2,823 matches
-
Sarah Bakewell este o englezoaică îndrăgostită de moștenirea intelectuală a lui Montaigne. Biografia pe care o consacră marelui eseist francez din secolul XVI, apărută în 2010, a cunoscut cel mai neașteptat succes în Anglia și în SUA. Autorul ”Eseurilor” a fost pus la index în secolul clasic, din cauza opiniilor lui nonconformiste, iar biserica și școala din Franța l-au
O englezoaică despre Montaigne () [Corola-journal/Journalistic/3724_a_5049]
-
clasic, din cauza opiniilor lui nonconformiste, iar biserica și școala din Franța l-au ignorat până în 1854. Scepticismul și luciditatea lui nu par recomandabile nici școlarilor englezi, manualele din Marea Britanie evitând până azi să-i pomenească numele. Sarah Bakewell tocmai actualitatea eseistului o demonstrează, se pare, foarte convingător. Mai mult: ea pune, paradoxal, accentul pe tipul de educație de care a avut parte Montaigne și care azi este ieșit, așa-zicând, din uz. Până la șase ani, Montaigne a fost obligat de tatăl
O englezoaică despre Montaigne () [Corola-journal/Journalistic/3724_a_5049]
-
mult: ea pune, paradoxal, accentul pe tipul de educație de care a avut parte Montaigne și care azi este ieșit, așa-zicând, din uz. Până la șase ani, Montaigne a fost obligat de tatăl său să vorbească exclusiv în latină. Generația eseistului va fi însă, spre deosebire de a tatălui, una pesimistă și realistă, pe fondul războaielor religioase și al epidemiilor care au însângerat Europa. Tolerant, pragmatic, ateu, Montaigne se proteja cu ajutorul umorului său amar contra bolilor și neputin- țelor vârstei. „Își împărtășește umanitatea
O englezoaică despre Montaigne () [Corola-journal/Journalistic/3724_a_5049]
-
dinspre publicistică spre critică și istorie literară, pentru a-l proiecta în înălțimile exegezei academice, de unde a pogorât triumfător în zona eseului. Astăzi îl întâlnim cel mai adesea pe tăpșanul multicolor al amestecului genurilor: el este și istoric literar, și eseist, și recenzent. Uneori simultan, așa cum se întâmplă în irezistibilele sale tablete matinale de la o televiziune de mare succes. Practician plin de energie, Dan C.-ul, cum i se spune cu tandrețe, își găsește răgazul să-și clameze nostalgic, pe un
Critica electrică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3480_a_4805]
-
sunt ample, conțin numeroase stiri si informații prețioase despre oameni si evenimente si se constituie în autentice mărturii privitoare la dramele secolului de curând încheiat. Remarcabilă sub toate aspectele, aici menționate, este si epistola, necunoscută până acum, trimisă poetului si eseistului Nichifor Crainic si care a fost generată de un articol privitor la posteritatea lui Ion Theodorescu-Sion, publicat în revista Glasul Patriei, revistă destinată, în exclusivitate, românilor din exil. Epistola e, de fapt, o zguduitoare confesiune despre România interbelică, despre pictorii
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
transhumanță s-a ajuns la traseism. O degradare a suferit și legenda mânăstirii lui Negru Vodă: nu mai e vorba despre a clădi durabil și a sacrifica în numele unicității operei, ci de alternanța între „construcție și ruinare”. Râsul galben al eseistului știe că orice aspect al Lumii îngăduie și „perspectivele (conjugate sau despărțite) ale umorului și ironiei”: „D.D. Roșca, în Existența tragică, afirma că, în fața Existenței, omul poate avea două atitudini fundamentale: una eroică (în esență, etică) și alta spectaculară (în
Între geometric și ludic by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3488_a_4813]
-
Citea la fel, „înghițind” în timp record - și fără să-și diminueze atenția, cu observații de maximă acuitate, pînă la detaliile de frazare - cărți, reviste, lucrări ale elevilor sau ale studenților săi, orice. Și-a asumat condiția de prozator, de eseist, de profesor ca pe una de mare muncitor al lecturii și al scrisului, de „salahor” intelectual. Îi puteai urmări tenacitatea ca manifestare sistematică a personalității, de o coerență perfect calmă, fără tensiunile și iuțirile de puls pe care, în cazurile
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
le-au servit drept solide fundamente: textul, scriitura, „trupul și litera”, altele cîteva. Avea - în genere - o evidentă sistematică a gîndirii, modelată de o serie de referințe culturale la care revenea mereu, alese dintre teoreticienii, nu dintre practicienii literaturii, dintre eseiști și filozofi, totuși dintre cei interesați de limbajele artistice, deci cu deschidere spre „interregnul” concret-abstract, în care de la detaliile obiectuale și de viață cotidiană pornesc rapid speculații generalizatoare și - invers - ideile se „corporalizează” atrăgător, seducător. Rămăsese fascinat din junețe de
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
