. Epistolele, nu puține, trimise în timp lui N. Iorga constituie, de fapt, modele ale stilului epistolar prin con- ținut, prin formă și, mai ales, prin tonul dezideratelor sale științifice. Cele trei epistole ce se publică acum, întâia oară, contribuie, esențial, la completarea imaginii unui tânăr intelectual în anii formării și instruirii sale în România, precum și în alte centre culturale ale Europei. [București], 16 iulie [1]934 Stimate domnule profesor, Am onoare a
Noi contribuții la bibliografia lui Alexandru Ciorănescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5149_a_6474]
-
monografii, dicționare și istorii literare. Omul, ca și creatorul, manifesta, după mărturiile unora dintre contemporanii săi, o anumită parcimonie, specifică ardelenilor, în ceea ce privește intinerariul pe care l-a parcurs într-un timp nu tocmai prielnic artelor. Proza confesivă, portretistica literară și epistolele sale, nu puține, contribuie, esențial, la decriptarea și înțelegerea exactă a unei epoci din cele mai nefaste, pe care au imortalizat-o și unii dintre confrații săi. Epistolele lui Ion Vlasiu expediate unora dintre aceștia, precum Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
într-un timp nu tocmai prielnic artelor. Proza confesivă, portretistica literară și epistolele sale, nu puține, contribuie, esențial, la decriptarea și înțelegerea exactă a unei epoci din cele mai nefaste, pe care au imortalizat-o și unii dintre confrații săi. Epistolele lui Ion Vlasiu expediate unora dintre aceștia, precum Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Perpessicius, Camil Baltazar, Ion Clopoțel, Ion Chinezu, Mihai Gafița și Mircea Zaciu, frapează printr-o desăvârșită onestitate, franchețe și un anume mod de a nara întâmplări și fapte
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
era cel al satiricilor latini (Martial și Catullus, în primul rând). De aceea, mi se pare curios felul în care Mușina și-a renegat un posibil aliat și emul, pe Gabriel H. Decuble, care adopta, în volumul său de debut (Epistole... din 2001) o retorică similară. În fond inofensive și amicale, mimând tonul oracular al inscripțiilor antice, aceste Personae erau doar prima etapă, de asanare, dintr-o strategie care, voluntar sau nu, avea să se-ntindă pe mai bine de un
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
seminariile si cursurile universitare. Remarcabilă, din mai multe unghiuri de vedere e, desigur, literatura sa epistolară, precum si carnetele cu însemnări care conțin o sumă importantă de notații, observații si comentarii privind evenimente, oameni si, mai ales, mentalități în diverse ipostaze. Epistolele lui Alexandru Vlahuță au fost transcrise, adnotate si publicate de istoricii si cercetătorii literari I.E. Torouțiu 1, Al. Bojin 2, I. Cremer 3, M. Nanu4 si de Valeriu Râpeanu 5, care este, în acelasi timp, si cel mai experimentat biograf
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
1, Al. Bojin 2, I. Cremer 3, M. Nanu4 si de Valeriu Râpeanu 5, care este, în acelasi timp, si cel mai experimentat biograf si exeget al autorului romanului Dan. Întâmplarea, desigur, fericită m-a surprins, recent, prin descoperirea unei epistole, necunoscute până acum, trimisă poetului si eseistului Nichifor Crainic (n. 1889 - m. 1972), care, în timpul întâiului cataclism mondial, se afla la Iasi, ca o bună parte a intelectualității românesti, si colabora intens la ziarele locale - România si Neamul Românesc. Poetul
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
unor noi documente în Luceafărul, 4, nr. 4(63), 15 februarie 1961, p. 9. a lui 6. V[asile] Voiculescu - Durerea în Neamul Românesc, 13, nr. 117, luni, 30 aprilie 1918, p. 1, col. 4, sus. 7. Nichifor Crainic în epistola, localizată - Iași și datată 27 april[ie] 1918, trimisă lui Alexandru Vlahuță, afirmă fără echivoc: „Poezia doctorului e foarte energică, fără să aibă altă concepție. D[omnu] Iorga o admite și - încă o dată m-am încredințat cu bucurie - îl admite
