2,623 matches
-
Caloianul). Călătorind prin țară, el a sesizat diferențele regionale dintre producțiile folclorice. O călătorie în Dobrogea (1880) este prima cercetare folclorică de tip monografic, care prezintă speciile populare în versuri (colinde, descântece, bocete, balade etc.) în cadru istoric, geografic și etnografic. Pe folclorist nu l-a preocupat în primul rând valoarea literară a materialului cules, ci mai degrabă vechimea lui, iar alteori noutatea tematică. În căutare de urme istorice din trecut, își începe, în 1882, peregrinările la românii din Peninsula Balcanică
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
din trecut, își începe, în 1882, peregrinările la românii din Peninsula Balcanică și Asia Mică. N. Iorga l-a numit, într-o frumoasă caracterizare, „pelerin pe toate plaiurile rătăcirilor românești”. Aceste călătorii au avut ca rezultat interesante studii cu caracter etnografic și folcloric. Concepute monografic, studiile conțin numeroase considerații de ordin geografic, istoric, etnografic, folcloric, precum și poezii, melodii populare și texte dialectale (Datinile la nunți ale poporului român din Macedonia, Poezii populare adunate în Macedonia ș.a.). Singulare erau preocupările sale pentru
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
Asia Mică. N. Iorga l-a numit, într-o frumoasă caracterizare, „pelerin pe toate plaiurile rătăcirilor românești”. Aceste călătorii au avut ca rezultat interesante studii cu caracter etnografic și folcloric. Concepute monografic, studiile conțin numeroase considerații de ordin geografic, istoric, etnografic, folcloric, precum și poezii, melodii populare și texte dialectale (Datinile la nunți ale poporului român din Macedonia, Poezii populare adunate în Macedonia ș.a.). Singulare erau preocupările sale pentru identificarea urmelor dacice în crestăturile plutașilor pe cherestele sau ale șalgăilor pe droburile
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
nunți ale poporului român din Macedonia, Poezii populare adunate în Macedonia ș.a.). Singulare erau preocupările sale pentru identificarea urmelor dacice în crestăturile plutașilor pe cherestele sau ale șalgăilor pe droburile de sare. Din 1905 apare în „Arhiva” ciclul de prezentări etnografice descriptive ale unor obiceiuri de peste an și practici ale poporului român, grupate sub titlul Priveliști și datini în Moldova. Autorul le va relua, cu adăugiri, în primul capitol din Istoria teatrului în Moldova. B. înțelege teatrul popular într-o concepție
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
la românii din străinătate: „Pe acești frați ai noștri locuind în țările străine, purtând greul jug al străinismului, i-am cercetat de aproape, vorbind despre ei în destule scrieri ce am publicat”. A. D. Xenopol, în 1904, aprecia că pe tărâm etnografic, folcloristic, arheologic și literar, B. este cel dintâi care s-a interesat de soarta românilor trăitori în diferite țări, încercând să le redeștepte iubirea pentru muzica și tradițiile strămoșilor lor. SCRIERI: O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; Despre crestăturile plutașilor
BURADA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285952_a_287281]
-
parte, de la 10 mai 1881, și Calistrat Hogaș, nu au modificat programul stabilit inițial. Se prevedea o acțiune de răspândire a cunoștințelor științifice în rândul tineretului. Se adaugă intenția de a studia urmele arheologice și istorice, monumentele de arhitectură, tradițiile etnografice și folclorice, bogățiile naturale etc. Coloanele revistei ilustrează, în bună măsură, aceste variate preocupări, deși, în puținii ani de apariție și cu mijloacele științifice sau de informare existente atunci, nu s-au putut obține decât rezultate sporadice. În jurul revistei se
ASACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285465_a_286794]
-
