1,345 matches
-
Dar și autorul Istoriei literaturii române (1941) se făcuse vinovat de a fi ignorat, în 1937, cartea lui Vianu Poezia lui Eminescu, subiect socotit de Călinescu drept exclusiv al său, admonestînd, aspru, pe eventualii intruși. Asta nu scuză defel jignirile epistolare și în 1945, deși relațiile dintre cei doi mari oameni de cultură păreau a fi mult ameliorate. Dar, în noiembrie 1945, să-i reproșeze epistolar: "Iată să iau a bună carte a dtale: Arta prozatorilor români. Este acolo totuși o
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
Călinescu drept exclusiv al său, admonestînd, aspru, pe eventualii intruși. Asta nu scuză defel jignirile epistolare și în 1945, deși relațiile dintre cei doi mari oameni de cultură păreau a fi mult ameliorate. Dar, în noiembrie 1945, să-i reproșeze epistolar: "Iată să iau a bună carte a dtale: Arta prozatorilor români. Este acolo totuși o confuzie de preocupări, încît nu știe omul unde să te așeze. În fond e o carte științifică fiindcă aplici o metodă urmărind obiectiv rezultatele. Critica
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
de Filiala Banat a Asociației Carpatine din Transilvania, Stupár Zoltán va prezenta și comenta două videofilme: unul evocă momentele excursiei întreprinse iarna trecută pe Vârful Țarcu, iar celălalt dezvăluie frumusețile inedite ale Munților Maramureșului. Intrarea este liberă. ( I. S.) Concurs epistolar Câștigătorii concursului „Îți scriu pentru a-ți spune cum putem construi un viitor mai bun“ organizat de D.R.P. Timișoara sunt: Iasmina Blasiu, Nastasia Sălăgean, Alexandru Domuț (toți din Timișoara); Daniela Rodica Iorgoni (Hațeg), Mirela Szerecsi (Ilia), Cristina Banta (Hațeg); Aniela
Agenda2003-7-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280695_a_282024]
-
făcut public un stoc masiv de corespondență - 93 scrisori inedite - purtînd semnătura lui Mihai Eminescu. Ce poate egala în valoare o astfel de senzațională descoperire? Cred, îndrăznesc să cred, că nimic. Sînt scrisori eminesciene către Veronica Micle, întregind romanul lor epistolar de dragoste. Fiicele Veronicăi Micle au decis să nu încredințeze publicității acest tezaur epistolar, socotindu-l o chestiune strict privată de familie. Depozitara a devenit fiica mai mare a Veronicăi, Valérie (care moștenise de la mama ei plina voce de mezzo-soprană
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
Eminescu. Ce poate egala în valoare o astfel de senzațională descoperire? Cred, îndrăznesc să cred, că nimic. Sînt scrisori eminesciene către Veronica Micle, întregind romanul lor epistolar de dragoste. Fiicele Veronicăi Micle au decis să nu încredințeze publicității acest tezaur epistolar, socotindu-l o chestiune strict privată de familie. Depozitara a devenit fiica mai mare a Veronicăi, Valérie (care moștenise de la mama ei plina voce de mezzo-soprană, făcînd o frumoasă carieră muzicală). Depozitul epistolar a trecut de la Valérie, de la mamă la
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
decis să nu încredințeze publicității acest tezaur epistolar, socotindu-l o chestiune strict privată de familie. Depozitara a devenit fiica mai mare a Veronicăi, Valérie (care moștenise de la mama ei plina voce de mezzo-soprană, făcînd o frumoasă carieră muzicală). Depozitul epistolar a trecut de la Valérie, de la mamă la fiică, pînă la strănepoata de azi Anna Maria Grigorcea-Messeri. Actuala depozitară care, tot peregrinînd, inclusiv prin America de Sud, a pus scrisorile la adăpost într-un seif din Elveția, unde au stat cîteva decenii bune
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
