KorAP: Find »[drukola/base=esofagian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...31 32 33 ...75 >

1,854 matches

Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257

în Japonia; din păcate, diagnosticul este stabilit la vasta majoritate a bolnavilor într-un stadiu avansat al afecțiunii. Motivele întârzierii diagnosticului sunt multiple, dar două dintre ele merită avute în vedere: 1) cancerul precoce este obișnuit asymptomatic; 2) creșterea cancerului esofagian este mult mai rapidă decât a altor cancere gastrointestinale (timpul de dublare al cancerului esofagian incipient este de 6,7 luni, al cancerului gastric de 25-77 luni și al cancerului de colon de 51,7 luni). Pentru depistarea afecțiunii în

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
avansat al afecțiunii. Motivele întârzierii diagnosticului sunt multiple, dar două dintre ele merită avute în vedere: 1) cancerul precoce este obișnuit asymptomatic; 2) creșterea cancerului esofagian este mult mai rapidă decât a altor cancere gastrointestinale (timpul de dublare al cancerului esofagian incipient este de 6,7 luni, al cancerului gastric de 25-77 luni și al cancerului de colon de 51,7 luni). Pentru depistarea afecțiunii în stadiul precoce este nevoie ca ea să fie “căutată” la subiecții cu risc; toate eforturile

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
eforturile făcute în acest sens sunt răsplătite dacă avem în vedere prognosticul și rezultatelele excelente ale tratamentului (supraviețuirea la 5 ani este de peste 85%). Modificările descrise în displazia de grad înalt (vezi Esofagul Barrett), cu conservarea membranei bazale, caracterizează cancerul esofagian “în situ”, stadiu în care metastazele ganglionare și la distanță sunt absente. Invadarea laminei propia până sau/și în muscularis mucosae caracterizează cancerul mucosal, considerat ”cancer precoce”, situație în care metastazele ganglionare sunt prezente în 3-14% din cazuri; pentru cancerul

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
3-14% din cazuri; pentru cancerul limitat la mucoasă sau mucoasă și submucoasă, indiferent de prezența metastazelor ganglionare, se folosește și termenul de “carcinom scuamos superficial”. Esofagoscopia cu biopsie țintită și citologie dirijată reprezintă investigația cea mai importantă pentru diagnosticul cancerului esofagian precoce. Prin analogie cu cancerul gastric precoce, Societatea Japoneză de Boli Esofagiene a propus o clasificare a cancerului esofagian precoce (Tabel II), astăzi acceptată aproape unanim. Aspectul endoscopic cel mai frecvent întâlnit este cel al unei eroziuni mucoase, cu contur

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
indiferent de prezența metastazelor ganglionare, se folosește și termenul de “carcinom scuamos superficial”. Esofagoscopia cu biopsie țintită și citologie dirijată reprezintă investigația cea mai importantă pentru diagnosticul cancerului esofagian precoce. Prin analogie cu cancerul gastric precoce, Societatea Japoneză de Boli Esofagiene a propus o clasificare a cancerului esofagian precoce (Tabel II), astăzi acceptată aproape unanim. Aspectul endoscopic cel mai frecvent întâlnit este cel al unei eroziuni mucoase, cu contur neregulat, înconjurată de mucoasă normală. Acuratețea diagnostică a esofagoscopiei crește dacă se

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
și termenul de “carcinom scuamos superficial”. Esofagoscopia cu biopsie țintită și citologie dirijată reprezintă investigația cea mai importantă pentru diagnosticul cancerului esofagian precoce. Prin analogie cu cancerul gastric precoce, Societatea Japoneză de Boli Esofagiene a propus o clasificare a cancerului esofagian precoce (Tabel II), astăzi acceptată aproape unanim. Aspectul endoscopic cel mai frecvent întâlnit este cel al unei eroziuni mucoase, cu contur neregulat, înconjurată de mucoasă normală. Acuratețea diagnostică a esofagoscopiei crește dacă se folosesc coloranți vitali (în special soluție Lugol

