1,930 matches
-
există restricții din partea Congresului privind vînzarea excedentului de grîu către Moscova, cu bani în numerar 1075. Înarmat cu această informație, pe 10 octombrie președintele a informat Congresul că în ziua precedentă autorizase vînzarea de grîu Uniunii Sovietice și altor țări est-europene. Vînzările aveau să fie încheiate de către comercianți americani particulari, fie pentru dolari sau aur, fie pentru achitarea în numerar la livrare sau într-un termen stabilit anterior 1076. Ca o măsură de precauție și ca o reacție la hotărîrea lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să finanțeze exporturile către țările comuniste fără o hotărîre prin care președintele să precizeze că tranzacția este în interesul național. Pe 4 februarie, președintele Johnson a emis o hotărîre prin care Eximbank putea garanta finanțarea vînzării de produse agricole țărilor est-europene, inclusiv României 1085. Pe 25 februarie, secretarul de stat Dean Rusk a ținut o cuvîntare în fața Consiliului de Cetățenie și Afaceri Internaționale din Washington, D.C.1086 Tema abordată era: De ce tratăm în mod diferit diferite țări comuniste. În această cuvîntare
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
iunie. În 1964, volumul comerțului bilateral cu România se triplase față de cel din1963, crescînd de la două milioane de dolari la șase milioane 1138. Începutul anului 1965 a fost de bun augur. În cuvîntarea privind situația SUA, Johnson a anunțat că "națiunile est-europene, cuprinse de neliniște, încearcă să-și recapete, încetul cu încetul, identitatea. Guvernul american, cu ajutorul specialiștilor din domeniul forțelor de muncă și afacerilor, cercetează acum noi căi de dezvoltare a comerțului pașnic cu aceste țări"1139. În aceeași zi, Dean Rusk
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
România, pe 19 aprilie. Crawford a trimis Departamentului de Stat cîteva scrisori tranșante, prin care explica efectele nocive pe care le putea avea acest deznodămînt asupra relațiilor româno-americane în viitor și asupra programului lui Johnson de "construire a podurilor". Țările est-europene aveau să fie suspicioase cu privire la intențiile Americii. Chiar dacă guvernul american era dornic să-și deschidă porțile pentru blocul sovietic, aceasta nu se solda întotdeauna cu acorduri bilaterale între companiile americane particulare și guvernele est-europene1155. Mai mult decît atît, acceptînd să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
intențiile Americii. Chiar dacă guvernul american era dornic să-și deschidă porțile pentru blocul sovietic, aceasta nu se solda întotdeauna cu acorduri bilaterale între companiile americane particulare și guvernele est-europene1155. Mai mult decît atît, acceptînd să colaboreze cu SUA, orice țară est-europeană își arătă slăbiciunile tehnologice și industriale și risca, totodată, sancțiuni punitive din partea Moscovei, pentru adoptarea unei atitudini prea independente. Nimeni nu avea, însă, urechi pentru Crawford. Departamentul de Stat a discutat cu reprezentanții companiei Firestone, exprimîndu-și îngrijorarea. Firma a reamintit
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
țările europene comuniste. Principalul obiectiv al strategiilor comerciale americane era acela de a încuraja țările europene comuniste să-și continue politica de diferențiere. Washingtonul trebuia să-și adapteze strategia comercială la condițiile politice și la oportunitățile oferite de fiecare țară est-europeană în parte. Comitetul a arătat că Statele Unite trebuie să țină mai departe sub control "articolele strategice care pot întări semnificativ puterea militară comunistă". În ce privește, însă, comerțul nonstrategic, Statele Unite trebuiau să se implice activ în negocierile comerciale cu țările comuniste și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
susțină un nou proiect de lege pentru comerțul Est-Vest1194. Eforturile președintelui erau din nou umbrite de pericolul deturnării mărfurilor din Europa de Est către Vietnamul de Nord. Acest negativism se manifesta în special în rîndul congresmenilor ai căror alegători erau de etnie est-europeană. Aceștia se opuneau cu tărie comerțului american cu Europa de Est, considerînd că astfel de tranzacții i-ar ajuta pe sovietici. Și totuși, unii se opuneau categoric ajutorării oricărei națiuni ce sprijinea, într-un fel sau altul, Vietnamul de Nord. Printre liderii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o săptămînă după aceea, Rusk a trimis Congresului un proiect de lege pentru comerțul Est-Vest. Cunoscut sub titlul Legea relațiilor comerciale Est-Vest din 1966, acesta era conceput astfel încît să dea președintelui dreptul de a negocia acorduri comerciale cu țările est-europene și de a acorda "Clauza națiunii celei mai favorizate" unei țări comuniste, pentru o perioadă limitată de timp1202. Naționalismul românesc al lui Ceaușescu Pe cînd Johnson încerca să-și impună proiectul de lege, Ceaușescu se străduia să se distanțeze de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să exercite, în continuare, "presiuni pentru legea privind acordarea, "Clauzei națiunii celei mai favorizate"". El a declarat că America trebuie "să se îndrepte de la concepția îngustă a coexistenței spre perspectiva mai largă a unei angajări pașnice" în relațiile cu popoarele est-europene. Președintele și-a făcut publică intenția de a reduce restricțiile de export pentru comerțul Est-Vest cu privire la sute de mărfuri nestrategice, de a permite Eximbank să extindă creditele pentru patru țări est-europene: Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și Bulgaria și, în sfîrșit, de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
