16,546 matches
-
ramă dacă nu doar modificând căderea luminii pe portret. A nu scăpa din vedere nici unul din volumele Ilenei Mălăncioiu, Florenței Albu, Constanței Buzea - ca să ne referim doar la lirica feminină - a fost punctul de onoare al exegetului, sub care unghi, Eseuri critice se înfățișează, prin temeinicie, seriozitate, acuratețe, de un folos de netăgăduit. Acei poeți ce nu figurează în culegere - Ștefan Augustin Doinaș, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru și mai în genere generația pierdută - prin elecție, Ben Corlaciu n-a făcut parte
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
în parte Ion Caraion - dar și Ana Blandiana, din generația copios prezentă în tom, indică fruntariile unui interes poetic, dacă nu și ideologic, ceea ce, ar putea purta spre un detectivism la care nu vom purcede. Ca istorie a liricii naționale, Eseuri critice arată, atunci, precum tabelul lui Mendeleev, cu pătrățele libere. Poate chiar că punând în suită condeie afine, de la Ghilgameș care deschide ciclul, la Șerban Foarță, ce-l închide, eseistul a respectat cel mai pertinent dintre sfaturile pe care i
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
eseistul a respectat cel mai pertinent dintre sfaturile pe care i le dădea Polonius, viforosului său fiu. Și poate, iarăși, în aceasta ar consta modul de citire al cărților întinse pe masa de joc. Opinia, la persoana întâi totdeauna, acordă Eseurilor critice statutul unui jurnal de lectură: "Fiecare cititor al unui poet de această valoare (Leonid Dimov, n.n.) va fi având preferințe, scriind despre autor, se înțelege că prețuiesc întreaga sa creație, piesele comentate fiind doar unele din cele de care
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
răsăritul lunii", fără a pune la inimă că, în urmă cu trei decenii, într-un poem dintr-un volum al nostru rima funii/petunii devenea punctul de miră al unui refuz. Lucru care nu ne împiedică să păstrăm cu plăcere Eseuri critice în bibliotecă, izvor de referințe, recital de stil, fericită întoarcere în Patrie a grenadirului.
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
și cu atîtea alte domenii ale cunoașterii."4 într-o vizită cu studenții la Muzeul Național de Artă, oprindu-se în fața unui Breughel și comentînd maniera compozițională a pictorului, profesoara a exclamat concluziv și revelator: "Creangă este un Breughel!" Un eseu concentrat într-o propoziție... n 1 Manuscris inedit 2 Ștefan Cazimir, Honeste scribere, Editura Național, București, 2000, p. 296-297. 3 Ibidem, p. 299-301. 4 Setea de îngeri. Portret Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Un film de Raluca Simion. O producție a Redacției Cultură-Știință-Religie
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
Cornel Ungureanu Într-un eseu publicat în 1970, Un semn de întrebare, Marin Preda recapitulează împrejurările în care și-a publicat nuvela: "Prin 1952 eram la Tușnad într-un prim concediu de creație din viața mea. Un prieten foarte neliniștit în conștiința lui, neliniște pe
Desfășurarea între Ana Pauker și Gheorghiu-Dej by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Imaginative/12088_a_13413]
-
Horia Bădescu, volum distins cu marele Premiu "Lucian Blaga", la festivalul clujean, și Exod, tradus de Horia Bădescu și pe care am avut plăcerea să-l prefațez, scos de Editura Fundației Culturale Române în 1997. Un foarte interesant și original eseu, Revolta lui Arthur Rimbaud, i s-a tipărit la Editura Eminescu în 1998, transpus de Ioan și Robert Adam. În 2002, editura timișoreană Amarcord i-a publicat placheta Chant d'un autre (Cântecul altcuiva). Să notez că în scrisul său
Un poet francez in România by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/12537_a_13862]
