2,784 matches
-
Sigur or să mă dea afară din cauza asta. —Rachel, din câte am înțeles eu, cred că oricum erau pe punctul să te dea afară, a zis vocea tatei de dincolo de Atlantic. Vai, nu! Jocul se terminase! Tata știa! Probabil că Eric umpluse tot orașul cu descrierea defectelor mele. Nu te cred, am protestat eu. Mi-ai zis chestia asta numai ca să mă faci să vin acasă. Nu-i adevărat. Hai, să-ți povestesc ce mi-a zis tipul ăsta, Eric... Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
că Eric umpluse tot orașul cu descrierea defectelor mele. Nu te cred, am protestat eu. Mi-ai zis chestia asta numai ca să mă faci să vin acasă. Nu-i adevărat. Hai, să-ți povestesc ce mi-a zis tipul ăsta, Eric... Pe naiba! Abia dacă mă puteam gândi la ce spusese Eric, darămite să mai și aud! Până când ai sunat tu, totul era în regulă la serviciu! am mințit eu cu îndârjire. Nu mi-ai făcut decât necazuri. O să-l sun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cred, am protestat eu. Mi-ai zis chestia asta numai ca să mă faci să vin acasă. Nu-i adevărat. Hai, să-ți povestesc ce mi-a zis tipul ăsta, Eric... Pe naiba! Abia dacă mă puteam gândi la ce spusese Eric, darămite să mai și aud! Până când ai sunat tu, totul era în regulă la serviciu! am mințit eu cu îndârjire. Nu mi-ai făcut decât necazuri. O să-l sun pe Eric și-o să-i spun că ești nebun, că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
naiba! Abia dacă mă puteam gândi la ce spusese Eric, darămite să mai și aud! Până când ai sunat tu, totul era în regulă la serviciu! am mințit eu cu îndârjire. Nu mi-ai făcut decât necazuri. O să-l sun pe Eric și-o să-i spun că ești nebun, că ai scăpat de la spitalul de nebuni și să nu creadă un cuvânt din tot ce i-ai spus! —Rachel, a oftat tata din rărunchi. Abia dacă am apucat să-i spun ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o să-i spun că ești nebun, că ai scăpat de la spitalul de nebuni și să nu creadă un cuvânt din tot ce i-ai spus! —Rachel, a oftat tata din rărunchi. Abia dacă am apucat să-i spun ceva lui Eric ăsta. El a fost cel care a turuit tot timpul și părea încântat să scape de tine. —Să scape de mine? am șoptit eu. Adică să mă concedieze? Vrei să spui că nu mai am serviciu? — Exact, a spus tata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
și fusesem nevoită să mă împrumut de la toți prietenii. Munca de la hotelul unde eram asistent de manager devenise din ce în ce mai grea. Erau zile în care, la începutul turei, treceam prin ușile rotative și-mi dădeam seama că-mi venea să urlu. Eric, șeful meu, fusese foarte prost dispus și dificil. Iar eu fusesem deseori bolnavă sau întârziasem. Ceea ce l-a făcut pe Eric să devină și mai nesuferit. Ceea ce, normal, m-a făcut pe mine să lipsesc și mai mult pe motiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
zile în care, la începutul turei, treceam prin ușile rotative și-mi dădeam seama că-mi venea să urlu. Eric, șeful meu, fusese foarte prost dispus și dificil. Iar eu fusesem deseori bolnavă sau întârziasem. Ceea ce l-a făcut pe Eric să devină și mai nesuferit. Ceea ce, normal, m-a făcut pe mine să lipsesc și mai mult pe motiv de boală. Asta până când viața îmi fusese redusă la două emoții: disperare, atunci când eram la serviciu, și vinovăție, atunci când lipseam. în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
N-aveam nici cea mai vagă idee de ce se numea așa. între ele nu exista nici cea mai mică asemănare. Asta în cazul în care oamenii care se duceau în Barbados nu plăteau camera de hotel cu ora. Șeful meu, Eric, era unul dintre oamenii cei mai grași pe care-i văzusem vreodată și fusese poreclit Hălcosul-Șef, din cauza colacilor de grăsime gigantici din jurul burții. Majoritatea personalului era format din emigranți ilegali. Asta din cauza obiceiului direcțiunii de a plăti salarii sub limita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
suna în fiecare zi la serviciu. Ajunsesem să depind de telefonul lui ca să pot să fac o pauză în timpul operațiunii de încurcare a rezervărilor de la motelul Barbados și să mă plâng cuiva care să mă susțină. —Păpușo, spune-i lui Eric, ăla, să fie atent, amenința Luke zilnic. Dacă-mi supără femeia atunci o să aibă de-a face cu mine. Și, după o zi de muncă istovitoare, era minunat să mă împleticesc către apartamentul lui și odată ajunsă acolo să descopăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
