5,096 matches
-
-și revizui și reformula argumentele și lucrările științifice, astfel Încât să sprijine ideologia comunistă. Mai mult, cursurile de nivel universitar introduse și dezvoltate de adepții eugeniei au continuat să fie predate. Studenții din facultățile de medicină au studiat În continuare determinismul ereditar și teoriile evoluționiste, În special În legătură cu medicina profilactică 10. Argumentele științifice și limbajul determinismului ereditar, la a căror diseminare eugeniștii contribuiseră cu câteva decenii În urmă, deveneau din ce În ce mai larg acceptate, chiar dacă noile elite academice Își schimbaseră, treptat, orientarea ideologică, acordând
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cursurile de nivel universitar introduse și dezvoltate de adepții eugeniei au continuat să fie predate. Studenții din facultățile de medicină au studiat În continuare determinismul ereditar și teoriile evoluționiste, În special În legătură cu medicina profilactică 10. Argumentele științifice și limbajul determinismului ereditar, la a căror diseminare eugeniștii contribuiseră cu câteva decenii În urmă, deveneau din ce În ce mai larg acceptate, chiar dacă noile elite academice Își schimbaseră, treptat, orientarea ideologică, acordând tot mai puțin credit unor autori ca Moldovan, Râmneanțu sau Banu pentru ideile lor despre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
12. La Începutul perioadei staliniste, un număr de intelectuali și membri ai Academiei care studiaseră sau promovaseră teoriile eugeniste au trebuit să se „dezică” public de trecutul lor și să promită să se disocieze de orice legături cu noțiunile determinismului ereditar În lucrările viitoare, pentru a putea supraviețui pogromurilor 13. Cu toate acestea, unele lucrări și-au păstrat referințele la noțiuni specifice determinismului ereditar. Se pare că astfel de idei deveniseră atât de larg acceptate, Încât era nevoie de exorcizări repetate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dezică” public de trecutul lor și să promită să se disocieze de orice legături cu noțiunile determinismului ereditar În lucrările viitoare, pentru a putea supraviețui pogromurilor 13. Cu toate acestea, unele lucrări și-au păstrat referințele la noțiuni specifice determinismului ereditar. Se pare că astfel de idei deveniseră atât de larg acceptate, Încât era nevoie de exorcizări repetate ale „moștenirii burgheze” pe care o reprezentau. Un exemplu este Victor Preda, care și-a repudiat În repetate rânduri legăturile cu determinismul ereditar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ereditar. Se pare că astfel de idei deveniseră atât de larg acceptate, Încât era nevoie de exorcizări repetate ale „moștenirii burgheze” pe care o reprezentau. Un exemplu este Victor Preda, care și-a repudiat În repetate rânduri legăturile cu determinismul ereditar. În perioada interbelică, autorul Își exprimase interesul pentru posibilele aplicații ale teoriilor eugeniste la practica antropologică, dar În anii ’50 și ’60 a publicat câteva lucrări În care condamna eugenia ca teorie „burgheză”. Într-un anumit sens, critica sa neiertătoare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Își exprimase interesul pentru posibilele aplicații ale teoriilor eugeniste la practica antropologică, dar În anii ’50 și ’60 a publicat câteva lucrări În care condamna eugenia ca teorie „burgheză”. Într-un anumit sens, critica sa neiertătoare a oferit teoriilor determinismului ereditar o nouă nișă de afirmare, pentru că lucrările lui Preda Începeau prin a prezenta argumentele eugeniste, familiarizând astfel chiar și cititorii ignoranți cu principiile de bază ale eugeniei 14. Ideile eugeniste au revenit În viața publică o dată cu dezbaterile despre mijloacele de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