largă a unei angajări pașnice" în relațiile cu popoarele est-europene. Președintele și-a făcut publică intenția de a reduce restricțiile de export pentru comerțul Est-Vest cu privire la sute de mărfuri nestrategice, de a permite Eximbank să extindă creditele pentru patru țări est-europene: Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și Bulgaria și, în sfîrșit, de a liberaliza reglementările turistice pentru Europa de Est1217. Administrația s-a pregătit cu promptitudine să pună în aplicare planurile Johnson. Pe 12 octombrie, Departamentul Comerțului a lărgit criteriile de acordare a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1968, el le-a spus cîtorva adepți din Hillsboro, New Hampshire, că acești comuniști nu pot înțelege comerțul fără concesii. "Trebuie să ne folosim de această pîrghie colosală a comerțului pașnic... ca de un mijloc de liberalizare a politicii țărilor est-europene" 1250. În acest timp, comisia Ednei Kelly își continua audierile. Printre primii vorbitori s-a numărat și Paul Findley, din Illinois, care a lansat un apel pentru acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României, ca răsplată pentru faptul că luase
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai mare. La dezbateri s-a pus întrebarea dacă nu cumva Legea lui Johnson din 1934 nu limita posibilitatea băncii de a-și mări creditele pentru guvernele altor țări, în detrimentul plăților către SUA. De fapt, Uniunea Sovietică și toate țările est-europene aveau deficite de plată. Însă, pe 9 mai 1967, procurorul general a emis o sentință prin care stabilea că Legea lui Johnson nu interzice băncilor, printre care și Eximbank, să-și extindă creditele către țările comuniste 1254. Ca urmare, Paul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și estul Europei 1311. Nixon nu înțelesese rațiunea sfatului ce-i fusese dat. Asumîndu-și dreptul de a acorda țărilor comuniste "Clauza națiunii celei mai favorizate", președintele și-ar fi putut vărsa mînia asupra Moscovei, neacordînd "Clauza" Uniunii Sovietice, ci națiunilor est-europene, ca răsplată pentru nesupunerea lor față de Kremlin. Expunînd, totodată, "Clauza" în fața Moscovei, ca pe o momeală, ar fi putut determina conducerea sovietică să-i accepte doctrina de "condiționare" SUA ar fi putut acorda "Clauza" în schimbul unei participări substanțiale a Uniunii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să fie primul președinte american care să facă o vizită de stat într-o țară comunistă. Doctrina sa de condiționare atrăgea după sine o reducere a tensiunii politice dintre "superputeri" și totuși el voia să viziteze tocmai acea țară comunistă est-europeană care era cea mai refractară față de cererile sovietice. Pe parcursul lunilor iunie și iulie s-au ivit rațiuni mai complexe ce justificau vizita în România 1321, cea mai importantă dintre ele fiind aceea că Bucureștiul era o poartă către China. Acesta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu a promis sau garantat acordarea "Clauzei" României, dar a acceptat să acționeze pentru liberalizarea reglementărilor comerciale impuse Bucureștiului 1338. În acea seară, președintele american, împreună cu doamna Nixon, au participat la o recepție festivă. România și Iugoslavia fuseseră singurele țări est-europene care au difuzat, în direct, la televiziune, misiunea navei Apollo pe Lună. Ceaușescu toastă cu Nixon pentru succesul Americii. Ca răspuns, Nixon își reluă mesajul de bază: Statele Unite doreau să "răspundă cu aceeași monedă oricărei țări care-și dorește să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la baza tratativelor întreprinse de Nixon cu România nu fusese atins. Eforturile lui Ceaușescu de a acționa ca mijlocitor între Washington și Beijing nu dăduseră roade. În ciuda naturii cordiale a relațiilor chino-române, China nu avea încredere în nici unul din statele est-europene aflate sub influență sovietică. Conducerea de la Beijing credea că toate se aflau sub controlul Kremlinului, inclusiv România, în ciuda independenței sale aparente 1367. În septembrie 1969, Nixon și Kissinger s-au hotărît să încerce să discute direct prin Ambasada Chineză și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
liberalizării comerțului cu Moscova. Nu menționă nimic despre problema acordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate" și a creditelor Eximbank pentru țările comuniste. Cu toate acestea, el îi spuse lui Stans că este liber "să încurajeze vînzările către oricare din țările est-europene"1398. Între timp, Ceaușescu continua să lupte pentru extinderea relațiilor cu SUA. La București, pe 27 noiembrie, noul ambasador al Americii, Leonard Meeker 1399 și Vasile Gliga, adjunct al ministrului Afacerilor Externe au reînnoit și prelungit cu încă doi ani