Maramureșului, publicând în mod sistematic documente și incursiuni istorice despre istoria ținutului (Din vechile diplome maramureșene de Ion Bilțu-Dăncuș; Maramureșul de Ov. V. Mihăilescu, Oameni din Maramureș, Scriitori maramureșeni: Artemiu Homorodeanu, publicate de V. Bergheanu; Doina Maramureșului, Legenda Rozavlei, Muzeul etnografic al Maramureșului de Emil Al. Micle etc.). Articole pe teme asemănătoare semnează și Mihai Bologa, V. Lazăr, Toma Murgoi-Jiboteanu, Andrei Radu, M. Iosivaș, C. Ionescu-Olt ș.a. Literatura este foarte bine reprezentată, fie printr- un adevărat contingent de scriitori locali, fie
ASTRA MARAMURESULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285479_a_286808]
-
evitat structural. Imaginea Bărăganului sălbatic, scitic, bântuit de vârtejuri și de secetă, nu exclude totuși „melancolia serilor” și poezia halucinantă stârnită de „fata morgana”. La A., pastelul, alcătuit din notații eliptice și sincopate, se interiorizează, iar poezia satului depășește documentarul etnografic. Cu timpul, muncile aspre ale câmpiei sunt evocate ca acte rituale, esențiale și sacre. Tot progresiv, se conturează și imaginea tragică a sfârșitului lumii rurale tradiționale, cu gesturile ei simple, de rezonanță cosmică. Austru (1971) marchează un punct de cotitură
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
celorlalte, aducând cu sine o bogăție de culori și numeroase relații ce funcționează în ambele sensuri, de la credințe, mituri și legende și până la simbolistica săpată în piatra mormintelor. O civilizație care se cere a fi privită deopotrivă sincronic și diacronic, etnografic și pragmatic. Simon Dubnov, creatorul unui moment de vârf al istoriografiei evreiești, arăta că istoria iudaismului e imposibil de interpretat luând ca obiectiv un singur aspect sau utilizând o singură metodă de lucru, căci rezultatele, în asemenea cazuri, rămân întotdeauna
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Iorga și Sextil Pușcariu, ține în cadrul Astrei numeroase conferințe: Valoarea culturii naționale, Sufletul latin, Scriitori și public în lumea veche ș.a. Inițiază extensiunea universitară în Transilvania. Este între ctitorii Muzeului Limbii Române (nucleul viitoarei școli lingvistice clujene) și ai Societății Etnografice. În 1920, la recomandarea lui V. Pârvan, fusese ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Analele Dobrogei”, „Cele trei Crișuri”, „Ideea europeană”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Universul literar”, „Făt-Frumos”, „Șezătoarea”. Cursurile sale, nepublicate, alcătuiesc o sinteză asupra clasicismului, de
BOGREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
limpezimi acvatice anticipă rondelurile lui Al. Macedonski. Reușite sunt, adesea, portretele de femei, descrierea costumelor lor. Atmosfera generală e (în ciuda prețului plătit convenției literare exprimate prin idilic) de beatitudine extatică, indolență și calm specific oriental. În Macedone, efectul de evocare etnografică se pierde într-un pastoralism cu modele în bucolicele Antichității și în folclor, dezvoltat în aceeași ambianță a frivolităților galante, ce se trăgea din mica poezie franceză a secolului al XVIII-lea. Piesa de rezistență a ciclului este San-Marina, poezie
BOLINTINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285807_a_287136]
-
Carul Mare (1985), B. demonstrează caracterul preponderent etic al operei autorului Marei, transpus la un nivel de artă superior, concretizat în personaje vii, autentice. Totodată, surprinde modul subtil în care Slavici a infuzat operei sale o viguroasă sevă folclorică și etnografică, integrată organic universului artistic. Pentru Octavian Goga, B. a manifestat un interes continuu. După o primă micromonografie (1966), și-a extins cercetările, consacrând marelui poet o amplă exegeză (1971); ediția a doua, din 1975, a fost premiată de Academia Română. Deși
BALAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285571_a_286900]
-
mare ziarist ardelean. Scrie risipit, inegal, nereușind să fie altceva decât un redactor sau un colaborator util al câtorva publicații. Astfel, în „Familia”, revista-magazin a lui Iosif Vulcan, unde, în 1867, începe să se manifeste, îi apar corespondențe culturale, notițe etnografice, impresii de călătorie, articole instructive, proză moralizatoare, biografii romanțate, multe dintre acestea fiind prelucrări ori traduceri. Într-o singură perioadă, când secondează pe G. Barițiu în redactarea ziarului „Observatoriul”, editat la Sibiu între 1878 și 1885, posibilitățile lui sunt mai
