1,539 matches
-
a evidenția procesul complex al evoluției umane (săli orgolioase/umede caverne). 7. Epitetul din sintagma apele eterne actualizează mitul Sfintelor Ape, sugerând ideea că umanitatea renaște cu fiecare generație, trăgându și forța perpetuării din apele primor diale. Personificarea (realizată prin epitet personificator) grandioaselor palate prin sintagma săli orgolioase pune în evidență trufia omenirii care a durat monumente ce sfidează timpul. Potențată prin antiteza cu umedele caverne, sintagma personificatoare surprinde și progresul umanității, forța sa creatoare. 8. Din punctul meu de vedere
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
obiectiv. // Eu consider că poezia nu poate fi inclusă în modelul lirismului obiec tiv, fiindcă mărcile subiectivității nu pot fi ignorate. Astfel, eul liric este textualizat prin mărci ale persoanei întâi (Îmi însușesc vestmântul...), prin indici ai subiectivității, pre cum epitetele calificative sau topica afectivă etc. 9. Catrenul final alcătuiește o secvență cu valoare concluzivă (semnalată și prin adverbul astfel), care reunește toate liniile tematice ale poeziei: aspirația spre cunoașterea totală, creația, viața și moartea. Eul liric apare întro dublă ipostază
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
vînzarea excedentului de produse agricole Blocului Sovietic. La cel de-al 84-lea Congres s-a discutat despre acest excedent, dar nu s-a aprobat paragraful 304886. Indignat la culme, Eisenhower se referea la restricțiile stipulate de LP 480 cu epitetul "prostia naibii". El dorea întocmirea unor probleme legislative care să coreleze surplusul de produse agricole cu politica externă, astfel încît Congresul să fie nevoit să abroge paragraful 304, iar dacă nu, să fie tras la răspundere pentru compromiterea obiectivelor securității
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
probabil la Vivarium, unde trăise în ultimii ani. Ilustrul monah dobrogean a rezumat de la început idealul vieții pe care a îmbrățișat-o prin însuși numele său Dionisie Smeritul . Comparativ cu niște episcopi ilirieni care semnau în această formă, la el epitetul era permanent și exprima o viziune deosebită a vieții. Prin virtutea smereniei, monahul nostru a uimit pe contemporani. Cu excepția aceleia de recunoștință față de episcopul Petru, el nu a lăsat nici o indicație autobiografică explicită. Aceasta dovedește că părintele erei creștine
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
rânduri accentuând desprinderea creației de trunchiul care a generat-o, căpătând în acest fel o viață proprie. Imaginea balonului a fost adusă în discuție pentru a accentua încă o dată nevoia de simplitate, căci în viziunea lui Cocteau toate cuvintele bizare, epitetele frecvente, emfaza, împiedică balonul să zboare, sugerându-se împovărarea inutilă a creației cu detalii estetice sufocante. Revenind la maniera în care este percepută evoluția interioară a unei creații literare sau, mai bine zis, relația dintre autor și opera sa, în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
stadiu al articolului nu avansez aceste teorii altfel decât ca pe un joc. Nu vă cer să credeți că e adevărul. Spun doar că, presupunând că e adevărat, jocul meu reușește să îmbine într-un fel de secvență logică toate epitetele pe care le folosim în mod obișnuit pentru a desemna o anumită atitudine, cum ar fi "ordine", "disciplină", "tradiție" și așa mai departe." Mărturisirea autorului vizează totodată libertatea convingerilor pe care o presupune forma de eseu a scrierii, dar, în
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
campanie se declanșează cu articolul Dorobanții, apărut în nr. din 30 decembrie 1877. Eminescu este indignat de starea în care se întorceau de pe front ostașii, în zdrențe și vlăguiți de foame: Nu sunt în toate limbile omenești la un loc epitete îndestul de tari pentru a înfiera ușurința și nelegiuirea cu care stârpiturile ce stăpânesc această țară tratează cea din urmă, unica clasă pozitivă a României, pe acel țăran care muncind dă viață pământului, plătind dări hrănește pe acești mizerabili, vărsându
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
artelor și științelor, al intelectului uman în general. El a fost cel care a inventat subtila scriere hieroglifică egipteană, intermediarul fecund dintre om și natură, depozitarul cunoștințelor din mai toate domeniile cunoașterii: astronomie, matematică, medicină, teologie, magie și multe altele. Epitetul Trismegistos, "cel de trei ori mare", i-a fost dat mult mai tîrziu, în era creștină, și a fost explicat în multiple feluri. Cea mai importantă mi se pare explicația dată de autorul lucrării Chronicon Alexandrinum (47 d.h.), potrivit căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