-
și identitatea etnică, Matei Călinescu atrăgea cândva atenția că, la vremea sa, Montesquieu nu luase în considerare cazul în care un persan s-ar întreba el însuși pe sine, autoflagelant, cum poate fi nimic mai mult decât ceea ce este. Recentul eseu masiv al Ruxandrei Cesereanu, Imaginarul violent al românilor (București, Humanitas, 2003), repune, în termenii unui incitant excurs imagologic, mult disputata chestiune a identității comunitare. Ea e abordată acum, o dată în plus, la modul provocator-polemic, adică întrucâtva în descendența întrebării cioraniene
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
I. D. Sîrbu ("am seri când mi-e rușine că sunt român, îmi vine să-mi dau demisia din etnie", scria acesta, în ale sale Scrisori către bunul Dumnezeu), și, mai nou, H.-R. Patapievici, Cristian Bădiliță și Radu Pavel Gheo. "Eseul de față propune, prin selecție " afirmă Ruxandra Cesereanu în Introducere ", o scanare a mentalului românesc la nivelul imaginarului lingvistic violent". În ciuda subiectului tare (în sensul publicisticii de senzație), declarația de intenții a Ruxandrei Cesereanu pare ingenuă, autoarea asumându-și, pe cât
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
polemică. La fel și supoziția că ea le-ar fi specifică "românilor" (de remarcat ostentativa opțiune pentru plural, generaizatoare), mai degrabă decât le e mioritismul, ospitalitatea, neagresiunea și toleranța creștină (cea din urmă, susținută seducător de N. Steinhardt, în surprinzătorul eseu Secretul "Scrisorii pierdute"). Săgețile polemice ale argumentației par a fi îndreptate înspre orice construct mitizant preexistent în legătură cu "românii", fie că e vorba, să spunem, despre noicianul "sentiment românesc al ființei", fie de teza lui Mircea Vulcănescu, din Dimensiunea românească a
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
oricine invocă balcanismul, bizantinismul și miticismul românesc; cine consideră că o stare de fapt sau o situație este ridicolă și grotescă în România folosește astăzi termenul Ťcaragialismť sau Ťca-n Caragialeť". Prin urmare, ceea ce contează pentru a servi teza principală a eseului este nu poetica " în fond, mai curând mucalită, decât violentă " a lui Caragiale, ci efectul de receptare de tipul "ca-n Caragiale", așa cum e acesta prizat în chip superficial și vulgarizator de un public cel mai adesea neavizat. Sau "efectul
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
Ruxandra Cesereanu se supune unei autoflagelări intelectuale a cărei miză e, primordial, una etică. Reperul în ordine morală îl constituie fenomenul Piața Universității. El e considerat "momentul cel mai viu și mai integru al postcomunismului românesc" și e contrapus mineriadelor. Eseul Ruxandrei Cesereanu poate fi astfel înțeles "și ca un omagiu adus ŤGolanieiť, adică spiritului liber". Dar miza cărții este etică, spuneam, nu atât prin faptul de a "omagia", cât prin acela de a denunța și a expia. Simptomatic, imaginarul scriitoarei
IDENTITATE ȘI VIOLENȚĂ by Laura Pavel () [Corola-journal/Imaginative/12779_a_14104]
-
noi informații acumulate despre subiect, bântuit de aparițiile nocturne ale orașului și îmbiat, fără doar și poate, și de aniversarea tricentenarului orașului din primăvara anului trecut, Ion Ianoși s-a pus pe "repovestit" Petersburgul, într-o variantă nouă, aceea de "eseu liber de constrângerile științei severe", atingând o dimensiune dublă față de cea inițială. Excursul, crescând în detalii, pe axa timpului, o dată cu apropierea de zilele noastre, este centrat, după cum subliniază autorul, pe literatură, muzica și pictura petersburgheze beneficiind deja de docte exegeze