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
documentelor, viața poporului, „cu instituțiile, sentimentele și obiceiurile lui în deosebite veacuri”. Istoricul, cunoscând și apreciind cu discernământ operele istorice moderne, trebuie să cerceteze izvoarele adevăratei istorii naționale: tradițiile și literatura populară, hrisoavele și cronicile, inscripțiile și vestigiile arheologice, descrierile etnografice. Într-o perioadă când scrierea istorică nu se desprinsese cu totul de literatură, B., istoric romantic, este mereu preocupat de expresia stilistică și de arhitectura operelor lui. Datorită talentului său, aproape tot ce a scris, nu numai cartea despre Mihai
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
apărut secțiile medicală, de științe sociale, tehnică-industrială, artistică, etnografică-geografică), după Unirea din 1918 producându-se și alte modificări. Programul asociației, o chemare la demnitate și unitate, stipula „înaintarea” prin intermediul culturii, progresul prin elaborarea și editarea unor studii diverse - lucrări istorice, etnografice, folclorice, științifice etc. -, prin instituirea de premii și stipendii pentru astfel de studii. Între deziderate, formulate încă în 1862, se aflau: stabilirea unei ortografii unitare, adoptarea alfabetului latin, unificarea limbii și editarea unui dicționar (idei preluate de Societatea Literară Română
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
al lucrării în două volume Date istorice privitoare la familiile nobile române, 1892-1895). Asociația a optat însă treptat pentru o activitate cu caracter de „luminare”, susținând adecvat un anume tip de acțiuni: organizarea de conferințe, prelegeri populare, serbări, reuniuni, expoziții etnografice, industriale și agricole, înființarea unei biblioteci centrale la Sibiu, a unor biblioteci și cămine culturale la sate, întemeierea de școli (între care școala civilă de fete, deschisă la Sibiu în 1886, precum și un număr important de școli țărănești), universități populare
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
civilă de fete, deschisă la Sibiu în 1886, precum și un număr important de școli țărănești), universități populare, editarea de manuale, inițierea unor cursuri de alfabetizare, de educație practică, economică ș.a.m.d. În 1905, a fost inaugurat Muzeul istoric și etnografic de la Sibiu, în cadrul Palatului Asociațiunii, care mai cuprindea biblioteca, birourile editurii, săli de conferințe. Sub auspiciile A. au funcționat două conservatoare de muzică, la Brașov (1928-1940, condus de Tiberiu Brediceanu) și la Sighet (1936-1940). Din fondurile asociației au primit burse
ASTRA (ASOCIAŢIUNEA TRANSILVANA PENTRU LITERATURA ROMANA SI CULTURA POPORULUI ROMAN). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285478_a_286807]
-
palpit amoros ea accede, ici-colo, la expresivitate. În proză, cultivă o manieră în care, printre „reflexiuni” poetice și alte simțitoare „reverii”, se înfiripă și o simbolistică a anotimpurilor. Însemnările de călătorie, presărate cu semne de exclamație, denotă curiozitate pentru latura etnografică a locurilor vizitate. Jucate de societățile de diletanți, în regia autoarei, aceste compuneri dramatice amalgamează însăilări proprii (printre care Vacanții) și localizări (după Juin și Flerx, Marc Michel și Labiche). Ca traducătoare, B. face o figură onorabilă. A tradus, nu
BAIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
Moldovei, Țării Românești, Maramureșului, locurilor celebre și eroilor naționali, ca și unor sate neștiute și unor oameni anonimi, capătă un ton de predică, au un stil oral prolix și o retorică tumultuoasă convențională, sugerând un fel de „neosămănătorism antropologic și etnografic” (I. Negoițescu). Dar când, purificat în asceza gândului întors în sine, aprins de lumina adevărului transcendent, poetul indică drumul mântuirii eliberatoare de propria individualitate inconstantă și efemeră, îndemnul său este profetic imperativ, de o adâncă semnificație existențială, de o înțelepciune
