4,490 matches
-
tristețea vitală sau endotimică, - angoasa vitală sau endotimică. Angoasa este cea care predomină în cazul nevrozelor, pe când tristețea este cea care predomină în cazul depresiilor. Aceste aspecte confirmă natura depresivă a acestei categorii de tulburări nevrotice, pe care le putem eticheta drept echivalențe depresive. 2) Depresia, mascată și echivalentele depresive Depresia este o formă de extindere a sentimentelor vitale sau endotimice care pot fi înlocuite cu durerea, angoasa sau tristețea. Din aceste considerente trebuie făcută distincția dintre depresia mascată și echivalențele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
brahialgiilor și al meralgiei. Caracteristica nevritelor migratorii este labilitatea localizărilor de factură migratorie a paresteziilor. e) Tulburările psihosomatice și echivalențele depresive. În numeroase situații clinice, echivalențele depresive se asociază cu tulburări psihosomatice dintre cele mai variate, fiind adesea imposibil de etichetat cu precizie natura acestora. În toate situațiile însă, la baza lor stau tulburări psihopatologice de natură emoțional-afectivă, de tipul depresiilor, putând lua aspecte clinice de un mare polimorfism și de un tip de evoluție variată. Stările maniacale Stările maniacale sunt
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
noi achiziții necesare pentru a putea duce o viață independentă; Handicapul este consecința inabilităților individului cu implicații asupra comportamentului, comunicării și a relațiilor interpersonale, a experiențelor de viață. Aspectele sociale și psihopedagogice Izolate în raport cu normalitatea mintală (nivelul de inteligență) și etichetate drept arierații mintale (întârzieri în dezvoltarea psihică), deficiențele psihosenzoriale, au fost incluse în cadrele nosologiei psihiatrice. Din punct de vedere social, evoluția arierației mintale ca „problemă socială” înregistrează mai multe etape: Era clinică, inaugurată de Bourneville, se baza pe teoria
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
particulare de reacție, stări nevrotice, tulburări de comportament sau psihoze. Aceste tulburări psihopatologice se dezvoltă pe un teren psihic fragil, având caracteristici specifice, motiv pentru care, în continuare, vom studia aspectele psihopatologice ale psihozelor debililor, așa cum sunt ele cunoscute și etichetate în literatura științifică de specialitate (K. Schneider). Psihozele debililor K. Schneider, care a acordat o atenție specială studiului acestui cadru nosologic, face de la început precizarea că starea de debilitate mintală este cea care din punct de vedere psihopatologic este opusă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a unui „tablou clinic”. Este un „act de răspuns” al medicului la frământările bolnavului. O „formulare a suferinței” pe care bolnavul o așteaptă din partea medicului său. Această „formulare medicală” are pentru bolnav semnificația confirmării autenticității suferințelor sale, care-l va eticheta ca „bolnav real”, confirmând prin aceasta că „suferințele sale sunt adevărate” și că el nu este un „bolnav închipuit”, așa cum este suspectat de alții. Să analizăm, în continuare, tipurile acestor bolnavi, precum și pe cele ale medicilor care-i îngrijesc. Acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca situații de impas, cu caracter de izolare sau retragere din realitate, refuzul comunicării cu ceilalți, al lumii în general, ca stări de disconfort interior de o gamă largă de tipuri etc. Această grupă de suferințe, nu poate fi însă etichetată în același mod în care sunt considerate și definite bolile psihice. Ele sunt suferințe interioare, expresie a conflictului dintre Eu și conștiința morală a persoanei respective, prin urmare o suită de probleme sufletești și morale strict și absolut personale. Condițiile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
față de bolnavii mintali. Astăzi termenul de psihoză este rezervat unei clase de afecțiuni clinico-psihiatrice, care se diferențiază de nevroze, sociopatii sau psihopatii, tulburări de caracter, afecțiuni psihosomatice sau întârzieri de dezvoltare intelectuală (L.E. Hinsie și R. J. Campbell). A. Porot etichetează psihozele ca fiind „afecțiunile mintale cele mai grave, caracterizate printr-o atingere globală a personalității de procesul patologic”. După L. E. Hinsie și R.J. Campbell, psihozele se caracterizează prin următoarele aspecte psihopatologice: severitatea procesului morbid, intens și distructiv, tinzând să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a personalității la forme anterioare de dezvoltare (manierisme, bizarerii, puerilism etc.); tulburări ale conștiinței, imaginii de sine, a capacității de reprezentare și evaluare a realității precum și a propriei sale persoane. Aceste aspecte caracterizează psihozele individuale, așa cum sunt ele întâlnite și etichetate drept tablouri clinice în psihiatrie. Se poate desprinde din cele de mai sus că în ceea ce privește conceptul clinico-nosologic de psihoză, acesta are un caracter net determinat și delimitat în conformitate cu rigorile raționamentului impus de normele diagnosticului clinic. El este un produs al