știe cu precizie dacă În urma analizei trimise a primit vreun răspuns direct, fie din partea ministerului, fie din partea lui Ceaușescu. Cu siguranță, Râmneanțu nu a fost criticat pentru propunerea sa, nici pentru limbajul care abunda În referințe la noțiuni specifice determinismului ereditar 20. De fapt, la 1 octombrie 1966, Parlamentul a aprobat teribilul Decret nr. 770, prin care se interzicea avortul. În timp, această lege a generat una dintre cele mai intrusive forme de control asupra privatității indivizilor din timpul regimului comunist
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
este un act cu grave consecințe pentru sănătatea națiunii și aduce prejudicii grave creșterii populației națiunii. Este ilegală cu excepția cazurilor În care 1) este În pericol viața femeii; ș...ț 2) unul dintre părinți suferă de o boală cu transmitere ereditară; 3) mama suferă de un handicap fizic, psihic sau motor serios; 4)mama are vârsta de peste 45 de ani; 5) mama are deja patru copii În Îngrijire; 6) sarcina a rezultat În urma violului sau incestului 22. Toate excepțiile (În afară de cea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
celor care au promovat heredobiologia, precum Gheorghe Marinescu, Banu și Moldovan, și nu denigratorilor ei, de felul lui Lysenko și al celor ce s-au ridicat Împotriva lui Banu sau Moldovan”31. Săhleanu Îi așeza pe promotorii români ai determinismului ereditar În avangarda celei mai prestigioase tradiții din gândirea științifică a secolului XX , considerându-i precursori ai dezvoltării geneticii, după 194532. Impactul ideilor eugeniste după 1989tc "Impactul ideilor eugeniste după 1989" După 1989, moștenirea eugenistă a câștigat o mult mai bună
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
84-90. Capitolul 2 Soluție eugenicătc "Capitolul 2 Soluție eugenică" 1. Aceste două lucrări vor constitui subiectul principal al discuției din capitolul următor. 2. Diferența pe care am evidențiat-o nu este Însă semnificativă În cazul României, unde interesul pentru determinismul ereditar a fost mai puțin răspândit În domeniul botanicii și al zoologiei decât În cel al biologiei umane. Prin contrast, biologii din Rusia care erau interesați de determinismul ereditar au avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea eugeniei. Vezi Adams, „Eugenics in
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
-o nu este Însă semnificativă În cazul României, unde interesul pentru determinismul ereditar a fost mai puțin răspândit În domeniul botanicii și al zoologiei decât În cel al biologiei umane. Prin contrast, biologii din Rusia care erau interesați de determinismul ereditar au avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea eugeniei. Vezi Adams, „Eugenics in Russia”. 3. William Coleman, Biology in the Nineteenth Century: Problems of Form, Function and Transformation, Wiley, New York, 1971; Adrian Desmond, The Politics of Evolution: Morphology, Medicine, and Reform
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Sunt menționate printre revistele de specialitate Eugenics Review și Journal of Heredity. 57. Bucur, „Private Philanthropy”, pp. 53-54. 58. Iuliu Moldovan, „Jurnal de călătorie În America”, 22 aprilie, Moldovan, fond personal, dos. 23. 59. Iordache Făcăoaru, „Legea pentru apărarea sănătății ereditare a populației germane”, Buletin Eugenic și Biopolitic vol. 7, nr. 1-2, ianuarie - februarie 1936, pp. 49-53. 60. Iordache Făcăoaru, „Privire critică asupra legii finlandeze de sterilizare În comparație cu legea germană”, Buletin Eugenic și Biopolitic vol. 8, nr.10-12, octombrie - decembrie 1937
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