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
pneumonia de aspirație, perforația esofagului cu mediastinită secundară, hemoragia digestivă superioară cu anemie secundară, infecții diverse și cașexie. Prognosticul este extrem de sumbru, aproximativ 75% dintre bolnavii cu cancer avansat decedează în primul an de la stabilirea diagnosticului. În contrast, prognosticul cancerului esofagian precoce este excelent, supraviețuirea la 5 ani depășind 85% din cazuri. Tratament Tratamentul curativ 1. Tratamentul curativ chirurgical implică esofagectomie extinsă cu limfadenectomie și restabilirea continuității (esofagoplastie) cu stomac sau colon. Criteriile admise pentru rezecabilitate în cazul carcinomului scuamos esofagian

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
esofagian precoce este excelent, supraviețuirea la 5 ani depășind 85% din cazuri. Tratament Tratamentul curativ 1. Tratamentul curativ chirurgical implică esofagectomie extinsă cu limfadenectomie și restabilirea continuității (esofagoplastie) cu stomac sau colon. Criteriile admise pentru rezecabilitate în cazul carcinomului scuamos esofagian sunt următoarele: 1) tumora nu se extinde în afara peretelui esofagian; 2) absența metastazelor ganglionare; 3) VEMS mai mare de 1,5 l; 4) vârsta bolnavului sub 75 ani. 2. Radioterapia și chimioterapia. Deși carcinomul celular scuamos esofagian este radiosensibil, rezultatele

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
din cazuri. Tratament Tratamentul curativ 1. Tratamentul curativ chirurgical implică esofagectomie extinsă cu limfadenectomie și restabilirea continuității (esofagoplastie) cu stomac sau colon. Criteriile admise pentru rezecabilitate în cazul carcinomului scuamos esofagian sunt următoarele: 1) tumora nu se extinde în afara peretelui esofagian; 2) absența metastazelor ganglionare; 3) VEMS mai mare de 1,5 l; 4) vârsta bolnavului sub 75 ani. 2. Radioterapia și chimioterapia. Deși carcinomul celular scuamos esofagian este radiosensibil, rezultatele radioterapiei ca metodă unică folosită în scop curativ sunt total

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
cazul carcinomului scuamos esofagian sunt următoarele: 1) tumora nu se extinde în afara peretelui esofagian; 2) absența metastazelor ganglionare; 3) VEMS mai mare de 1,5 l; 4) vârsta bolnavului sub 75 ani. 2. Radioterapia și chimioterapia. Deși carcinomul celular scuamos esofagian este radiosensibil, rezultatele radioterapiei ca metodă unică folosită în scop curativ sunt total nesatisfăcătoare. Chimioradioterapia cu intenție curativă se poate încerca în două situații: 1) bolnavi cu tumoră rezecabilă chirurgical dar inoperabilă din cauza unei alte boli asociate (ciroză hepatică, infarct

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
cancer superficial și necesită rezultatele sunt bune, identice celor obținute prin tratament chirurgical, rata de supraviețuire la 5 ani variind între 85%-95%. Mucosectomia endoscopică se însoțește în 6-12% din cazuri de complicații: imediate (hemoragie, emfizem mediastinal) și tardive (stenoză esofagiană). Tratamentul paliativ. Din nefericire, vasta majoritate a bolnavilor cu carcinom celular scuamos esofagian se prezintă la medic cu afecțiunea într-un stadiu atât de avansat încât metodele de tratament nu pot fi decât paliative. Există o varietate de tehnici terapeutice

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
rata de supraviețuire la 5 ani variind între 85%-95%. Mucosectomia endoscopică se însoțește în 6-12% din cazuri de complicații: imediate (hemoragie, emfizem mediastinal) și tardive (stenoză esofagiană). Tratamentul paliativ. Din nefericire, vasta majoritate a bolnavilor cu carcinom celular scuamos esofagian se prezintă la medic cu afecțiunea într-un stadiu atât de avansat încât metodele de tratament nu pot fi decât paliative. Există o varietate de tehnici terapeutice paliative (Tabel III), toate urmărind aceleași scopuri: ameliorarea disfagiei; asigurarea unui aport nutrițional

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
afecțiunea într-un stadiu atât de avansat încât metodele de tratament nu pot fi decât paliative. Există o varietate de tehnici terapeutice paliative (Tabel III), toate urmărind aceleași scopuri: ameliorarea disfagiei; asigurarea unui aport nutrițional adecvat; prelungirea supraviețuirii. ADENOCARCINOMUL Adenocarcinomul esofagian este o tumoră care se dezvoltă în imensa majoritate a cazurilor ca o complicație a esofagului Barrett. Studii epidemiologice recente demonstrează clar creșterea impresionantă a prevalenței adenocarcinomului esofagian în ultimii 20-30 de ani, în momentul de față afecțiunea reprezentând în