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care, în virtutea autorității lor profesionale, au „confiscat puterea politico-socială” și au „inventat boala psihică” în scopul de represiune socială. Nebunia este „creația psihiatrilor” și, în final, instituționalizarea (care servește intereselor de stat și politice) a cetățenilor incomozi pentru regimul politic, etichetați drept „bolnavi mintali”, aparține psihiatrilor, deveniți „agenți ai puterii politice”. Natural că absurditatea acestui punct de vedere este expresia unei crize profunde a statului pe multiple planuri, a unei crize sociale care exprimă „ruptura” dintre statul totalitar și masele populare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnav mintal” face ca individului să i se impună interdicții. Dar aceste interdicții nu trebuie privite sau utilizate în scop represiv, ci terapeutic și restaurator. Și, mai ales, este absolut interzis să fie utilizată autoritatea social-juridică a psihiatriei în a eticheta drept „nebuni periculoși” persoanele care, prin opiniile și acțiunile lor protestatare, se opun statului. Sunt două puncte de vedere absolut diferite, care nu pot și nu trebuie să fie confundate și pe care vom încerca să le clarificăm în continuare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
flagrantă a rațiunii logice. Este absurdă, ilogică, imposibilă, dar totuși ea, „gândirea delirantă”, este o modalitate de a gândi altfel, de „a gândi patologic”. O gândire care reflectă universul interior al paranoicului, al schizofrenicului, al parafrenicului. La fel poate fi etichetată gândirea obsesională sau delirul melancolic, ca absurde și negative, dar ele reprezintă totuși „modalități de gândire” ale unei ființe umane. Dar între rațiunea logica și gândirea delirantă este o „ruptură” pe care o vedem, dar pe care nu o putem
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
vor avea un regim de atenție socială specială. Această delimitare traduce existența unui conflict social intern. Anormalitatea, „răul”, își are originea în însăși structurile sociale, iar societatea este cea care luptă împotriva acestuia pentru a se separa de el. Îl etichetează ca „străin”, „ostil”, „contrar” naturii sale și luptă ca să-l elimine. Este un act de purificare, o atitudine etică de apărare, dar și o recunoaștere indirectă a faptului că acest „rău” îi aparține, că el este produsul său. Societatea delimitează
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
socială” (hagiografia oficială sublinia originea muncitorească a oricărui lider politic) și - în numele „luptei de clasă” - toți fiii de „exploatatori” sau aparținând „clasei burgheze” (aici intrau, la un loc, micii comercianți, intelectualii, liber-profesioniștii; chiar și un fiu de învățător rural era etichetat „mic-burghez”) erau blocați în încercările lor de a pătrunde în facultăți, îndeosebi în cele care formau noii ideologi (filosofie, istorie, litere, drept). Legea lui numerus clausus a acționat implacabil, în anii de început, ca o tactică a partidului de selecționare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
formau noii ideologi (filosofie, istorie, litere, drept). Legea lui numerus clausus a acționat implacabil, în anii de început, ca o tactică a partidului de selecționare a celor devotați și „lichidare” a celor ce se puteau opune. Reprezentanții vechii elite erau etichetați „reacționari”, „renegați”, „dușmani ai poporului” și - în numele unui discurs politic voluntarist - li se opunea noua elită, livrată obligatoriu de clasa muncitoare. Discriminarea mergea până acolo încât se făcea o distincție clară între „cadre” (de partid), ca aparat înarmat cu competență
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
structurile mentale) este determinată de contextul psihosocial, de gândirea și practicile sociale, de stilul vieții cotidiene. „Limba de lemn”, de exemplu, se naște și se dezvoltă într-un mediu cultural favorizant, caracterizat prin controlul instrumentelor cognitive cu care categorizăm și etichetăm. Un anumit „cadru social” constrânge la utilizarea unui mod specific de a gândi și scrie, de a interacționa și comunica cu ceilalți. Se formează standarde, cadre, mecanisme prin intermediul cărora recepționăm și interpretăm evenimentele, situațiile, actorii sociali. Stereotipizarea este un proces
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un marcaj al diferențelor interși intragrupale; (d) mobilizează prin încurajarea conflictului ideologic; (e) se prezintă ca o abstracțiune protejată, ca un ideal de viață (în numele unor cuvinte-cheie ca libertate, egalitate, justiție); (f) se exprimă printr-o formulă (un termen) care etichetează; (g) practică o retorică a emfazei (gesturi solemne, expresii grandilocvente, omagii „vibrante”, repetiții sistematice), își confecționează o „limbă de lemn” proprie. Nexus-ul ghidează opiniile și luările de poziție, se prezintă ca un aliat al propagandei, fabrică sloganuri. și, nu în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Admirativ, dar și furios, în aceeași zi, cineva a întrebat de ce pledez atât de mult pentru echipă. Am înțeles cât de greu este acceptată până și cea mai bună experiență a altuia. Mi s-a explicat că aș putea fi etichetat drept unul cu o grandoare colectivistă, deși pe loc mi-a fost remarcat un comportament egocentrist. Monologul pe tema inexplicabilei mele pledoarii pentru echipă a continuat. Justificarea era una singură: ceva netrăit rămâne greu de crezut! și totuși, vom relua
