KorAP: Find »[drukola/base=ereditate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...59 >

1,461 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292

de dreapta 45. În anii ’30, teoriile mendeliene ale eredității dominau mișcarea eugenistă din Germania. Cercetarea realizată de Thomas Morgan În Statele Unite pare să sugereze că și aici perspectiva mendeliană avea un impact științific mai accentuat 46. Deplasarea accentului pe ereditate drept catalizator al schimbării (și, implicit, al progresului) mai important decât mediul a avut implicații profunde. În primul rând, a contribuit esențial la schimbarea centrului de greutate al programelor de Îmbunătățire a „capitalului uman”, de la problemele sociale majore, precum asigurarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
a descris procesele prin care caracteristicile biologice, fiziologice și intelectuale erau transmise de la o generație la alta50. Câțiva ani mai târziu, În fața membrilor Academiei Române, Marinescu a făcut o afirmație și mai clară În acest sens, respingând noțiunile lamarckiene referitoare la ereditatea caracteristicilor dobândite 51. Cea mai detaliată trecere În revistă a acestor teorii rămâne Însă, probabil, cea realizată de Iordache Făcăoaru În unul dintre cursurile sale despre eugenie, publicat În 1935. Chiar dacă admite faptul că mediul poate influența, În timp, dezvoltarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
ar avea o șansă mai bună În această competiție dacă și-ar proteja capitalul uman În conformitate cu prerogativele eugenice. În Europa de Vest se conturase deja o poziție similară referitoare la echilibrarea dezvoltării cu o preocupare mai serioasă pentru limitările biologice impuse de ereditate 70. În cazul României Însă, această critică venea Înainte să fi existat o perioadă autentică de „avânt” al industrializării. Modernizarea era un subiect aprig dezbătut În epocă, unele grupări susținând dezvoltarea rapidă a industriilor importante și a instituțiilor moderne de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
cât și pe cea de a realiza modernizarea - ambele considerate condiții direct legate de integrarea cu succes a României În contextul european modern. Astfel, fără a fi neapărat novatori, eugeniștii români au dat o turnură nouă ideilor europene occidentale despre ereditatea biologică, Încorporându-le În discursul despre construirea identității românești În secolul XX. Legile determinismului ereditartc "Legile determinismului ereditar" În controversele despre modernizare și tradiție, eugeniștii au adoptat o poziție care susținea „reîntoarcerea” la legi de viață naturale, universale, care, În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
poziție care susținea „reîntoarcerea” la legi de viață naturale, universale, care, În același timp, ofereau baza cea mai obiectivă pentru organizarea politică, economică și pentru stabilirea priorităților sociale În lumea modernă. Aceste legi universale reprezentau o sinteză a teoriilor despre ereditate și evoluție ale lui Darwin, Galton și Mendel. În formularea lui Moldovan, această sinteză se exprima astfel: Vieața În mersul ei este supusă unor legi, dela care nu există abatere, decât cu certitudinea turburării sau Încetării proceselor vitale... șLegile:ț

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
și evoluție ale lui Darwin, Galton și Mendel. În formularea lui Moldovan, această sinteză se exprima astfel: Vieața În mersul ei este supusă unor legi, dela care nu există abatere, decât cu certitudinea turburării sau Încetării proceselor vitale... șLegile:ț eredității, a variațiunii, a diferențierii și integrării, a echilibrului dinamic, ... specializării progresive - iată câteva dintre cele mai Însemnate norme hotărâtoare pentru mersul vieții 73. Susținând reîntoarcerea la aceste legi, eugeniștii făceau o eroare de reprezentare a realității și a propriilor lor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
echilibrului dinamic, ... specializării progresive - iată câteva dintre cele mai Însemnate norme hotărâtoare pentru mersul vieții 73. Susținând reîntoarcerea la aceste legi, eugeniștii făceau o eroare de reprezentare a realității și a propriilor lor obiective, deoarece România nu depășise niciodată legile eredității, adaptării, selecției, iar principiile evoluției jucau un rol conștient asumat În viața politică și socială. Prin acest argument, eugeniștii construiau, de fapt, o ierarhie a cunoașterii, folosind autoritatea științei ca adevăr obiectiv care ar fi legitimat revendicările lor de amploare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Doar idealul fraternității părea să fie potrivit noii ierarhii interpretative a eugeniștilor. O astfel de fraternitate se baza Însă pe legile biologice; ea Încorpora comunitatea tradițiilor culturale doar În măsura În care aceste tradiții nu contrastau cu prerogativele mai importante impuse de legile eredității și selecției. Eugeniștii promovau fraternitatea În crearea unei comunități sănătoase a viitorului, mai degrabă decât sentimentul unei identități colective a prezentului, Împărtășit de indivizi liberi 81. Critica idealurilor Revoluției franceze era o temă recurentă printre cercurile conservatoare din România, după