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
scopuri: ameliorarea disfagiei; asigurarea unui aport nutrițional adecvat; prelungirea supraviețuirii. ADENOCARCINOMUL Adenocarcinomul esofagian este o tumoră care se dezvoltă în imensa majoritate a cazurilor ca o complicație a esofagului Barrett. Studii epidemiologice recente demonstrează clar creșterea impresionantă a prevalenței adenocarcinomului esofagian în ultimii 20-30 de ani, în momentul de față afecțiunea reprezentând în unele țări peste jumătate din tumorile maligne ale esofagului. În stadiul incipient, adenocarcinomul esofagian este asimptomatic; mai târziu, odată cu dezvoltarea tumorii, simptomatologia este similară cu a cancerului celular

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
complicație a esofagului Barrett. Studii epidemiologice recente demonstrează clar creșterea impresionantă a prevalenței adenocarcinomului esofagian în ultimii 20-30 de ani, în momentul de față afecțiunea reprezentând în unele țări peste jumătate din tumorile maligne ale esofagului. În stadiul incipient, adenocarcinomul esofagian este asimptomatic; mai târziu, odată cu dezvoltarea tumorii, simptomatologia este similară cu a cancerului celular scuamos. Examenul radiologic baritat evidențiază modificări similare celor descrise la carcinomul celular scuamos, cu mențiunea că adenocarcinomul este obișnuit localizat în esofagul distal. Esofagoscopia (cu biopsie

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
totalitatea simptomelor produse de refluxul conținutului gastric în esofag. Refluxul gastroesofagian (RGE) este trecerea unei părți a conținutului gastric în esofag; poate fi fiziologic și patologic . Esofagita de reflux reprezintă o complicație a RGE și presupune leziuni inflamatorii ale mucoasei esofagiene (BRGE erozivă). Alți termeni care merită să fie reținuți: 1) “boala de reflux endoscopic negativă” (BRGE nonerozivă) pentru cazurile care satisfac definiția BRGE, dar care nu prezintă modificări ale mucoasei esofagiene la examenul endoscopic; 2) “BRGE cu manifestări extraesofagiene” descrie

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
complicație a RGE și presupune leziuni inflamatorii ale mucoasei esofagiene (BRGE erozivă). Alți termeni care merită să fie reținuți: 1) “boala de reflux endoscopic negativă” (BRGE nonerozivă) pentru cazurile care satisfac definiția BRGE, dar care nu prezintă modificări ale mucoasei esofagiene la examenul endoscopic; 2) “BRGE cu manifestări extraesofagiene” descrie procesul patologic secundar RGE în alte organe decât esofagul. Epidemiologie (Tabel I). Incidența reală a BRGE nu este cunoscută cu exactitate, întrucât există numeroase cazuri asimptomatice și altele cu manifestări atipice

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
chirurgicale în regiunea esogastrică, în sclerodermie și neuropatie autonomă diabetică. RGE este frecvent în sarcină, dar poate fi indus și de alți numeroși factori ca fumatul, alcoolul, obezitatea, întârzierea evacuării gastrice, unele medicamente (anticolinergice neselective, xantine, nitriți etc), sclerozarea varicelor esofagiene etc. Patogeneza. BRGE este multifactorială: I. Incompetența mecanismelor de barieră antireflux 1. Sfincterul esofagian inferior (SEI) este structura cu cel mai important rol în bariera antireflux, presiunea bazală medie a acestuia fiind semnificativ mai redusă (< 10 mm Hg) la pacienții

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
sarcină, dar poate fi indus și de alți numeroși factori ca fumatul, alcoolul, obezitatea, întârzierea evacuării gastrice, unele medicamente (anticolinergice neselective, xantine, nitriți etc), sclerozarea varicelor esofagiene etc. Patogeneza. BRGE este multifactorială: I. Incompetența mecanismelor de barieră antireflux 1. Sfincterul esofagian inferior (SEI) este structura cu cel mai important rol în bariera antireflux, presiunea bazală medie a acestuia fiind semnificativ mai redusă (< 10 mm Hg) la pacienții cu BRGE decât la persoanele sănătoase (20 mm Hg). SEI este responsabil de apariția