principii fizice care se opun opțiunilor pitagoriciene ale cifrei și numărului sau logicii platoniciene a ideilor. 3 Democrit condamnat la arderea pe rug? Democrit nu e mai presocratic decât Platon însuși. După datele nașterii și morții, el merită mai curând epitetul de postsocratic! Activitatea lui coincide foarte exact cu cea a lui Platon (cca 427-347 î.Hr.). De altfel, opera lui se dezvoltă într-un timp asemănător și pornind de la poziții teoretice radical opuse: Democrit nu crede decât în atomi și în
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fiind metoda eudemonismului, metoda și vectorul, mijlocul lui de difuzare, puterea lui, ocazia pentru transportul forțelor. Inventând plăcerea, el formulează o idee definitivă și de nedepășit. 10 Cirenaicii există într-adevăr? Tradiția ce guvernează scrierea istoriei filosofiei occidentale înglobează sub epitetul cirenaici o serie de nume, de opere, de fragmente, reputații, anecdote și teze extrem de contradictorii. Astfel încât ne întrebăm - aceasta este ipoteza mea - dacă termenul nu servește mai degrabă la a-i pune laolaltă în mod artificial pe niște indivizi ce
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de versuri numai pentru Memmius, Caius Memmius Gemellus, copleșit de favorurile zeiței Venus, dacă e să-l credem pe filosof. Ilustru descendent al unei familii aristocratice, interpelat de vreo douăsprezece ori în text - de unsprezece ori, mai exact -, binecuvântat o dată cu epitetul „glorios” (ca și Venus și Epicur!), personajul pare cu toate acestea să fi fost oricum, numai glorios nu... Pentru că Lucrețiu se face luntre și punte ca să-i ofere, sub forma care îi pare a fi cea mai plăcută prietenului său
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de prezentare a unor extrase din filosoful-poet. Iar această noțiune nu apare izolat în text, unde găsim și numeroase referințe la o dinamică fără nume, un suflu, o căldură, niște forțe, niște sensibilități precizate de fiecare dată și calificate cu epitetul vital(ă). În altă parte, descoperim forțe creatoare, noduri vitale, principii fecundante, o mișcare eternă, o viață nemuritoare, tot atâtea variațiuni pe tema a ceea ce este viu, celebrat mai mult ca de obicei. Este lucru știut, Lucrețiu reduce orice realitate
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
afirmă În Ioan 8:44. În PS, marele Arhonte, tiranul tuturor tiranilor cosmici, este numit Adamas 20. Însă un alt CÎrmuitor ceresc, al treilea printre Puterile Triple (tridynamoi), poartă numele de Authades, Trufașul 21, care este, În alte scrieri, un epitet al Demiurgului Ialdabaot 22. Authades emană o forță leontocefală pentru a captura energia spirituală a Pistis-Sophiei23. După ce-i Îngurgitează Lumina-dynamis, o metaforă ambiguă a violului, monstrul cu cap de leu se poate reproduce, dînd naștere lui Ialdabaot, alt demon alcătuit
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
-mă și ascultă-mă bine. Dacă ai de gând să nu fii de acord cu mine, poți s-o faci după ședință. Ai priceput lucrul acesta sau va trebui să reluăm această discuție?”. 2. „Primesc tot felul de porecle și epitete nepotrivite care îmi subminează profesionalismul și îmi jignesc demnitatea personală”. Poreclele, chiar dacă sunt folosite de superior sau de colegi pe post de dezmierdare, nu sunt dezmierdări dacă persoana apelată se simte diminuată, ridiculizată sau luată peste picior. În mod similar
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
eforturile de a o sabota pe la spate. Iar dacă Gwen începe prin a-i spune Barbarei adevărul - „Jim a venit la mine și mi-a spus că ești supărată pe mine și că îmi acorzi pe la spate tot felul de epitete” - ea ar înșela încrederea lui Jim (care îi ceruse discreție cu privire la cele împărtășite) și ar risca o viitoare relație proastă cu el. Așadar, în loc să încerce să aibă o confruntare individuală cu Barbara, Gwen optează pentru o discuție cu toți cei
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
are o anumite strategie în minte. De cele mai multe ori, izbucnirile emoționale nu izvorăsc din planuri calculate cu grijă dinainte. În orice caz, ceea ce spune un agresor verbal nu vă forțează să faceți nimic („M-a făcut să îi aplic niște epitete”). Oferiți-vă spațiu de manevră pentru a alege cea mai bună opțiune, neatribuind o întreagă strategie cuiva care s-ar putea să nu joace un rol atât de complicat. Agresiunea verbală pe „culme” Nu trebuie să comitem greșeala de a
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
publicat în 1517 de către tipograful evreu Daniel Bomberg. Prima ediție „Bomberg” a Bibliei a fost retipărită mai târziu, în 1524-1525, de către Iacob ben Chayyim și a fost acceptată ca text al Vechiului Testament. Cu timpul, astfel de ediții au primit epitetul de textus receptus. Controversa privind textul corect a continuat foarte mulți ani. Din partea Bisericii romano-catolice venea reproșul că protestanții au aderat la o invenție rabinică a cărei consecință directă era îndepărtarea de adevăratul Cuvânt. Pentru a confirma acest punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