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
o numește ultima tribună liberă unde își puteau confrunta public opiniile și cei de dreapta și cei de stânga. Neobositul conferențiar se autoanalizează, o dată i se pare că a fost prea mult legat de text, lăsând impresia că citește un eseu. De obicei, este încântat de succesele sale, notează minuțios cine l-a onorat cu prezența, așa cum o făcea Lovinescu în Agende, reperându-l până și pe cel din urmă anonim la cenaclul "Sburătorul". Din punct de vedere politic, Petru Comarnescu
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
deși este membru de onoare al Academiei franceze de Stiințe, Litere și Arte din Lyon și membru corespondent al Academiei Regale de Litere din Barcelona, autor până în prezent a 16 cărți de referință în domeniu (analize monografice, istorii, sinteze, biografii, eseuri), fără a pune la socoteală variantele unora dintre acestea traduse (și, cu această ocazie, revizuite, adăugite și aduse la zi bibliografic) în franceză și italiană - constituie, indirect și, de bună seamă, involuntar, confirmarea tezei căreia Pierre-Maxime Schuhl (reputat elenist francez
A scrie istorie (I) by Liviu Franga () [Corola-journal/Imaginative/12913_a_14238]
-
antipatie, dar nu se poate sustrage fascinației lor; în schimb, desperarea lui Léon Bloy și intransigența acestuia i se par un etalon greu de atins, dar spre care ar trebuie să tindem cu toții. Reflecții pline de substanță găsim pe marginea eseurilor lui Unamuno sau Ortega y Gasset, mai ales de cănd a fost capabil să-i citească în original. Revine mereu cu pasiune la lecturile romanești cele mai dragi, adică Balzac, Dostoievski și Tolstoi, comentați deseori în detalii tehnice, în glose
Jurnalul tuturor sincerităților by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12877_a_14202]
-
romanul de acțiune în care “evenimentele, gonite trepidant, nu au răgazul să se întemeieze psihologic” și romanul modern, unde autorul “ține în loc năvala faptelor prin felul acesta de dispozitiv au relenti al analizei.” Odată cu Proust, romancierul intercalează în opera sa eseul, nu se mai mulțumește cu expunerea stărilor de conștiință, ci le aprofundează printr-o dezbatere ideatică. “Introspecția, notează criticul, ca metodă psihologică, ia locul intuiției ca mijloc artistic”, astfel încât citim “adevărate autobiografii”. Parcă pe urmele lui Ibrăileanu, Vladimir Streinu vede
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
unui Gh. Grigurcu, Florin Mihăilescu, Caius Traian Dragomir, Mircea Petean au fost, în intenția revistei, ferestre spre diversitatea contemporană, puncte de vedere nu întotdeauna suprapunându-se peste cele ale redacției. La revistă au fost publicate, mai înainte de a deveni carte, eseurile Ruxandrei Cesereanu despre literatura gulagului, cronicile tânărului Constantin Cubleșan, care sperăm că vor deveni, un serial despre Perpessicius semnat de T. Tihan, în ultimii ani,toți trei, plus Virgil Mihaiu, membri ai redacției restructurate după ’89. Cei mai tineri asigură
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
care îi dădea un aer semeț? Calm, cu gesturi măsurate, de gentleman, sosit tot pe la opt, în redacție, unde-s singur deocamdată, redacție aflată pe atunci lângă Teatrul Național. Nu vă amintiți oare rubrica lui despre arhei, începută aici, un eseu dens despre cosmos, conversația simplă, dar pertinența frazei lui, căuta suprainteligențele clujene, Marga, Papahagi, “antrenorul” cum spunea despre sine iscodea prin provincie după cei dotați pentru Păltinișul “catarilor”. Nu s-au potrivit lucrurile, atunci, dar Pleșu, Papahagi și Marga mai
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