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
și modernizarea căilor de comunicație ce legau Dobrogea de celelalte teritorii ale regatului român 8. În perioada anterioară primului război mondial, precum și în perioada interbelică au fost publicate numeroase studii, articole, lucrări de specialitate dedicate cercetării sub aspect istoric, demografic, etnografic, cât și din punct de vedere administrativ a Dobrogei 9. Un capitol aparte în eforturile de cercetare a Dobrogei sub aspect istoric este reprezentat de studiile realizate de către Nicolae Iorga, reunite într-o lucrare cu caracter bibliografic dedicată acestui scop
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Referitor la misiunea comisiei militare conduse de către colonelul Ștefan Fălcoianu, Mihail Kogălniceanu, ministru de Externe al României, preciza: Veți binevoi a esamina mai cu seamă și a studia în rapoartele ce le veți adresa guvernului, punctele următoare: situațiunea geografică și etnografică, starea și posițiunea fiecăria din populațiunile regnicole, forma administrațiunii, modul perceperii veniturilor și a rămășițelor, instituirea de biurouri vamale pe fruntaria despre Bulgaria, lucrările publice de mai nemerită trebuință, școle publice de înființat, punturile de trecere între ambele țermuri ale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
transdunăreană", în Analele Dobrogei, Constanța, 1935. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Arbore, Al., P., "Așezările bulgarilor în Dobrogea", în Arhiva Dobrogei, an I, Constanța, 1916. Arbore, Al., P., "Informațiuni etnografice și mișcări de populațiune în Basarabia sudică și Dobrogea în veacurile XVIII și XIX", în Analele Dobrogei, IX, Constanța, 1924. Arbore, Al., P., "Așezarea lipovenilor și rușilor în Dobrogea", în Analele Dobrogei, nr. 1, Constanța, 1920. Atanasiu, Andreea, "Dobrogea sub
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
60 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., p. 217. 61 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., pp. 329-330. 62 Adrian Rădulescu, Ion Bitoleanu, op. cit., pp. 219-220. 63 Al. P. Arbore, "Așezărilor bulgarilor în Dobrogea", în Arhiva Dobrogei, nr. 1/1916, pp. 37-38; Idem, "Informațiuni etnografice și mișcări de populațiune în Basarabia sudică și Dobrogea în veacurile XVIII-XIX", în Analele Dobrogei, nr. IX/1924, p. 55. 64 Mihai Ionescu-Dobrogeanu, op. cit., p. 327. 65 Ibidem. 66 ***, Istoria Românilor, vol. VII, tom I, p. 221. 67 Adrian Rădulescu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
române!” și la ziarul „Viața studentească”. Debutul literar - publicarea de poezii în revistele Cronica, Convorbiri literare, Urzica, Contemporanul. Debutul editorial a fost in anul 1990 cu publicarea romanului „La porțile amintirii”, „Dragoste de țigancă”, volumul de poezii „Oglinzile timpului”, studiile etnografice „Descântece pentru ursită”, „Magia descântecilor.” Am participat la alcătuirea antologiilor de poezie „7 poeți ai Iașului”, „Muguri iertați”, „Cărticica mea de Crăciun”, „Cărticica mea de iarnă”, „Arta sfâșiată”, „Cuvântul ca o pradă”, „Amintiri temporale din faptul serii”, „Surâsul primăverii”, „Fântâni
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
de 25 de ani în Africa, Arabia, Crimeea, Asia meridională și în Extremul Orient (China). În 1330 sau 1331 a trecut prin Dobrogea. Descrierile sale de călătorie, cuprinse într-un Jurnal de drum, oferă numeroase informații de preț, geografice și etnografice. 1 Ambra cenușie este o substanță parfumată provenind din solidificările intestinale ale cașaloților, care, eliminate, plutesc la suprafața mării; din această substanță se extrage un parfum foarte prețios. 1 Azi Béjaïa, în Algeria, port la Mediterana. 1 Formulă menită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]