recită versuri actorii, dar și poeții înșiși. Subiectul ni se pare de interes în acest moment, când poezia se găsește într-un con de umbră, iar mesajul său cu greu mai trece pragul ca să ajungă emoțional la public. Iată opinia eseistului: „După gustul meu, poeții își recită mai bine poeziile decât o fac actorii. Firește, cu excepțiile de rigoare. Cine i-a auzit pe Nichita Stănescu, pe Cezar Ivănescu, pe George Călinescu, pe Teodor Pâcă și pe alții rostindu-și textele
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3570_a_4895]
-
Nicolae Scurtu Biografia și bibliografia prozatorului, istoricului literar, eseistului și epistolografului Dinu Pillat (1921-1975) continuă să rămână incompletă fără o cercetare temeinică în arhivele și bibliotecile particulare, cât și în cele ale Ministerului de Interne și ale Securității Naționale, unde, cu certitudine, se află manuscrise, însemnări, pagini de jurnal
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
Evoluția românului românesc (1855-1936), I, în Flamuri, 3, nr. 1, 1937, p. 37-40 și Evoluția românului românesc (1855-1936), ÎI, (Urmare și sfârșit) în Flamuri, 3, nr. 2, aprilie 1937, p. 93-97. 2. Marcel Raymond (n. 1897 - m. 1981), critic și eseist literar elvețian de limba franceză. Autorul unor cărți fundamentale printre care menționam și De Baudelaire au surréalisme. Édition nouvelle et remaniée. Paris, José Corti, 1952, 369 pagini. A se vedea și De la Baudelaire la suprarealism. În românește de Leonid Dimov
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
al scrisului, ajunge deturnat într-un fel complex și complicat, con/pre/posttextual, poate chiar extratextual... Nedumeririle anticipate sunt firește provocate. Să fie Conu’ Leonida, care reacționează la reacțiune, marele politolog român? Produce el discursul teoriei politice de anvergură universală?! Eseistul românoamerican și D. P. Aligică ajung la un acord, pe care nu știm cine l-a propus. Prioritatea, și pentru poeticianul (re)lecturii, nu mai contează, ea e oricum răzbătută de afinitate sau confinitate. Dar să mai citim un scurt
Matei Călinescu despre politică by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3829_a_5154]
-
care, având pașaport antonescian, luptase în macquis, de la numeroase reflecții de moralist la un amplu eseu despre Tolstoi, care, după ce părăsise biserica, a trăit o dramă de factură protestantă, el devenind un "Luther al ortodoxiei și un apostol al vegetarianismului". Eseistul accentuează asupra strânsei înrudiri de idei dintre marele scriitor, din ultima parte a vieții, și doctrina nonviolenței a lui Mahatma Gandhi. Revine de îndată la teme care-l preocupă acum cel mai mult și anume, la prăpastia dintre teoria marxistă
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]
-
Una dintre surprizele acestui an în materie de proză vine de la Doru Pop, conferen- țiar la Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj și autorul mai multor studii despre media. Spun surpriză pe de o parte pentru că niciuna dintre calitățile eseistului și ale cadrului didactic nu transpare în literatură (așa cum se întâmplă adesea) și, pe de altă parte, pentru că volumul se dovedește a fi altceva/ mai mult decât îl recomandă coperta. Titlul, O telenovelă socialistă, e neinspirat și a fost ales
Socialismul (à la ) Pop by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3762_a_5087]
-
Nicolae Scurtu Biografia si bibliografia prozatorului, istoricului literar, eseistului si memorialistului Dinu Pillat (n. 1921 - m. 1975) necesită o recercetare minuțioasă a bibliotecilor si a arhivelor, publice si particulare, spre a depista si a identifica noi mărturii despre creația unuia dintre cei mai talentați si instruiți intelectuali, care a
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
doua operă de creație epică a lui Marin Bucur, care a fost citit si cenzurat de oficialii de la Radiodifuziunea Română, în 1971, si care nu a putut fi publicat de către autor în nici o revistă literară. A sosit în sfârșit momentul. Eseistul si rafinatul analist remarcă voluptatea de a nara si puterea de inventivitate lexicală a unui prozator modern care, uzitând cu abilitate parabola, evocă, de fapt, o actualitate terifiantă. ■ * [București], 12 martie 1966 Dragă domnule Bucur, Ți-am primit pachetul cu
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
începuturile lui Cioran după declarațiile lui, și greșește a doua oară apreciindu-i opera după idei. Dacă n-ar fi stilul, prin care înțeleg felul de a-și exprima subiectivitatea, ideile n-ar face din el mai mult decât un eseist interesant. Ea le analizează cu atâta acribie, încât decid că am citit destul. Nu vreau deloc să spun că ideile lui Cioran ar trebui neglijate, ca fiind numai pretexte pentru a-și etala stilul. Vreau doar să spun că el
