1,457 matches
-
împinsă până la obsesie. Eroul antrenează cu sine o vastă și gravă problematică umană, se confruntă cu tragismul primului război mondial, ceea ce face ca drama „datoriei” să fie o dramă a cunoașterii. Personajul principal din Ciuleandra (1927) se caracterizează printr-o ereditate încărcată, care generează crima pasională.Romanul prezintă un simplu caz de monomanie, interesant dar lipsit de implicațiile și rezonanța celui din Pădurea spânzuraților.Spiritul romancierului se îndreaptă în direcția neașteptată a narațiunii filozofice din romanul Adam și Eva (1925). Este
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
-l diferențiază de ceilalți. Anca Munteanu consideră că, creativitatea presupune cooperarea multiplă dintre trei categorii de factori psihologici, biologici și sociali : I. Factori psihologici a) Factori intelectuali b) Factori nonintelectuali c) Aptitudini speciale dă Factori abisali II. Factori biologici a) Ereditatea b) Vârsta c) Sex d) Sănătate mentală III. Factori sociali aă Condiții socio-economice și culturale b) Condiții educative I.a. Factori intelectuali 1. Gândirea divergentă 2. gândirea convergentă 3. Stilul perceptiv I.b. Factori nonintelectuali 1. Motivația 2. Caracterul 18
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
care influențează evoluția fenomenului creației: A. Factori psihologici 1. Factori intelectivi a) gândirea divergentă b) gândirea convergentă c) stilul perceptiv 2. Factori nonintelectivi ( de personalitate) a) Motivația b) Afectivitatea c) Imaginea de sine d) Sistemul atitudinal B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Vârsta C. Factori externi a) Mediul socio-cultural b) Familia c) Educația d) Profesia e) Anturajul (Carmen Crețu, 2005, pp.50-51) Andrei Cosmovici, Luminița Iacob susțin ca necesară cooperarea multimplă, în cadrul procesului de creație, a următorilor factori: 1. Factori de
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Factori psihologici I. Factori intelectivi 1. Imaginația 2. Gândirea cu factorul ei general inteligență 3. Stilul perceptiv II. Aptitudini speciale III. Factori nonintelectuali ( de personalitate) 1. Sistemul atitudinal 2. Motivația 3. Afectivitatea 4. Temperamentul 5. Caracterul B. Factori biologici 1. Ereditatea 2. Sănătatea mentală / fizică C. Factori externi 1. Condiții educative în mediul școlar și familial 2. Condiții socio-economice și culturale II .2. Factori care condiționează creativitatea II .2.1 Factori psihologici II .2.1.1 Factori intelectivi A. Imaginația Imaginația
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
este în cea mai mare parte înnăscut, caracterul se formează pe parcursul vieții ca urmare a integrării omului într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o problemă încă nedeslușită în totalitate deoarece se bazează pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica genetic talente. Plasticitatea și polivalența predispozițiilor în momentul nașterii poate fi justificarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
cea mai mare parte înnăscut, caracterul se formează pe parcursul vieții ca urmare a integrării omului într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o problemă încă nedeslușită în totalitate deoarece se bazează pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica genetic talente. Plasticitatea și polivalența predispozițiilor în momentul nașterii poate fi justificarea existenței talentelor
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
într-un sistem de relații sociale. Ele este întotdeauna supus unei valorizări pe criteriul binelui sau răului. II .2.2. Factori biologici A. Ereditatea Aportul eredității în creație constituie o problemă încă nedeslușită în totalitate deoarece se bazează pe controversa ereditate - mediu. Mediul intervine asupra materiei prime ereditare pentru că nu putem fabrica genetic talente. Plasticitatea și polivalența predispozițiilor în momentul nașterii poate fi justificarea existenței talentelor multilaterale, persoane care excelează în mai multe domenii (Camil Petrescu - romancier, literat, filozof, matematiciană. Restrângerea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
cu cele mai bune intenții, tendențioasă atât în latura socială, moral-educativă, cât și în cea sentimentală, umanitară. În conferința despre „curentul Eminescu”, ca și în Onestitatea în artă, publicistul mai discută, sub influența lui H. Taine, noțiuni ca rasă, mediu, ereditate sau despre „coloarea dominantă” a operei. În altă ordine, invocă principiul tipizării, al selecției și prelucrării artistice. După el, „arta corectează natura”, nu o copiază mecanic. Opera are o finalitate estetică și etică. Frumosul fiind o emanație a binelui, „puterea
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
este capabilă să modifice caracteristicile ereditare ale legumelor hibride. între 1949 și 1953, biologul sovietic Trofim Lîsenko preia aceste idei și dă naștere unei teorii generale care neagă genetica clasică a lui Mendel și Morgan - conform căreia gena este suportul eredității -, afirmând acțiunea mediului asupra transmiterii caracterelor ereditare și, deopotrivă, ereditatea caracterelor dobândite ca factor de evoluție a speciilor. Este susținut de Stalin, care apără ideea unei „științe proletare fundamental contradictorie față de știința burgheză”. Cea dintâi este cu necesitate adevărată, întrucât