boalelor venerice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr.1, ianuarie 1927, pp. 16-18. 75. Veturia Manuilă, „Studiul a 100 de delincvenți minori din penitenciarul Văcărești”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 14-32. 76. Iordache Făcăoaru, Devalorizarea patrimoniului ereditar Într-o familie de intelectuali, București, 1938; și „Pagina eugenică. Înzestrarea inferioară ca fenomen ereditar”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 116-117. Cazul familiei Kallikak era un exemplu celebru În cercetările, publicațiile și manualele eugenice, popularizat de autorii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Veturia Manuilă, „Studiul a 100 de delincvenți minori din penitenciarul Văcărești”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 14-32. 76. Iordache Făcăoaru, Devalorizarea patrimoniului ereditar Într-o familie de intelectuali, București, 1938; și „Pagina eugenică. Înzestrarea inferioară ca fenomen ereditar”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 116-117. Cazul familiei Kallikak era un exemplu celebru În cercetările, publicațiile și manualele eugenice, popularizat de autorii eugeniști din Statele Unite ca un model arhetipic pentru felul În care ramura disgenică a unei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1937, pp. 116-117. Cazul familiei Kallikak era un exemplu celebru În cercetările, publicațiile și manualele eugenice, popularizat de autorii eugeniști din Statele Unite ca un model arhetipic pentru felul În care ramura disgenică a unei familii se manifesta dominant asupra bagajului ereditar al partenerilor conjugali. Acest caz ilustra felul În care, În ciuda prezenței unui număr mare de indivizi „normali” și chiar cu talente excepționale, ereditatea disgenică a unora dintre membrii familiei determina o devalorizare constantă a capitalului genetic al Întregii familii, pe parcursul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
demografică și eugenică. Inteligența naturală În raport cu clasele sociale șpartea a douaț”, Transilvania, vol. 70, nr. 1, ianuarie-februarie 1939, p. 39. 28. Cei mai mulți adepți ai eugeniei au folosit modelul curbei În formă de clopot pentru a discuta atât noțiunile de inteligență ereditară, cât și strategiile de reformă a educației În conformitate cu diferențele de potențial intelectual și social Înregistrate de inflexiunile curbei. Vezi Ștefănescu-Goangă, Selecțiunea capacităților, p. 14. 29. Moldovan, Biopolitica, pp. 36-37. 30. Ovidiu Comșia, „Pagina biopolitică. Biopolitică și Învățământ”, Transilvania, vol. 69
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
populariza principiile eugenice, ilustrează foarte bine relația care se crease În timp Între conducerea Secției Medicale și Biopolitice, ideile și directivele acestei și unii intelectuali de nivel local. Membri activi precum Ilea au devenit potențiali purtători de cuvânt pentru determinismul ereditar care domina retorica Secției și concepția programelor sale publice. 59. Iuliu Moldovan, Prefață la Ilea, Școala superioară, p. 3. 60. Moldovan, Prefață, p. 4. 61. Moldovan, Prefață, p. 6. 62. Moldovan, Prefață, p. 17. 63. Preda, Activitatea; Gheorghe Preda, Ziua
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
36, nr. 12135, 18august 1923, pp. 1-2. 56. Manliu, „Un pericol”, p. 2. 57. Banu, „Mari probleme”, pp. 106-107. 58. Codul Penal 1936, art. 484, pp. 89-90. Legea nu preciza modalități explicite de a determina cu certitudine existența unei afecțiuni ereditare, lăsând În grija medicilor să decidă asupra acestui factor. 59. Selskar M. Gunn și W. Leland Mitchell, „Public Health in Rumania șReportț: July, 1925”, file 4, box 1, series 1.1, Arhivele Fundației Rockefeller, RAC. 60. C. Georgesco, „La fertilité
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Vremii, vol. 11, nr.2333, 19 septembrie 1942, p. 1. 84. Al. Popovici, „Problema sănătății”, p. 11. 85. „Comisiunea de igienă socială”, Cuvântul, vol. 17, serie nouă, nr. 34, 16noiembrie 1940, p. 12. 86. „Decret-lege pentru Înființarea Institutului de boli ereditare și tumorale”, Monitorul Oficial 58, nr. 250 (25 octombrie 1940): 6091; Leon Prodan, „Problema ocrotirei și asistenței”, Buletin Eugenic și Biopolitic 11, nr. 1-4, ianuarie-aprilie 1941, pp. 35-40. 87. Mihai Antonescu, „Înfăptuirile regimului Antonescu”, Porunca Vremii, 11, nr. 2323, 6
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