veci blestematul Octav Minar) ale lui Eminescu. Această denivelare, repet, crea convingerea că Eminescu a fost destul de reticent la avansurile amoroase ale Veronicăi. Acum, cu cele 93 de scrisori ale lui Eminescu, se vede că această ipoteză e falsă. Decalajul epistolar e, acum, în favoarea Veronicăi. Eminescu i-a scris 108 epistole (eliminînd din calcul cele trei care stau sub semnul "făcăturii" de către Octav Minar), iar Veronica numai 63 scrisori. Raportul acesta, acum răsturnat, modifică multe în judecățile de apreciere. Veronica era
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
probabil că amorul lor carnal s-a petrecut și la Iași. În 1879 soțul ei, profesorul de fizică Ștefan Micle, moare, lăsînd-o fără mijloace cu două copile mici. Cum Eminescu era gazetar la Timpul din București, Veronica apelează la el, epistolar, s-o ajute la început pentru a se vărsa leafa întreagă a fostului soț și, apoi, rezolvarea pensiei viagere care i se cuvenea. Eminescu îi scrie, încă imediat după decesul soțului ei, condolînd-o și rugînd-o "să-mi comunici toate neajunsurile
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
ca în curînd să se realizeze o ediție populară (fără facsimile) din această corespondență și, apoi, să se reconstituie întreg acest roman de dragoste, cu certe calități estetice, de tipul celor știute ale secolului al XIX-lea. Iar noul stoc epistolar să fie depus la B.A.R., unde se află toate manuscrisele eminesciene. Dulcea mea Doamnă/ Eminul meu iubit. Corespondență inedită Mihai Eminescu-Veronica Micle. Ediție îngrijită, transcriere, note și prefață de Christina Zarifopol-Illias, Ed. Polirom, Iași, 2000.
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
avem, la jumătatea anilor optzeci, un efort concertat al criticilor de a-l defini. Ce se întâmpla, de fapt? Se forța dinspre critică înspre literatură, dinspre rețetă către practică, reanimarea genului consacrat vieții personale. Se scriau, de asemeni, studii despre epistolar. Cu alte cuvinte, critica presa asupra literaturii ca să producă modele de existență normală, să îi reînvețe pe oameni să se perceapă și să se accepte ca indivizi, cu tot ceea ce decurge din această condiție. Nu e puțin lucru. Aceasta a
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
de a fi reprezentat ,o pledoarie pentru independența spirituală într-un climat de dictat ideologic", dar și adăugînd ,unele rezerve". Ultimele avînd rolul de-a diminua chiar ,meritul" în chestiune, alunecat, hélas, tocmai pe făgașul protocronismului: ,Jurnalul de la Păltiniș și Epistolar propagau și o alergie față de cultura Vestului și exaltau virtuțile unui spațiu între Carpați și Dunăre, unde s-ar fi refugiat, în contrast cu întreaga planetă decăzută, filonul cugetării pure. îmi displăcuse și ambiția tînărului filosof care, sărind în arenă, se lua
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
și netipărite”. Cea de-a doua carte ce face obiectul prezentului demers acordă prioritate documentelor oficiale, importante pentru cei care mai au rezerve legate de ancorarea puternică a compozitorului în orizontul spiritualității românești și ortodoxe, precum și unei părți a fondului epistolar, îndeosebi a scrisorilor primite de Paul Constantinescu și de văduva Marica, după dispariția prematură a muzicianului, dar și unor programe sau documente vizând tratative pentru manifestări concertistice cu lucrările compozitorului ploieștean - la loc de cinste putând fi citat Byzantinisches Weihnachtoratorium
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
pentru manifestări concertistice cu lucrările compozitorului ploieștean - la loc de cinste putând fi citat Byzantinisches Weihnachtoratorium. În schimb, prima este consacrată corespondenței lui Paul Constantinescu cu diferiți destinatari, mai precis scrisorilor trimise de muzician, compartimentate astfel: prima parte rezervată textului epistolar propriu-zis, urmat de facsimile în sepia ale unor documente și de desene datorate lui Paul Constantinescu reprezentând muzicieni ai epocii, români și străini și ilustrând o altă direcție creatoare a muzicianului. La această carte trebuie subliniată îndepărtarea îngrijitoarei de modalitatea