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
mult mai larg și nu se poate identifica foarte clar cu o poziție de dreapta radicală, dar marginală, așa cum sugerează studiul lui Ornea. În opinia lui Moldovan și a colegilor săi, cea mai importantă forță ce susținea legile naturii era ereditatea 84. Accentul pus pe ereditate este un indiciu al orientării mendeliene, pentru că majoritatea eugeniștilor români considerau că Îmbunătățirile materiale ale mediului Înconjurător pot fi doar forțe marginale În evoluție. Cu toate că nu respingeau ideea că mediul avea un impact asupra indivizilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
se poate identifica foarte clar cu o poziție de dreapta radicală, dar marginală, așa cum sugerează studiul lui Ornea. În opinia lui Moldovan și a colegilor săi, cea mai importantă forță ce susținea legile naturii era ereditatea 84. Accentul pus pe ereditate este un indiciu al orientării mendeliene, pentru că majoritatea eugeniștilor români considerau că Îmbunătățirile materiale ale mediului Înconjurător pot fi doar forțe marginale În evoluție. Cu toate că nu respingeau ideea că mediul avea un impact asupra indivizilor, a colectivităților și chiar a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
argument, eugeniștii puteau susține că intervențiile asupra unor factori de mediu, cum ar fi igiena publică, sunt imperativ necesare, insistând, În același timp, asupra controlului funcțiilor biologice ale indivizilor - capacitățile lor reproductive și dezvoltarea caracteristicilor ereditare. Aducând În prim-plan ereditatea ca forță de cea mai mare importanță În stimularea dezvoltării umane, eugeniștii au reușit să propună o serie de revendicări cu consecințe profunde. Pentru Început, ei au prezentat eugenia ca fiind cel mai solid sistem de referință pentru evaluarea a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
culturale ca mărci semnificative ale patrimoniului ereditar al poporului român. Cu toate acestea, ei le-au acordat o poziție secundară În raport cu datele biologice care puteau demonstra cu mai mare certitudine științifică existența unor trăsături specifice identității românești. Punând accentul pe ereditate mai degrabă decât pe tradițiile culturale, ca fundament al definirii „românității”, eugeniștii deveneau parte a unei alte dezbateri foarte aprinse a acelor vremuri, mai ales În Transilvania. Populația maghiară și cea română din regiune Își disputau de aproape un secol

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
că, de atunci, Își creaseră propria cultură foarte importantă. Aceștia mai susțineau că dreptul asupra Transilvaniei era Înscris În numeroase tratate și acte legale semnate și recunoscute de Marile Puteri ale Europei. Accentul pus de eugeniști pe semnificația precumpănitoare a eredității În stabilirea identității unui individ sau a unei națiuni părea să respingă valabilitatea unei astfel de dezbateri, sugerând că subiectele puse În discuție puteau fi cântărite doar În parametrii unui discurs științific, biologizant. Eugeniștii susțineau că fundamentul guvernării legitime asupra

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
că subiectele puse În discuție puteau fi cântărite doar În parametrii unui discurs științific, biologizant. Eugeniștii susțineau că fundamentul guvernării legitime asupra Transilvaniei nu putea fi decis decât În mod detașat, luând În considerare realitatea obiectivă a modului În care ereditatea acționase În regiune și populația pe care aceasta o favorizase, și nu folosind argumente istorice, lingvistice sau culturale fabricate sau manipulate 90. Eugeniștii descriau diferențele dintre maghiari și români În termenii biologiei ereditare, chiar și atunci când aveau În vedere caracteristicile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
Transilvania era, fără tăgadă, ocupată predominant de români, ale căror caracteristici biologice ereditare, specifice, capitalul uman cel mai important al țării și sursa vigorii ei viitoare, impuneau anumite obiective pentru regiune și pentru statul român. Astfel, accentul pus pe legile eredității servea și ca motivație pentru formularea unor revendicări naționaliste agresive care depășeau domeniul științei și pătrundeau În cel al cuceririlor teritoriale. Preocuparea intensă pentru stabilirea autenticității populației din Transilvania și a drepturilor istorice asupra regiunii era o particularitate a eugeniștilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
a fost larg acceptat de comunitatea medicală și științifică. Marinescu, celebrul endocrinolog, a contribuit la propagarea acestei noțiuni printre colegii săi din cercurile academice ale Bucureștiului printr-o serie de articole și prelegeri ținute În fața membrilor Academiei Române, având ca subiect ereditatea și adaptarea la mediu, precum și legătura lor cu eugenia 94. Lucrările sale și cele ale altor figuri proeminente ale comunității științifice - precum Emil Racoviță, un speolog de reputație internațională și președinte al Academiei Române - nu au avut ca rezultat convertirea tuturor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
reputație internațională și președinte al Academiei Române - nu au avut ca rezultat convertirea tuturor medicilor și biologilor români În adepți convinși ai eugeniei 95. Totuși, astfel de articole și lucrări au avut un rol important În introducerea teoriilor despre evoluție și ereditate În programa științifică acceptată la nivel universitar. Exemple notorii, În afară de activitatea academică a lui Moldovan și Banu, sunt lucrările lui Francisc Rainer În București și ale lui Victor Papilian În Cluj. Ambii erau interesați de ideile eugeniste, deși nici unul dintre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În lumea științifică din străinătate, de la Alfred Ploetz și Thomas Morgan până la Charles Davenport și Gregor Mendel. Pe parcursul perioadei interbelice, eugeniștii au reușit să-și impună, dincolo de cercurile profesionale limitate, viziunea despre progres și evoluție, bazată pe legile irefutabile ale eredității și selecției naturale, ca paradigmă legitimă a cercetării și filosofiei științei. Influența acestor lucrări este dramatic subliniată În scrierile lui Petre Andrei, sociolog foarte cunoscut al Universității din Iași. În sinteza sa din 1936, Sociologie generală, Andrei face o critică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
astfel de probleme: „Principiile directive ale eugeniei sunt astăzi foarte Îndrăznețe și merg destul de departe, impunând măsuri energice, care, deși aduc prejudicii unor indivizi, sunt Însă utile și necesare colectivității”99. Andrei era de acord atât cu principiul mendelian al eredității, cât și cu noțiunile de diferențiere și inegalitate, ca ingrediente principale ale progresului. Andrei nu a fost niciodată un susținător activ al Școlii eugeniste conduse de Moldovan, dar, asemenea altor intelectuali și cercetători români, el a Încorporat argumentele științifice din