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
rol de clapă care se opune returnării conținutului gastric în esofag; un unghi His lărgit își pierde rolul de prevenire a refluxului. 4. Pliurile mucoasei gastrice la nivelul joncțiunii esogastrice alcătuesc o “frână” cu rol în prevenirea RGE . II. Clearance-ul esofagian definește capacitatea esofagului de a curăți materialul refluat și se realizează prin trei mecanisme: 1) activitatea motorie (undele peristaltice esofagiene); 2) forța gravitațională; 3) deglutiția salivei (neutralizează acidul). În BRGE peristaltica esofagiană este inadecvată la aproape jumătate dintre bolnavi, ceea ce

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
a refluxului. 4. Pliurile mucoasei gastrice la nivelul joncțiunii esogastrice alcătuesc o “frână” cu rol în prevenirea RGE . II. Clearance-ul esofagian definește capacitatea esofagului de a curăți materialul refluat și se realizează prin trei mecanisme: 1) activitatea motorie (undele peristaltice esofagiene); 2) forța gravitațională; 3) deglutiția salivei (neutralizează acidul). În BRGE peristaltica esofagiană este inadecvată la aproape jumătate dintre bolnavi, ceea ce explică clearance-ul prelungit. În poziție orizontală, clearance-ul esofagian este și mai mult prelungit, timpul de contact al mucoasei esofagiene cu

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
frână” cu rol în prevenirea RGE . II. Clearance-ul esofagian definește capacitatea esofagului de a curăți materialul refluat și se realizează prin trei mecanisme: 1) activitatea motorie (undele peristaltice esofagiene); 2) forța gravitațională; 3) deglutiția salivei (neutralizează acidul). În BRGE peristaltica esofagiană este inadecvată la aproape jumătate dintre bolnavi, ceea ce explică clearance-ul prelungit. În poziție orizontală, clearance-ul esofagian este și mai mult prelungit, timpul de contact al mucoasei esofagiene cu acidul refluat este mai mare, pirozisul și regurgitația acidă mai severe și

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
refluat și se realizează prin trei mecanisme: 1) activitatea motorie (undele peristaltice esofagiene); 2) forța gravitațională; 3) deglutiția salivei (neutralizează acidul). În BRGE peristaltica esofagiană este inadecvată la aproape jumătate dintre bolnavi, ceea ce explică clearance-ul prelungit. În poziție orizontală, clearance-ul esofagian este și mai mult prelungit, timpul de contact al mucoasei esofagiene cu acidul refluat este mai mare, pirozisul și regurgitația acidă mai severe și bolnavii simt nevoia de a adopta poziția șezândă. Clearance-ul chimic (realizat prin înghițirea salivei alcaline) este

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
peristaltice esofagiene); 2) forța gravitațională; 3) deglutiția salivei (neutralizează acidul). În BRGE peristaltica esofagiană este inadecvată la aproape jumătate dintre bolnavi, ceea ce explică clearance-ul prelungit. În poziție orizontală, clearance-ul esofagian este și mai mult prelungit, timpul de contact al mucoasei esofagiene cu acidul refluat este mai mare, pirozisul și regurgitația acidă mai severe și bolnavii simt nevoia de a adopta poziția șezândă. Clearance-ul chimic (realizat prin înghițirea salivei alcaline) este întârziat în timpul nopții când secreția salivară practic încetează, neutralizarea conținutului gastric

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
concentrația HCl; suprimarea secreției acide cu doze mari de inhibitori ai pompei de protoni antrenează dispariția simptomelor și leziunilor la majoritatea bolnavilor. Rolul acizilor biliari și al enzimelor pancreatice este un subiect controversat. V. Scăderea capacității de apărare a mucoasei esofagiene ca urmare a reducerii secreției de mucus și bicarbonat de către celule epiteliale, precum și a insuficienței eliberări de prostaglandine. Helicobacter pylori și BRGE Rolul exact al infecției cu Helicobacter pylori în patogeneza BRGE rămâne încă neclar, deși cele mai multe date sugerează că

Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN (2010) [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]