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
1949 și 1953, biologul sovietic Trofim Lîsenko preia aceste idei și dă naștere unei teorii generale care neagă genetica clasică a lui Mendel și Morgan - conform căreia gena este suportul eredității -, afirmând acțiunea mediului asupra transmiterii caracterelor ereditare și, deopotrivă, ereditatea caracterelor dobândite ca factor de evoluție a speciilor. Este susținut de Stalin, care apără ideea unei „științe proletare fundamental contradictorie față de știința burgheză”. Cea dintâi este cu necesitate adevărată, întrucât îmbrățișează devenirea istorică a proletariatului, iar a doua este cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
talamo-corticale) și interne (hormonale) într-o forță motivațională sexuală. Manifestarea motivației sexuale este realizată numai de către stimuli specifici fini mediului extern, prezenți sau imaginați (în primul rând, de prezența partenerului). Răspunsul organismului la acești stimuli depinde de experiența anterioară, de ereditate și de factori chimici (hormoni sexuali). Factorii chimici nu pot declanșa singuri o stare motivațională, dar o pot facilita sau inhiba. I. Orice stimul din mediul extern ce poate evoca o senzație distinctă este potențial capabil să stimuleze motivația sexuală
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
fi depășite. Variabilitatea enormă a indivizilor constituie și un avantaj pentru genetică, deoarece reprezintă o sursă de informații privind realizarea și diversitatea fenomenelor genetice la om; dificultatea pe care o crează variabilitatea umană poate fi evitată prin studiul grupurilor cu ereditate similară sau un mediu identic de viață. În lipsa posibilităților de a realiza încrucișări experimentale, întâmplarea face să survină spontan la om situații similare. Chiar dacă familia [Hurjui, 2002] umană este redusă prin adunarea datelor de la mai multe familii, se poate obține
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
au primit-o atât unul cât și celălalt de la un strămoș comun. Probabilitatea ca o căsătorie contractantă la întâmplare să aibă loc între heterozigoți este de 1/50 ´ 1/50 = 1/2500, dacă frecvența heterozigoților Bb este de 1/50. EREDITATEA LEGATĂ DE CROMOZOMUL X Sexul feminin posedă 2 cromozomi X, sexul masculin un cromozom X și un cromozom Y; celulele reproducătoare ale femeii conțin toate un cromozom X, în timp ce bărbatul formează două tipuri de gameți după cum aceștia conțin X sau
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
toate fiicele vor fi transmițătoare deoarece au primit de la el cromozomul X purtător al genei dăunătoare și vor putea avea fii afectați de boală. Afectarea exclusivă a băieților este un caracter care nu poate fi nici absolut, nici obligator al eredității legate de sex. El ține doar de marea raritate a căsătoriilor care pot să dea femei homozigote pentru gena respectivă. Aceste căsătorii privesc de fapt o femeie transmițătoare și un bărbat afectat. Din această căsătorie se vor naște 4 categorii
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
fiziologice). El descrie două categorii de hormoni de adaptare (hormoni antiinflamatori care inhibă reacțiile defensive excesive; hormonii proinflamatori care le stimulează). Activarea acestor hormoni este modificată sau condiționată de acțiunea altor hormoni (adrenalină sau hormoni tiroidieni), din reacțiile nervoase, de ereditate, în fine, de memorările tisulare ale formelor anterioare de stres. În esență, spune autorul, mecanismul de răspuns la stres este tripartit și cuprinde: 1) efectul direct al stresului asupra corpului; 2) reacțiile interne care stimulează apărările tisulare; 3) reacțiile interne
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Matteson și Ivancevich (1979) diferențiază stresorii în patru categorii: individuali - conflicte de rol, ambiguitatea rolului, responsabilitatea pentru subordonați; grupali - conflicte intragrupale, incongruența statutelor; organizaționali - climat, tehnologie, stil managerial, structură organizatorică; extraorganizaționali - familie, economie, calitatea vieții. Apoi ei introduc variabile moderatoare (ereditate, vârstă, sex, suportul social, coping-ul, trăsăturile de personalitate) pentru ca în final să subdividă „ieșirile” în: comportamentale (satisfacție, performanță, absenteism, accidente, abuz de substanțe), cognitive (de exemplu, luarea deciziilor) și fiziologice (creșterea tensiunii, creșterea colesterolului, aritmii cardiace). Kahn și Byosiere (1992
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