importante rezultate ale echipei condusă de Jacques constau în studiul ambiguităților de rol și status din mediul organizațional, a mecanismelor de asumare a responsabilității și a efectelor pe care le produc sistemele de recompensare proiectate pe baza nivelului autonomiei decizionale. Eric Trist, una dintre personalitățile emblematice ale institutului Tavistock, a condus o serie de cercetări care au fundamentat teoria sistemelor socio-tehnice. Aceste cercetări, inițial realizate în cadrul companiilor din domeniul minier carbonifer, au fost apoi extinse în domeniul textil și naval. Pugh
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
între iubitorii de Beatles și cei de Rolling Stones, plângând la moartea lui Jimi Hendrix și-a lui Janice Joplin, legănându-ne pacifismul inconștient cu Bob Dylan, Donovan, Joan Baez, Melanie, ajungând la bluesul negrilor prin white blues-ul lui Eric Clapton, atrași deopotrivă de John Mayall și Mahalia Jackson, de tehnicismul celor de la Chicago Transit, sau Progresiv TM, de exploziile pe nume Led Zeppelin, The Who, Deep Purple, Iron Butterfly, Creedence Clearwater Revival, Cream, Ten Years After, Fleetwood Mac, Free
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
la iubiura lui Cioran pentru România, poemul lui Nicodim Aghioritul despre „păzirea celor cinci simțuri“, figura mareșalului Antonescu, geografia literaturii române, citatele din Filocalia și Pateric, după cum i am sedus evocându-mi junețea fascinată de Beatles, Led Zeppelin, Deep Purple, Eric Clapton, dar și de Pascal, Baudelaire, Rimbaud sau Dylan Thomas. Ce păcat că nu am memorat - ori, mai rău, că nu am păstrat - zecile de întrebări venite pe bilețele de la elevii din sală (așa cum, de pildă, am știut să conserv
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
care le-am scris. Literare. Existențiale. Le recitesc acum, după patru ani, și mă emoționează cumplit. Deci, ca să formulez și mai clar : de patru ani nu am mai scris literatură. Poemele citate sunt scrise pe vremea când eram însărcinată cu Eric, primul meu copil. Pentru că, la un an și nouă luni distanță, se năștea impetuos, cum este ea în toate, și Antonia, al doilea copil. Și așa se face că de patru ani sunt mamă full-time. Că altfel nici nu se
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
persistă. E trans-socie tală și trans-temporală. E acolo, în noi și pentru noi, ca un cadou împachetat în hârtie strălucitoare, care ne așteaptă pe masă când venim de la maternitate. L-am găsit și eu când am intrat în casă cu Eric, dar am amânat să-l deschid, pentru că bănuiam ce conține. Și am fost fericită ca fiul de împărat care nu a intrat în Valea Plângerii, până când, de fapt, pachețelul a început, perfid, să se deschidă singur-singurel și să emane niște
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
însoțit cu vinovăție, rușine, scuze, explicații evazive, promisiuni vagi, perioade mari de uitări ale scrisului... care au coincis cu la fel de lungile uitări de sine. Pachețelul a rămas întredeschis, dar a început să se transforme. Să începem însă cu începutul. „Vine Eric !“ stătea scris, cu literele contorsionate ale lui Mircea, pe calendarul lipit de ușa livingului, cu data de 3 martie încercuită cu roșu. Făcuse asta în timpul în care eu fusesem la spital, probabil după ce mă internasem, când data nașterii - prin cezariană
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
3 martie încercuită cu roșu. Făcuse asta în timpul în care eu fusesem la spital, probabil după ce mă internasem, când data nașterii - prin cezariană programată - era sigură. Am văzut scrisul când am intrat în living, cu picioarele încă tremurânde și cu Eric în brațe. Momente despre care nimeni nu scrie, care se trăiesc pe tăcute : ce faci când intri prima dată în cameră, ținându-ți copilul nou-născut în brațe, cum călcați, tu și cu el, în aerul acela domestic, cunoscut și necunoscut
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
viață nouă care absoarbe și cere nebunește. Acțiunile mele se opresc în acea primă săptămână, ca sub stăpânirea unui regizor capricios care strigă CUT ! când și cum îi vine : primul duș după venirea din maternitate e întrerupt la jumătate pentru că Eric începe să plângă. O prăjitură abia începută și lăsată. Sarmale aduse de mama, numai adulmecate. Propoziții începute și neterminate nicicând. Frânturi de gânduri aruncate cât colo, cu graba cu care împingi scaunul în spate ca să te ridici și să alergi