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
noțiunile de diferențiere și inegalitate, ca ingrediente principale ale progresului. Andrei nu a fost niciodată un susținător activ al Școlii eugeniste conduse de Moldovan, dar, asemenea altor intelectuali și cercetători români, el a Încorporat argumentele științifice din teoriile eugeniste despre ereditate și evoluție În propria perspectivă asupra relațiilor sociale 100. Atitudinea sociologului Andrei față de eugenie este o ilustrare foarte elocventă a atracției pe care mulți alți intelectuali români o Împărtășeau față de această teorie. Pentru că, deși teoriile eugeniste realizau o critică foarte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
și nu doar În viața de apoi, ci și În viața generațiilor ce urmau să se nască pe pământ. Pare problematică ideea că eugeniștii nu ar fi perceput grava inconsistență dintre credința lor În universalitatea legilor obiective ale evoluției și eredității și credințele creaționiste pe care se Întemeiază creștinismul. În mod clar, ei erau conștienți de existența unor astfel de probleme și totuși aleseseră să considere că Biserica avea o funcție compatibilă cu teoriile pe care le promovau și că principiile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
de secol XX, mișcarea eugenistă a avut, incontestabil, un impact important În acest secol asupra discursului științific, dar și, În sens mai larg, asupra celui public. Numeroși oameni de știință remarcabili au fost convinși de argumentele eugeniștilor referitoare la importanța eredității În explicarea comportamentului uman și mulți au fost cuceriți de magia posibilității de a controla acest proces, ignorând aspectele mai Întunecate ale eugeniei. Ca oameni de știință, se bazau pe propriul simț al obiectivității și al responsabilității, fără a fi

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
discursului și soluțiilor eugenice În Europa Occidentală și Statele Unite. Soluțiile eugeniste propuse În România merită discutate În comparație cu astfel de mișcări, deoarece eugeniștii români - În particular Moldovan - au articulat Într-o formulă mai explicită decât colegii lor din alte țări implicațiile eredității mendeliene În viața politică și pentru relațiile sociale. Lucrările lui Moldovan oferă un cadru avantajos pentru a discuta implicațiile gândirii eugeniste pentru modul În care a fost conceptualizat discursul politic și social de tip normativ. Capitolul de față se referă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
În diminuarea șanselor pluralismului și stabilității politice. Biopolitica reprezintă, de fapt, un manifest În favoarea statului eugenic total, organizat pe principii biologice - o modalitate complet nouă de organizare politică a României. Aici, Moldovan Își dezvoltă argumentele plecând de la legile științifice ale eredității, dar folosește un limbaj adaptat simțului comun, accesibil astfel oricărui cititor cultivat. Această strategie i-a permis lui Moldovan să introducă o serie de idei revoluționare, ale căror implicații În termeni de organizare a statului se regăseau În toate aspectele

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
care Își atribuia autoritatea adevărurilor științifice obiective și care a devenit o lucrare foarte respectată, chiar venerată de intelectualii români 11. Premisa fundamentală a Biopoliticii este argumentul eugenist că viața omenească, socială și individuală, este guvernată de anumite legi obiective - ereditate, diferențiere, adaptare și selecție. Pentru Moldovan, acest argument implica și faptul că orice stat modern care dorea să promoveze bunăstarea generală a cetățenilor săi trebuia să accepte aceste legi ca fundament al politicului. Moldovan afirmă de la bun Început că „Conținutul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]