august-octombrie 1934, pp. 231-239. Făcăoaru, Iordache, Curs de eugenie, Cluj, 1935. Făcăoaru, Iordache, „Înmulțirea disgenicilor și costul lor pentru societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 4-5, aprilie-iunie 1935, pp.169-183. Făcăoaru, Iordache, „Legea pentru apărarea sănătății ereditare a populației Germane”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp. 49-53. Făcăoaru, Iordache, „Legiferarea avortului din indicații eugenice În Germania”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 1-2, ianuarie-februarie 1936, pp.57-59. Făcăoaru, Iordache, „Familii degenerate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 5-7, mai-iunie 1936, pp. 214-221. Făcăoaru, Iordache, „Introducerea eugeniei În Învățământul german”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 8-10, august-octombrie 1936, pp. 270-277. Făcăoaru, Iordache, „Pagina eugenică: Înzestrarea inferioară ca fenomen ereditar”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 116-117. Făcăoaru, Iordache, „Compoziția rasială la români, săcui și unguri”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 8, nr. 4-5, aprilie-mai 1937, pp. 124-142. Făcăoaru, Iordache, „Pagina eugenică: Selecțiunea socială negativă prin denatalitatea elementelor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În cadrul monografiilor sociale”, Arhiva pentru Reforma și Știința Socială, vol.15, nr. 1-2, 1937, pp. 162-172. Făcăoaru, Iordache, „Amestecul rasial și etnic În România”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 9, nr. 9-10, septembrie-octombrie 1938, pp. 276-287. Făcăoaru, Iordache, Devalorizarea patrimoniului ereditar Într-o familie de intelectuali, București, 1938; publicată inițial În Revista de Medicină Legală, vol. 2, nr. 3-4, 1938. Făcăoaru, Iordache, „Eugénique et biopolitique - Hérédité - Sélection sociale”, XVIIe Congrès International d’Anthropologie et d’Archéologie Préhistorique: VIIe session de l
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
martie 1943, pp. 2653-2682. *** „Decret-lege pentru combaterea boalelor venerice șnr. 604ț”, Buletinul Sănătății și Ocrotirilor Sociale, vol. 48, nr. 8-9, august-septembrie 1943, pp. 659-666; publicat inițial În Monitorul Oficial, nr. 212, 10 octombrie 1943. *** „Decret-lege pentru Înființarea Institutului de boli ereditare și tumorale”, Monitorul Oficial, vol. 58, nr. 250, 25 octombrie 1940, p. 6091. *** „Decret-lege pentru organizarea Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale”, Monitorul Oficial, vol. 57, nr. 269, 20 noiembrie 1939, pp. 6752-6777. *** „Decret-lege pentru organizarea sanitară a statului”, Monitorul Oficial
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
obținut-o” (ibidem). Aceste excepții furnizează cheia reapariției altor criterii decât acela al excelenței și revelează instabilitatea echilibrului social. În numeroase domenii ale activității umane, „etichetele sunt obținute direct de către fiecare individ”. Dimpotrivă, în ceea ce privește elita... ...o parte a etichetelor sunt ereditare; de exemplu, cea a averii [...], cel care a primit o moștenire considerabilă este numit cu ușurință senator în unele țări sau este ales deputat, plătindu-i pe alegătoriă (ibidem, § 2036). Astfel, adaugă Pareto, „averea, rudele, relațiile sunt și ele utile
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
care au dus la Revoluția Franceză, a semnalat un contrast net între aristocrațiile franceză și engleză de la sfârșitul Vechiului Regim. Prima avea tendința să adopte comportamente de castă, izolându-se de celelalte categorii sociale și conferind o importanță prioritară factorului ereditar, pe când cea de-a doua era relativ deschisă și coopta cu regularitate elementele cele mai dinamice din celelalte straturi sociale. Nu numai că aristocrația engleză nu era închisă, dar limitele sale erau incerte, vagi, „astfel încât toți cei care se apropiau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]