am pretins ca ele, aceste contestări, să fie formulate argumentat, neîntunecate de prejudecata noului. Au încă utilitatea lor și demersurile de-acum clasice ale cercetării litarare, analizele pe textele unor interbelici, Goga, Perpessicius, Cotruș, și impresionismul de sorginte galică și eseul critic subiectiv, lectura evenimentului isoric în cheie pozitivistă sau simbolică, condiția publicării lor e talentul autorului și adecvarea la operă, la întreg. Poezia, e drept, a fost mai rar, mai parcimonios, publicată în revistă după 2000, e necesara sobrietate de după
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
în revistă după 2000, e necesara sobrietate de după marele festin liric de aproape cinci decenii. Dar cronicile despre poezie sau câte o pagină de autor de primă mărime, exigent cântărită, e încrederea că poezia se bucură de aura sa, pe lângă eseu sau un dialog de zile mari cu Adrian Marino, Matei Călinescu, Wunenburger, Bruno Mazzoni, Lorenzo Renzi. Regina detronată de istețimea jurnalui sau de magia memoriilor are farmecul și autoritatea sa, chiar dacă vorbește, în noul mileniu, mai rar, dar cu atât
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
la care va șlefui apoi până la sfârșitul vieții. Importantă era metoda sa, noutatea și eficacitatea cu care era aplicată, cât și urmările pe care autorul le vedea pe atunci incalculabile. Ar fi un exercițiu interesant citirea prefeței în paralel cu eseul Discernământ, spirit fals și erudiție recentă din Omul recent de H.-R Patapievici. Ideea centrală a celor două studii - la care revine constant, o reformulează, o nuanțează pe măsură ce aduce noi argumente, de aici impresia de schematism a textelor - este că
Poate chimie, poate soteriologie... by Cristian Măgura () [Corola-journal/Imaginative/13339_a_14664]
-
am descoperit acum trei zile toată tărășenia! Pe Bahtin nu l-am citit încă. Ianoși m-a cam plictisit de la primele pagini și nu am continuat. Am citit, în schimb, de vreo două ori, cartea lui Valeriu Cristea. Și cred, eseul lui Liviu Petrescu. De lucrările fundamentale despre Dosto, nici vorbă! Trist. Orice spune Svidrigailov merită să fie citat, comentat. Prin aluzii, dar de cele mai multe ori direct, dînsul strecoară adevăruri din partea „cealaltă”. Vă amintiți, nu? „Dar dacă dincolo nu sînt decît
Cred că dînsul știe sigur că acolo-s chiar păianjeni by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13454_a_14779]
-
CRITICĂ/ ISTORIE LITERARĂ. Mircea A. Diaconu, Ion Creangă - nonconformism și gratuitate, Cluj, Ed. Dacia l Mircea Muthu, Balcanismul literar românesc, Cluj, Ed. Dacia l Eugen Negrici, Literatura română sub comunism. Proza, București, Ed. Fundației Pro. Se va acorda un premiu. ESEU/ PUBLICISTICĂ. Ștefania Mincu, Miorița, Constanța, Ed. Pontica l Mircea Mihăieș, Atlanticul imaginar, Timișoara, Ed. Universității de Vest l Marius Oprea, Banalitatea răului. O istorie a Securității în documente, 1949-1989, Iași, Ed. Polirom. Se va acorda un premiu. TRADUCERI DIN LITERATURA
Nominalizări pentru Premiile Uniunii Scriitorilor pe 2002 () [Corola-journal/Imaginative/13900_a_15225]
-
reluările operate de Thomas Mann însuși de-a lungul vieții, pe de altă parte, în permanenta referire la structura muzicală a textelor comentate, aluzie prezentă și în titlu. Tezele sînt reformulate apoi și amplificate în Variațiuni, o serie de 8 eseuri (destinate îndeosebi operelor pe care analiza „mare" nu le inclusese, sau le implicase prea puțin), eliberate de constrîngerile la care întregul obligase analizele din prima parte a cărții. Comentariul critic pornește de la teza unității și circulației motivelor și obsesiilor (uneori
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13948_a_15273]