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
pânze hagiografice, așteptau de (prea) multă vreme soluționare - constituie, fără îndoială, punctele „tari” ale unei monografii care, ea însăși, nu prea are puncte „slabe“. Însă, opera steinhardtiană în sine, studiul ei necesită încă suficientă muncă de documentare: N. Steinhardt, polemistul, eseistul, teologul, romancierul, eruditul, cinefilul, personajul... constituie tot atâtea siluete în așteptarea unei developări integrale. Eseistica steinhardtiană, dincolo de aura evreului convertit la creștinismul ortodox, a mondenului ironic, călugărit după patru ani de detenție comunistă, a liberal-conservatorului împăcat la bătrânețe cu relativismele
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
înseamnă că fracturile identitare ori spirituale, incongruențele, discontinuitățile nu ar traversa acest scriitor unic în peisajul literar românesc. Dimpotrivă, depun mărturie: intelectualul laic și cel credincios, scriitorul și martirul, evreul și creștinul, cosmopolitul și autohtonistul, homo aestheticus și homo religiosus. Eseistul interbelic și eseistul postbelic. Nuanței catafatice evreiești din Eseuri despre iudaism, de pildă, i se va alătura mai târziu componenta apofatică ortodoxă. Ideea esențială este că eseistica lui N. Steinhardt, recuperată în integralitatea ei, ne restituie și complexitatea gândirii acestui
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
identitare ori spirituale, incongruențele, discontinuitățile nu ar traversa acest scriitor unic în peisajul literar românesc. Dimpotrivă, depun mărturie: intelectualul laic și cel credincios, scriitorul și martirul, evreul și creștinul, cosmopolitul și autohtonistul, homo aestheticus și homo religiosus. Eseistul interbelic și eseistul postbelic. Nuanței catafatice evreiești din Eseuri despre iudaism, de pildă, i se va alătura mai târziu componenta apofatică ortodoxă. Ideea esențială este că eseistica lui N. Steinhardt, recuperată în integralitatea ei, ne restituie și complexitatea gândirii acestui scriitor, astăzi, de
N. Steinhardt și genul eseistic by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/3787_a_5112]
-
în revista 22 (nr. 19, 14-20 mai), dialogul purtat de Adrian Mihalache cu Vladimir Tismăneanu. Intitulată Istoria diabolică, această discuție pornește de la ideile lui Leszek Kolakowski despre încarnarea Diavolului în sistemele totalitare, comunismul și fascismul, din secolul trecut. Cei doi eseiști dialoghează pasionant despre ispita totalitară, despre felul cum ajung oamenii obișnuiți „să se îndrăcească”. Referințele bibliografice, literare și filosofice, cu care interlocutorii își susțin ideile, sunt serioase și plasează dialogul într-o zonă de o remarcabilă deschidere intelectuală. Iată, de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
Nicolae Scurtu Romancierul, eseistul, dramaturgul și traducătorul Marin Preda (n. 5 august 1922 - m. 16 mai 1980) nu a lăsat o însemnată literatură epistolară 1, așa cum unii, poate, s-ar fi așteptat. Răstimpul în care a trăit și, mai ales, a creat nu i-
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
ordinei sociale”. Aceeași condamnare primește și Dumitru Stăniloae, cel mai cunoscut dintre cei 16 condamnați ai lotului Rugul aprins, care va fi pus în relație cu lotul Noica-Pillat în timpul anchetei prelungite. Catalizatorul grupării, călugărul Alexandru Teodorescu (alias Sandu Tudor, poet, eseist și gazetar recunoscut) are parte de cea mai grea condamnare: 25 de ani temniță grea și 10 ani degradare civică. Nu va mai ajunge să trăiască în libertate, fiindcă moare în temnița de la Aiud în 1962, la câteva luni după
Calvarul lui Vasile Voiculescu by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/3626_a_4951]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia istoricului și criticului literar, eseistului, poetului și memorialistului Virgil Ierunca (1920 -2006) este imensă, deosebit de valoroasă și, de aceea, se impune a fi cercetată, sistematizata, adnotata și publicată în câteva tomuri, ce vor demonstra dimensiunea și profilul unui autentic intelectual a cărui voce, timp de
Noi contribuții la bibliografia lui Virgil Ierunca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5503_a_6828]
-
și să are! Originalul acestei poezii, inedite, se află într-o arhivă particulară din București. Posesorul nu dorește să i se cunoască numele. Îi respectăm întocmai opțiunea. Originalul fotografiei lui Nicoale Labiș, inedită și ea, se află în arhiva profesorului, eseistului și esteticianului Gheorghe Achiței (n. 1931): Lui Achitză, viitor istoric al generației noastre literare. Cu dragoste și așteptare lungă, Nicolae Labiș. 5 sept[embrie] 1955.
O poezie necunoscută a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6434_a_7759]