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
măsurători corespund, altele necesită o corecție etc. Semnele neurologice în identificarea deficiențelor mintale pot fi sintetizate astfel: - pentru unii copii, semnele neurologice apar în primul an de viață și apoi sunt mai mult sau mai puțin constante; acești copii sunt etichetați ca având „paralizie cerebrală”; unii au istoric de prematuritate sau asfixie la naștere, probleme neonatale sau postneonatale; - al doilea grup de copii au probleme neurologice progresive, de obicei indicând o eroare înnăscută de metabolism; uneori, evoluția progresivă a bolii nu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
asfixie la naștere, probleme neonatale sau postneonatale; - al doilea grup de copii au probleme neurologice progresive, de obicei indicând o eroare înnăscută de metabolism; uneori, evoluția progresivă a bolii nu este evidentă în primul an de viață și inițial sunt etichetați ca având „paralizie cerebrală”. Dacă un copil prezintă deficiență mintală din cauza unor probleme perinatale, acesta va avea invariabil și semne neurologice (spasticitate, atetoză sau ataxie). Aceste semne sunt de obicei asimetrice, iar asimetria este un indiciu important al acțiunii factorilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
va accepta informații de la un program inferior lui, pe linia privilegiilor. Al doilea principiu al integrității Nici un program pentru calculator nu va scrie ceva într-un program superior lui, prin prisma privilegiilor. Principiul etichetării Fiecare purtător de informații va fi etichetat clar cu categoria informațiilor conținute, în format accesibil omului și în format sesizabil de către echipamentele periferice. Principiul clarificării Nici o persoană sau procedură nu va schimba categoriile existente ale informațiilor și nici autorizările existente, conform unor proceduri în vigoare. Principiul inaccesibilității
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
2.10.2. Procedurile de clasificare a informațiilor" Atunci când se vorbește despre un sistem de clasificare, trebuie urmăriți niște pași, după o anumită ordine de prioritate, astfel: 1. identificarea administratorului/custodelui; 2. specificarea criteriilor după care vor fi clasificate și etichetate informațiile; 3. clasificarea datelor după proprietar, care devine subiect supus auditării efectuate de un superior; 4. precizarea și documentarea oricăror excepții de la politicile de securitate; 5. precizarea controalelor aplicate fiecărui nivel de clasificare; 6. specificarea procedurilor de declasificare a informațiilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Viața” din 13 mai 1943), o adevărată declarație de „atașare entuziastă la critica estetică ce descindea din Maiorescu”, exprimând aici și dorința de a promova „un gen mai apropiat eposului, baladescul”. Ostilitatea arătată de „presa de extrema dreaptă”, ce îi etichetase drept „comuniști esteți”, modul în care era repudiat „un manifest care cuteza să ceară libertate pentru spirit” sunt invocate de Negoițescu în articolul Mișcarea de rezistență de la Sibiu, din numărul 3, unde se afirmă totodată că, după „ruperea zăgazurilor”, e
REVISTA CERCULUI LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289189_a_290518]
-
cuceriri ale scriiturii textualiste, iar sporul lor de gravitate și realism este dublat uneori de o exacerbare a ludicului, dar nu pe coordonate livrești, ci mai degrabă în registrul unei fronde dezabuzate. În focul unor confruntări polemice, optzeciștii i-au etichetat pe nouăzeciști drept continuatori - ori, mai bine zis, epigoni, imitatori inferiori esteticește - ai lor, în vreme ce nouăzeciștii, în replică, accentuează asupra diferențelor. În același timp, scriitori din generații - ori promoții - mai tinere, emergenții „douămiiști”, fie se revendică de la unele direcții nouăzeciste
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
sociale existente „acolo afară” și de a se convinge reciproc de existența acestei lumi, așa cum o definește fiecare. Aceste poziții sociologice ne amintesc de o reacție similară prilejuită de descoperirile din fizică de la începutul secolului și care au generat poziții etichetate drept „idealism fizic” (Lenin, 1966) sau „fenomenalism” (Flonta, 1985). Ca și filosofii fizicii de atunci, în ceea ce privește natura, etnometodologii actuali consideră realitatea socială ca un dincolo problematic. Singura realitate este efortul individului de a elabora o ordine socială care să-i
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caracteristici fundamentale Îi erau atribuite filosofiei marxiste exprimate În Însăși titulatura ei: e o filosofie materialistă și este dialectică (Marx lansase metoda dialectică prin prelucrarea teoriei lui Hegel); și, În fine, inevitabil, aplicarea acestei filosofii globale asupra societății a fost etichetată „materialism istoric”. Din textele extrem de influente ale lui Marx, Engels și Lenin a fost extrasă o „filosofie generală” și aplicarea acestei filosofii la explicarea societății. Astfel, teoria lui Marx a devenit o teorie filosofică: materialism dialectic și istoric. Este de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]