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
altă direcție creatoare a muzicianului. La această carte trebuie subliniată îndepărtarea îngrijitoarei de modalitatea practicată în primul său volum, citat mai sus, modalitate identică celei utilizate de autorii următoarei cărți, aici ea impunându-și respectarea normelor consacrate de tradiția restituirii epistolare, prin prezentarea unei fișe orientative, privind destinatarul, locul și data, forma de prezentare (manuscris, dactilogramă etc), limba, sursa, dacă a fost sau nu publicată și tradusă - date care înlesnesc interpretarea corectă a documentelor, norme eludate de ceilalți doi îngrijitori. Desenele
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
care revoluția i le iscase în acei ani. Cartea nu va putea fi publicată decît cinci ani mai tîrziu, la Berlin, oraș în care filosoful va ajunge în urma expulzării din Rusia în septembrie 1922. Cartea este concepută ca un foileton epistolar în paginile căruia Berdiaev încearcă, scrisoare după scrisoare, să le deschidă ochii bolșevicilor asupra dezastrului în care aveau să împingă Rusia. Cartea cuprinde paisprezece epistole reprezentînd tot atîtea părți ale unei veritabile filosofii social-politice, căci mai toate temele ce alcătuiesc
Filosofia inegalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10892_a_12217]
-
în privința scrisului. Trei tineri scriitori ardeleni (doi dintre ei încă studenți pe atunci), Teofil Răchițeanu, Ilie Rad și Viorel Mureșan, îi scriu autorului Cărții Oltului, acesta le răspunde, nu atât de des, cum ar fi voit ei, și acest fond epistolar a fost publicat de istoricul literar Ilie Rad cu titlul Rânduri către tinerii ardeleni. Cele mai multe scrisori sunt adresate lui Teofil Răchițeanu, care, după o criză sufletească, se retrage în satul său din Apuseni, Răchițele, ca profesor de limba și literatura
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
tot timpul tăcut și retras, speriat poate și de avertismentul lui Geo Bogza că șoferul care-i conduce este securist. După această vizită, care marchează apogeul prieteniei lui Geo Bogza cu tinerii scriitori ardeleni, autorul Cărții Oltului își rărește dialogul epistolar, pentru că, sprijinind pe câțiva dintre dizidenții români (Mihai Șora, Mircea Dinescu ș.a.) a intrat el însuși în observatorul serviciilor de Securitate. Dincolo de valoarea documentară și biografică, această corespondență se citește și ca o pledoarie pentru solidaritate în breasla scriitorilor. Ea
Geo Bogza și tinerii scriitori ardeleni by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8290_a_9615]
-
asupra structurii liricii, asupra tipurilor de inspirație, asupra dimensiunilor ontologice ale ființei. De fapt, mai de grabă tânărul l-a antrenat pe însoțitorul său să se ocupe de metafizică, de transcendență. Pilduitoare a rămas colaborarea în sfera creației. Din schimbul epistolar aflăm că Goethe l-a sfătuit pe Schiller cum să compună drama Wallenstein. în reciprocitate, tânărul i-a dat sugestii prietenului protector în elaborarea Anilor de ucenicie (Wilhelm Meister). Elocventă este contribuția lui Schiller la zămislirea capodoperei Faust. Schiller știa
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
șoc a idealismului, în analiza vieții și a operei se dă întâietate aspectului vizionar. Și alte investigații reconstituie pas cu pas biografia, demontează arhitectura dramelor, oferă noi informații și puncte de vedere despre lirică, despre studiile filosofice, despre corespondență. Schimbul epistolar între Schiller și Goethe a fost retipărit (pentru a câta oară?) într-o grafică de lux, cu un apendice masiv de note. Nu tot ce se spune în ocazia festivă e literă de aur, am înregistrat și alunecări în stereotipie