erau Încurajați să se reproducă. Ideologia a utilizat datele geneticii În sens invers În cazul lîsenkismului. Refuzând datele biologiei „burgheze”, LÎsenko și succesorii săi, cu sprijinul total al lui Stalin, au ridicat la rangul de teorie oficială ideea neolamarckiană de „ereditate a caracterelor dobândite”, accentuând În mod exagerat rolul activ al condițiilor de mediu (Buican, 1988). În toate aceste exemple, trebuie să reținem utilizarea absolut regretabilă și nejustificată, din punct de vedere științific și uman, a unor noțiuni științifice ă de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a gândirii. Despre relativitatea culturilor Punctul de vedere specific sociologiei sau etnologiei s-a construit, În mare măsură, Împotriva celui al antropologiei fizice. S-a străduit deci să respingă ipotezele naturaliste care căutau să explice diversitatea comportamentelor umane prin rolul eredității sau al rasei. Invers, prin debiologizare și denaturalizare, sociologul acordă atenție, Înainte de toate, condițiilor socio-istorice În care trăiesc colectivitățile umane. El se opune oricărei forme de gândire esențialistă și, grijuliu să explice socialul prin social, refuză să facă din disciplina
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naturaliste ale „raselor umane” și Înaintea lor. Aceste forme prerasialiste, o dată ce sunt recunoscute ca atare, duc la extinderea teoriei modernitare (Împotriva modelului ultrarestrâns al lui Lévi-Strauss): pe de o parte, atribuindu-i ca obiect modurile de excludere bazate pe „sânge”, ereditate sau culoarea pielii În contexte culturale ce au precedat epoca gândirii clasificatoare, de la mijlocul secolului al XV-lea și până la Începutul secolului al XVIII-lea; pe de altă parte, punând pe primul plan problema relațiilor dintre o serie de practici
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În mod necesar tematizată, supusă „dorințelor”, „pasiunilor” sau „afectelor” ș.a.m.d. Analizele și discuțiile anterioare ne-au permis să schițăm o primă imagine a conceptului de rasism. Acesta apare atunci când o anumită conceptualizare a diversității umane, „biologizantă” (sânge, rasă, ereditate) sau „culturalizantă” (civilizație, cultură, etnicitate), este pusă În serviciul unor interese politice și sociale cu scopul de a legitima un mod de excludere (segregare, discriminare, expulzare, exterminare) sau de exploatare a unei categorii de populație (sclavagism, colonialism). Rasismul produce astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
crescut de neoplazie. Au existat numeroase discuții referitoare la natura ereditară a maladiei canceroase. Probabilitatea apariției unui proces neoplazic nu se supune însă regulilor generale de transmitere de la părinți la descendenți a altor patologii ereditare care au un pattern de ereditate mendeliană. Numai că toate proliferările neoplazice au o anumită componentă ereditară, deoarece apar pe fondul unor instabilități genomice provocate de mutații genice, cromozomale sau genomice. Transformarea malignă, considerată adesea ca fiind rezultatul unei mutații somatice, are atributul trăsăturilor ereditare, deoarece
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
intitulată „The Origin of Malignant Tumors”, apărută în anul 1929, în editura Williams & Wilkins, din Baltimore (SUA), zoologul german, de origine italiană, Theodore Boveri - cel care, în anul 1902, independent de zoologul american E. Sutton, a elaborat ipoteza cromozomală a eredității - a adus primele dovezi certe privitoare la anomaliile nucleare și mitotice care apar în celulele transformate malign. Încă din anul 1913, Warthin a dovedit tendința de transmitere familială, adică ereditară, a unei proporții de 1% dintre neoplaziile umane. Astăzi se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la malignizare se citează perturbările funcției imunitare, transmise recesiv, ineficiența proceselor de reparare a leziunilor moleculei de ADN și activitate hormonală anormală (Cavenee și colab., 1989). Un alt grup de condiții ce predispun la malignizare include modelele familiale bazate pe ereditatea unor trăsături patologice dominante. Neoplaziile de sân, de colon și de ovar sunt grupate individual în familii, moștenite ca trăsături ereditare autozomal dominante. Neoplazia este originară într-o singură celulă care suferă transformare malignă. Mutațiile conferă celulei transformate malign avantaje
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
existența genelor sau a mutațiilor genetice, a postulat că anomaliile cromozomale reprezintă schimbările celulare cheie care conduc la tranziția de la o celulă normală la una malignă. În anul 1902, Th. Boveri, independent de A. Sutton, emisese ipoteza implicării cromozomilor în ereditate, ulterior el a înțeles exact natura ereditară a neoplaziilor, afirmând următoarele: „...în oricare celulă normală există un aranjament specific de inhibare care permite ca procesul de diviziune să înceapă numai atunci când inhibiția a fost anulată de un stimul special. Există
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transforomării maligne. Pentru Oncogenetică asemenea intuiții sunt de același nivel de originalitate cu intuiția lui Gregor Mendel asupra existenței factorilor ereditari și a transmiterii indirecte prin aceștia a caracterelor ereditare, ceea ce a reprezentat punerea pietrei de temelie pentru Genetică - știința eredității și a variabilității! Fiind în esență gene structurale, deoarece codifică sinteza unor proteine, dar și reglatoare, prin natura structural-funcțională a produșilor acestora, GST codifică pentru proteine al căror rol este reglarea funcționării protooncogenelor la parametrii normali și blocarea convertirii acestora
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]