O epistolă necunoscută a lui Alexandru Vlahuță by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6182_a_7507]
-
naționale din secolul al XIX-lea. De asemenea, D.Drăghicescu avea proprietate la Ionești (Vâlcea) și și-a reprezentat județul de obârșie în parlament de câteva ori, atât ca senator cât și ca deputat, după cum reiese chiar și din această epistolă. Atât din text cât și din datare - "Buc. 28 dec.1918" - se înțelege că a fost expediată de către I.G.Duca din capitala României, lui D.Drăghicescu la Paris, 11 rue d'Astorg. Timbrul folosit este însă francez, iar pe cele
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
fi fost doar un politician bun la întorsul frazelor, I.G.Duca a avut un condei cu real talent literar. Scrisul său elegant se vede atât în Portretele cât și în Amintirile pe care le-a lăsat. Chiar și această scurtă epistolă trimite cu gândul la o vocație pe care liderul liberal nu pare a fi valorificat-o poate suficient. Sfârșitul scrisorii respiră o vibrație emoțională foarte explicabilă în 28 decembrie 1918, dată la care avusese loc adunarea de la Alba Iulia, dar
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
scrisori, jurnale, mărturii si documente aparținând lui G. Călinescu, acum trei decenii si ceva, a suscitat interesul special al unor istorici si critici literari de prestigiul lui Serban Cioculescu, Alexandru Piru si, mai ales, Nicolae Manolescu. Descoperirea, tardivă, a unor epistole ale lui G. Călinescu din anii de studii universitare si postuniversitare contribuie la întregirea profilului său psihologic si, desigur, spiritual. Misivele sunt trimise unei foarte frumoase si inteligente colege de studii filologice, Georgeta Ghimpeanu, care a devenit profesoară si care
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Pârvan si au glosat îndelung asupra iubirii si, evident, asupra „sentimentelor răscolitoare". Revelatoare sunt notațiile precise, ironice si, uneori, autoironice ale lui G. Călinescu despre sensul iubirii, despre „iubirea ideală" si despre pragmatismul femeii. Precizările lui G. Călinescu, din ultima epistolă ce se publică aici, asupra condiției profesorului nu au cunoscut modificări si sunt perfect valabile si astăzi. Intuițiile tânărului G. Călinescu în ceea ce priveste prietenia, iubirea si profesoratul, deloc ezitante, reflectă maturitatea unui intelectual constient de valoarea sa chiar din
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
Xenopol. A se vedea contribuțiile lui Gheorghe Ghibănescu, Ion Bogdan, Ioan Tanoviceanu și A. Scri-ban. 4 Grigore Chebap, intelectual distins, funcționar superior la Biblioteca Academiei Române, excelent cunoscător al limbii și literaturii bulgare. A lăsat prețioase mărturii despre Ilarie Chendi. 5 Epistola a fost publicată în cartea amintită mai sus. G. Călinescu îi mulțumește profesorului și istoricului literar Gheorghe Cordoș (n. 1890 - m.1983) pentru ajutorul acordat domnișoarei Georgeta Ghimpeanu. 6 Călugăr sau preot catolic. A se vedea pater în limba latină
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
si complet necunoscut. Ceea ce s-a descoperit si tipărit până acum e doar o parte din bogata si variata paraliteratură pe care a scris-o, cu talent si grație, autorul Migdalelor amare. Am cercetat, adunat si adnotat câteva sute de epistole, evident, inedite, pe care George Topîrceanu le-a trimis, în timp, confraților săi, mai tineri sau mai vârstnici, membrilor familiei, persoanelor oficiale si admiratorilor operei sale. Un caz unic, în literatura română, îl constituie, cred, G. Topîrceanu, care, cu devoțiunea
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