Anul Schiller ,Să sfidăm letargia!" by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11594_a_12919]
-
a vorbit mult și care par a fi bibliografia ideală pentru o carte despre "eul care scrie". În afară de acestea, Dan Cristea aduce în discuție și cîteva cărți-interviu (Sfidarea memoriei - dialog Stelian Tănase-Alexandru Paleologu; Amintiri în dialog - Matei Călinescu-Ion Vianu) sau epistolare (cele12 scrisori cioraniene de pe culmile disperării). Nu în ultimul rînd, sunt analizate mai multe cărți de ficțiune, aparținînd unor autori din generații diferite, al căror liant este tocmai această intersectare a autobiograficului cu imaginarul. Scriitorii avuți în vedere sînt Gellu
Scriitorul și măștile sale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11969_a_13294]
-
Dar nu spre a o exploata documentar, cum făcuse (strălucit) Șerban Cioculescu, ci căutând secretele personalității „sucite” a celui pe care comuniștii l-au vrut împietrit sub chipul „criticului” încruntat al „burghezomoș ierimii”. Fără să facă o psihanaliză a operei epistolare - e un critic prea fin pentru o asemenea grosolănie -, Dan C. Mihăilescu scoate la iveală geologia sufletului caragialian și, subsecvent, tectonica unei narațiuni confesive de o năucitoare versatilitate. Consecințele acestei desfolieri a travestiurilor textuale depășesc cu mult simpla reevaluare a
Caragiale reinventat by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4208_a_5533]
-
Adrian Niță (care semnează, în afara traducerii, și un studiu introductiv și alcătuiește totodată aparatul de note), acestea sunt grupate în patru secțiuni, dintre care cea dintâi trimite la fecunda și interesanta perioadă pariziană a lui Leibniz. Un al doilea grupaj epistolar îl constituie corespondența purtată cu principesa Sophie de Hanovra și cu Sophie Charlote, principesă de Brandenburg și regină a Prusiei, în probleme precum cele circumscrise teoriei lui Leibniz despre suflet, ori despre substanța simplă. Volumul se structurează mai departe în
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
fiul descoperă în cutia poștală o scrisoare abia sosită și întru totul deconcertantă. O scrisoare adresată mamei de către mătușă. „Morții”, constată prietenul îndoliat, „au început să-și scrie unii altora” (p. 214). De aici, o serie de considerații asupra genului epistolar, văzut ca o formă de sincronizare tacticoasă a sinelui cu trecerea timpului („fiecare scrisoare este o epistolă către noi înșine”) și, de ce nu de amânare, de întârziere a destinului. În primplan rămâne însă, dincolo de aceste alegații, dincolo de reflecții și de
În căutarea poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2873_a_4198]
-
lui/ enormă)// imaginea dintr-un film/ a unui manechin cu ochi uriași/ sparți/ după bombardament// și ochii mei lărgindu-se necontenit: mă uit cu tot cerul/ în tot cerul mă uit: absența enormă a tatălui...” Emoționante sunt și concisele paragrafe epistolare inserate în poem: „De la 14 septembrie și pînă la 10 octombrie mă voi odihni citind. Apoi, alte zece zile, să încerc să selectez niște poeme din cele vreo trei sute de pagini de dactilogramă ce s-au adunat. La ce bun
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4279_a_5604]
-
tată. Acesta revine în viața lor după o lungă absență și femeia, trecută de patruzeci de ani, încearcă să-l recucerească. Apare însă o concurentă neașteptată, fiica sa. Ambiguitatea erotică, gelozia, scîrba, cinismul (din partea tinerei) și stilul ales pentru expunere (epistolar) creează o expresivitate rar întîlnită în prozele contemporane. Foarte interesante sînt "realitățile secunde" pe care le surprinde autorul. În anii '70 era nebunia pantalonilor evazați pe care o percepem prin ochii unui tînăr provincial: "Pantalonii evazați, ca și perciunii, îmi
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]