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
zile și nopți, din care țin minte mai ales umbrele noastre profilate noaptea pe peretele roșu al livingului. Noi mergând prin casă, în tot soiul de pași ciudați - ritm de vals, mers încet, mers rapid, legănat -, așa cum dictează corpul lui Eric și plânsul sau suspinul lui Eric, și râsul sau gânguritul lui, și căderea lui în somn în brațele mele, cu cea mai mare încredere pe care un corp a avut-o vreodată într-altul. Și spun corp pentru că noi încă
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
minte mai ales umbrele noastre profilate noaptea pe peretele roșu al livingului. Noi mergând prin casă, în tot soiul de pași ciudați - ritm de vals, mers încet, mers rapid, legănat -, așa cum dictează corpul lui Eric și plânsul sau suspinul lui Eric, și râsul sau gânguritul lui, și căderea lui în somn în brațele mele, cu cea mai mare încredere pe care un corp a avut-o vreodată într-altul. Și spun corp pentru că noi încă suntem un singur corp. Un corp
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
un bolovan, fără vise, fără să mă mișc măcar un centimetru din poziția în care am adormit, până la primul plânset care franjurează noaptea. Nu mai scriu literatură, dar literatura mea de dinainte mă ajunge din urmă. Și mă trezesc, când Eric abia are două luni, cu o invitație la salonul de carte de la Torino și cu una la festivalul de la Mantova - de fapt, un triplu festival ce presupune prezența mea în trei locuri, la distanță de două-trei luni : Mantova, Hay-on-Wye și
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
Nu văd cum aș putea să-mi las bebelușul de două luni, fie și pentru trei zile. Sunt oare deja primele interdicții, primul „sau-sau“ ? Ori, din contră, primul „și-și“ ? Mircea insistă să merg, va avea el grijă de Eric, iar dimineața... când el e la teatru... ei bine, ce facem cu dimineața ? Din motive unele mai obiective, altele mai puțin, bunicii nu pot veni la noi să rezolve problema. În cele din urmă, hotărâm împreună să-l lăsăm unei
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
nu pot veni la noi să rezolve problema. În cele din urmă, hotărâm împreună să-l lăsăm unei curajoase și extrem de binevoitoare prietene, care, așa e, nu este mamă, dar nu văd de ce nu s-ar descurca, mai ales că Eric mănâncă lapte praf. Până la urmă, nu este atât de greu să ai grijă câteva ore de un bebeluș de două luni. Una peste alta, iată-mă la Torino. Și apoi la Mantova și la Hay-on-Wye. E fascinant să umblu iarăși
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
abur fin, particulă cu particulă. Adrenalină de un tip foarte special, a cărei formulă nu poate fi reprodusă identic, exact ca laptele de mamă. Cu toate astea - sau, mai precis, pe lângă ele -, am sufletul înfometat și sfâșiat. Tânjesc nebunește după Eric, mă uit cu sete după fiecare cărucior care poartă în el un bebeluș, mă uit la ei ridicați în brațe, cu corpușorul și postura aia de ursuleți, știrbi și chelioși, băloși peste măsură, căutând să se cuibărească și să se
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
un bebeluș, mă uit la ei ridicați în brațe, cu corpușorul și postura aia de ursuleți, știrbi și chelioși, băloși peste măsură, căutând să se cuibărească și să se liniștească lângă bătaia unei inimi. Mi-e dor să-mi atingă Eric fața cu gurița și să-mi simt apoi toată fața umedă, mi-e dor să simt pielea lui fragedă și să văd cum pune delicios buzița înainte să înceapă să plângă. Și așa mai plâng și eu câte puțin, ca să
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]
-
și pe urmă să mă plimb iar pe străzi, liberă și neconvențională - scriitoare la festival. Singura bucurie anticipată de-acasă e aceea că, plecată fiind, voi putea dormi toată noaptea, nefiind nevoită să mă mai trezesc ca să-l hrănesc pe Eric. Dar nu. Mă trezesc exact la aceleași ore ca și acasă - 2 și 5 dimineața. Când mă întorc, îl găsesc la aeroport, în scaunul-scoică pe care îl ține în mână Mircea. Mă reped să-l pup și am impresia că
Pachețelul auriu. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Ștefania Mihalache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1774]