complet) că literatura românească îmi datoreste aproape pe de-a-ntregul cel puțin cinci scriitori (bine văzuți, unii de public, alții de o minoritate selectă) care altminteri ar fi rămas în stare de embrion sau de haos, fără nimic realizat"3. Epistolele ce se transcriu aici, întâia oară, sunt trimise scriitoarei Sandra Cotovu (n. 1898 - m. 1987) pe care autorul Baladelor vesele si triste a debutat-o si sprijinit-o, permanent, relevându-i talentul si meritele literare. Îndrumările si sugestiile pe care
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
Editura Minerva, 1983, p. 429-578. 2 George Sanda - Contribuții inedite la istoria literaturii române. Vol[umul] 2. Corespondență din colecția George Sanda. [București], Editura George Sanda, 2009, p. 5-82. [Se publică toate scrisorile lui Topîrceanu trimise Otiliei Cazimir.] 3 În epistola trimisă Sandrei Cotovu - Iași, Duminică, 12 august 1934, inclusă de Al. Săndulescu în cartea amintită aici, pagina 454. 4 Sandra Cotovu - Microcosm - Din jurnalul Magdei Sterian în Adevărul literar și artistic, 14, nr. 756, 2 iunie 1935, p. 6, col
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
fie din bogata sa bibliotecă, fie din Biblioteca Academiei Române sau din Arhivele Statului. Întregirile pe care le-a adus, în timp, la opera lui Ion Creangă și Mihai Eminescu sunt fundamentale și, desigur, demne de a fi uzitate cu încredere. Epistolele pe care le-a scris și le-a trimis confraților și unora dintre contemporanii săi se constituie în excelente surse de informații biografice, bibliografice sau de altă natură și, astfel, toate, contribuie la redescoperirea imaginii cărturarului de la Piatra-Neamț. Literatura sa
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
cărturarului de la Piatra-Neamț. Literatura sa epistolară, diversă și imensă, din care s-a publicat 2 doar un fragment, se impune a fi cercetată, adunată, adnotată și restituită în întregime spre a constata, încă o dată, virtuțile și fascinația comunicării. Cele trei epistole, necunoscute până acum, sunt trimise profesorului și bizantinologului Demostene Russo (1869-1938), unul dintre autenticii săi prieteni și conțin prețioase știri despre pregătirea și restituirea integrală a operei 3 lui Ion Creangă în celebra Fundație Regală pentru Literatură și Artă. Impresionează
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
Moș Ghiță Kirileanu, 22 iunie 1939]. 4. Jack Byck (1897-1964), lingvist și filolog, a editat câteva texte fundamentale ale literaturii noastre religioase. 5. Nestor Camariano și Ariadna Camariano, istorici literari și cărturari autentici, nepoți ai lui Demostene Russo. 6. Această epistolă se publică acum, întâia oară, după original și nu după o ciornă așa cum a procedat Mircea Handoca în cartea sa - G.T. Kirileanu - Corespondență. București, Editura Minerva, 1977, p. 257.
Completări la biografia lui G.T. Kirileanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5184_a_6509]
-
acuratețea textului, prin notele de istorie socială, politică, literară si culturală si, evident, prin analizele si inciziile în semnificația operei. Un aspect al bibliografiei lui Pamfil Șeicaru, insuficient cercetat, îl constituie imensa literatură de frontieră din care fac parte si epistolele 1 sale trimise în România si la majoritatea românilor din exil. Și nu numai. Epistolele lui Pamfil Șeicaru sunt ample, conțin numeroase stiri si informații prețioase despre oameni si evenimente si se constituie în autentice mărturii privitoare la dramele secolului
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
si inciziile în semnificația operei. Un aspect al bibliografiei lui Pamfil Șeicaru, insuficient cercetat, îl constituie imensa literatură de frontieră din care fac parte si epistolele 1 sale trimise în România si la majoritatea românilor din exil. Și nu numai. Epistolele lui Pamfil Șeicaru sunt ample, conțin numeroase stiri si informații prețioase despre oameni si evenimente si se constituie în autentice mărturii privitoare la dramele secolului de curând încheiat. Remarcabilă sub toate aspectele, aici menționate, este si epistola, necunoscută până acum
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]