uneori este antinomică, în funcție de trăirea sentimentului. În acest caz, dialogul dintre om și codru se bazează pe un paralelism negativ ("nimic nu ți-oi strica / Numa-o creangă"); antonomaza ("măria-ta") din adresarea directă inițială este înlocuită de perechea de epitete descriptive ("uscat / gol") care prezintă refuzul găzduirii: "Teiule, măria-ta, / Lasă-mă la umbra ta, / Lasă-mă la a ta umbră, / Pe mine și pe-a mea mândră; / Lasă-mă la umbra ta, / Că nimic nu ți-oi strica, / Numai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
divinului care reclădește sacrul din ființa umană. Astfel, se descântă cu 9 pietre, se stropește cu apă, iar pietrele se pun pe capul bolnavului, iar, în timpul descântecului, se împrăștie în cele patru zări. Portretul evocativ al soarelui este realizat de epitetele cromatice și de indicii temporali care ipostaziază destinul soarelui, de la răsărituri la apusuri, măsurat, în descântec, de pietrele întemeietoare: "Soare negru, / Soare alb, / Soare vișiniu, / Soare sturungiu, / Soare di la prânz, / Soare de la amiaz`, / Soare di după amiază, / Soare di
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de caraliii culturii române”, spunea Mircea Dinescu în 2005161. Și eu am manifestat timp de o lună de zile în fața Universității „Al. I. Cuza” din Iași în anul 1990 purtând în piept un cartonaș pe care era scris frumos epitetul „Golan”. Din păcate „preaiubitul său fecior” Toader a devenit susținătorul unui partid pe care îl conduce un om care n-a citit o carte!!! Pentru deținuți însă cel mai puternic factor de rezistență a fost credința. Durerile erau ușurate de
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
bună. Am auzit la televiziunea publică injurii adresate manifestanților exact ca cele de la Radio din anul 1956 pentru cetățenii Budapestei și în 16-18 decembrie 1989 pentru locuitorii Timișoarei. Termenilor de golani și haimanale din 1989 li s-au adăugat epitetele de viermi, ciumpalaci, etc. 6. își plasează copiii în funcții înalte (Lica Gheorghiu, Nicu Ceaușescu vis à vis de EBA). Pe timpul lui Gheorghiu-Dej se spunea pe la colțuri, altfel erai săltat de securitate, următoarea întrebare: “Care este diferența dintre Irina
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
într-o imagistică în care se includ spații afective la limita dintre real și fantastic-oniric. Analizând cu atenție, descoperim cu uimire că împotriva limpezimii, a accesibilității, ți se dezvăluie o lume de metafore simbol, de metafore rare, de comparații și epitete personificatoare, ajutate de o muzică amplă de oratoriu, de bocet metafizic, de voci ale obsesiilor devenite alegorii ale unor stări reale sau onirice (vocile și visele din "Surâsul Hiroșimei"). Lanțul de procedee, ce țin de sintaxa poetică, sporesc dimensiunile spre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
numai în parte, Alexa Visarion există astfel, ca voce cu un timbru foarte personal, un timbru înalt, pătrunzător, care obligă și cele mai puțin sensibile urechi să asculte. (Eva Sârbu) Ne-am obișnuit să caracterizăm imaginea unui film prin intermediul unor epitete frumoasă-urâtă, funcțională-nefuncțio nală, adecvată-neadecvată, șocantă-neutră care adeseori se dovedesc a fi prea sărace, prea superficiale, prea stereotipe, prea generale. Iată un caz concret. Imaginea lui Vivi Drăgan Vasile la Înghițitorul de săbii de Alexa Visarion e fără îndoială frumoasă, funcțională
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a unor personaje satirizate de către autor (AGAMEMNON DANDANACHE: [...] eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră și ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! - I.L. Caragiale). 2.9.3. Figuri semantice/de nivel lexicosemantic (metasememe/tropi) Epitetul este figura de stil ce constă în alăturarea unui determinant expresiv pe lângă un substantiv sau verb, pentru a evidenția o însușire neobișnuită a „obiectului“/per sonajului/acțiunii. Apare cu o frecvență mare nu numai în textul liric, ci și în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
neobișnuită a „obiectului“/per sonajului/acțiunii. Apare cu o frecvență mare nu numai în textul liric, ci și în creația epică, mai ales în secvențe descriptive prin care se detaliază cadrul diegetic sau în portrete ale personajelor. Paradigma tipologică a epitetului este cuprinzătoare: - epitet ornant (de mare generalitate): Stânca stă să se prăvale / În prăpastia măreață (M. Emi nescu); Iubeam diminețile, înainte de răsăritul zorilor [...]; o singurătate aproape umană, [...] sub cel mai frumos cer care mia fost dat săl văd vreodată. (M.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]