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
americano-române, cerut de Kissinger. Aceștia recomandau să nu se aibă în vedere numai România ca unică beneficiară a "Clauzei" și a creditelor Eximbank. Aceste acțiuni "trebuiau întreprinse într-un context mai larg", care includea și Uniunea Sovietică și alte țări est-europene. Nu trebuia să i se acorde un regim preferențial Bucureștiului, căci un asemenea act "ar fi foarte jenant pentru români vizavi de sovietici"1404. Această idee avea să persiste încă patru ani, zădărnicind eforturile lui Ceaușescu și Bogdan de a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
între guverne. Legea prevedea ca cel puțin 50% din aceste transporturi să fie făcute sub pavilion american. După prima tranșă substanțială de cumpărături pe care țările din estul Europei le făcuseră între 1963-1964, comerțul a intrat în impas. Nici o țară est-europeană nu mai era dispusă să suporte cheltuielile suplimentare de transport, în valoare de 1.400 dolari pentru tona de grîne transportată de americani. Exportatorii americani nu mai făceau față concurenței furnizorilor străini. Ca urmare, după 1964, nu s-a mai
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
independente 1451. Avansurile pe care Ceaușescu le făcea Beijingului, la care se adăuga vizita în China pe care și-o anunțase Nixon pe 15 iulie au făcut Kremlinul să intre în panică. Moscova vorbea despre o axă Washington-București-Beijing, în timp ce presa est-europeană și mai ales cea ungară atrăgeau atenția asupra formării unei "linii Tirana-Belgrad-București", ca fiind capătul vestic al unei axe antisovietice, care-și avea rădăcinile în China. În acest context, liderii de partid sovietici și cei din estul Europei, cu excepția lui
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai este aceeași, Camera Reprezentanților a revenit asupra acestei măsuri și a abrogat imediat Amendamentul lui Fino1458. Președintele avea din nou dreptul să hotărască dacă era sau nu în interesul național al Americii ca Eximbank să acorde împrumuturi și țărilor est-europene, inclusiv României. Hotărîrea neașteptată a Administrației de a sprijini extinderea comerțului a constituit un imbold pentru Ambasada Română. La începutul lui august, Bogdan se întîlni cu Wilbur Mills, pentru a pleda în favoarea Clauzei 1459. Cu trei săptămîni mai tîrziu, Gheorghe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ofereau protecție legală celor ce făceau afaceri cu întreprinderile cu monopol de stat din țările comuniste. Un astfel de acord se încadra foarte bine în planul cincinal al unei economii cu planificare centralizată și deseori coincidea cu acesta, sprijinind sistemul est-european de control centralizat al relațiilor comerciale cu întreprinderile din alte țări. În ansamblu, aceste acorduri satisfăceau cerințele ambelor părți privind comerțul Est-Vest1578. Deși se știe sigur că Bogdan s-a întîlnit cu Kissinger, nu există nici un proces verbal al convorbirii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
renegociat costul petrolului în cadrul CAER. Noul preț reprezenta două treimi din cel mondial. În vreme ce această soluție părea avantajoasă din punctul de vedere al Uniunii Sovietice, era o povară economică pentru țările din CAER. Deși România se număra printre primele țări est-europene care inițiaseră un program de economisire a țițeiului, creșterea prețurilor la petrol îl forța pe Ceaușescu să mărească volumul exporturilor 1731. El trebuia, de asemenea, să reducă importurile pentru a diminua deficitul comercial al României, de 500 de milioane de
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în următoarele luni, autoritățile americane și cele românești au traversat Atlanticul, în vederea unor schimburi ample în domeniile învățămîntului, sănătății și transporturilor. Departamentul Transporturilor din SUA și-a pus la punct prima "acțiune de cooperare cu sarcini comune" cu o țară est-europeană, acțiune ce presupunea cercetarea în paralel a factorilor psihologici și medicali folosiți la selectarea angajaților din căile ferate 1767. Ion Pățan, delegat al primului-ministru și ministru al Comerțului Exterior din România, și-a efectuat cea mai importantă vizită în SUA
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
preluat imediat subiectul. Sonnenfeldt era apropiat de Kissinger, așa încît "doctrina Sonnenfeldt" a devenit un subiect național. În cazul în care observațiile consilierului erau conforme cu adevărul, aceasta însemna că Statele Unite acceptau dominația sovietică în Europa de Est1791. Grupările etnice est-europene din America au cerut explicații. Observațiile lui Sonnenfeldt indicau cumva o schimbare majoră în politica externă americană? Tito și Ceaușescu și-au exprimat nedumerirea cerînd Casei Albe asigurări 1792. Dat fiind că agitația continua, Comisia pentru Securitate Internațională și Știință
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]